Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_244
P. 1

L   I   B    E   R    T    A    T   E    .                                                               A    D     E   V    Ă    R    !













                                                                                       Anul  II,  nr.  244  JOi;  14  NQIEMBRIE  1990    4  pagini  -  2  teî


                                                                                      -
                                                                                                      *       1  DECEMBRIE — adevărata sărbătoare
           INCERTITUDINI  IN                            CONCURSUL  NOSTRU  DE  FOTO0RAFII                         naţională a poporului român (II)


    PROBLEMA  PĂMÎNTULUI                                                                                    UNIREA  ŢĂRILOR  ROMANE

                                                                                                                SUB  MIHAI  VITEAZUL
      Grija  faţă  de  pămînt,  de   najat  terase,   s-au   făcut
     calitatea  acestuia,   indife­  modelări,  nivelări  şi  sca-
     rent  de  forma  de  proprie­  rificărj  pe  45  de  ha  în  ve-                                       Glorioasa  -epopee   mili­  tive  —  independenţa   şi
     tate,  este  o  chestiune   de   dereh  plantării  cu  viţă  de                                      tară  a  poporului   român,   unitatea   politică'  —    cu
     primă  însemnătate  pentru   vie.  Evident,  situaţia  unei                                          care  a  dus,  sub  conduce*"  -consecvenţă neabătută.  Pla­
     viitorul  naţiunii.  Iată  însă   âsemenea  investiţii,  ce  se                                      rea  strălucitului   strateg,   nurile  ce  le  purta  în  ini­
     că,  în  ciuda  acestui  impe­  ridică  la  circa  4  milioane                                       diplomat şi  om  de  stat  Mi­  mă  au  fost  dezvăluite  la
     rativ  vital,,  apar  unele  si­  lei,  nu  poate  rămîne   ne­                                      hai  Viteazul,  la  prima  u-   scurtă  vreme,  trecîncj  prin
     tuaţii  anormale,  ce  deno­  clarificată,  important  fiind                                         nificare  politică  a   celor   foc  şi  sabie  pe  creditorii
     tă  că,  în  loc' să  ne  întoar­  acum  ca  ea  să  fie  pusă  în                                   trei  ţări  româneşti,   mo­  şi  ostaşii  turci  din  Bucu­
     cem  cu  faţa  spre  pămînt,   valoare   prin   înfiinţarea                                          ment  istoric  hotărîtor  în   reşti,  precum  şi  nimicirea
     cum  era  normal  să  ne  aş­  plantaţiei  prevăzute.   In­                                          dezvoltarea  conştiinţei   de   garnizoanelor   turceşti  de
     teptăm,  uităm  în  mod  cu   teri ocuto’rii  ne  spuneau  că,                                       neam  si  naţionale  a  po­  pe  malurile  Dunării.   Se
     totul  deliberat  de  necesita­  tot  din  cauza  neasigurării                                       porului  român,  cu   pro­  ajunge  astfel  la  memora­
     tea  păstrării  şi  sporirii  ca­  cu  fonduri,  au  fost  stopa­                                    funde  şi  permanente  sem­  bila  bătălie  de  la  Gălu-
     pacităţii  productive  a  pă-   te  şi  lucrările  de  desecare                                      nificaţii  în  istoria  sa  mul­  găreni,  din  august   1595,
     mîntului..  Nu  ne  referim   şi  drenaj  în  zona  Ilia  —                                          tiseculară,  a  fost  pregăti­  cînd  Mihai  Viteazul,  cu
     la  întîrzierea   nepermisă   Lăpuşnic.  Este  dureros  că                                           tă  de  întreaga  dezvoltare   o  armată  mult  inferioară
     a  legislaţiei  fondului  fun­  se  întîmplă  astfel  de  si­                                        a  societăţii  româneşti  pî-   ca  număr,  reuşeşte  să  în­
     ciar,  ci  la  unele   măsuri   tuaţii,  stopîndu-se   lucrări                                       nă  la  sfîrşitul  secolului  al   frângă  imensa  orgie  tur­
     arbitrare  de  sistare  a  lu­  ce  ar  putea  să  se  regăseas­                                     XVI-lea,   favorizată   de   cească.  Această   victorie,
     crărilor  de   îmbunătăţiri   că  cu  un  însemnat  aport                                            O  serie  de  factori  externi.   urmată  de  cea  de  la  Giur­
     funciare  pentru  acest  an.  în  producţia  agricolă.                                               Condiţiile  care  au  favori­  giu,  a  avut  ca   urmare
      Deşi  este  limpede  pentru   De  menţionat  că  nici  în                                           zat  unirea  celor  trei  ţări   inestimabilă   independen­
     oricine  că  desecările,  com­  privinţa  irigaţiilor   situa­                                       româneşti  au  fost  de  na­  ţa  Ţării  Româneşti.  Dâea
     baterea  eroziunii   solului   ţia  n-a  fost  prea   bună, .                                        tură  economică,   politică,   în  această  fază  Mihai  Vi­
     şi  irigaţiile  constituie  ac­  unele  amenajări,  în   spe­                                        militară  şi  socială.   Astfel   teazul  a  avut   sprijinul
     ţiuni  cu  efect  incontesta­  cial  cele  de  pe   partea                                           legăturile  economice   per­  principelui  '  Transilvaniei,
     bil  asupra  producţiei  agri­  dreaptă  a  Mureşului,   ne-                                         manente  au  contribuit  la   Sigismund  Bathory   şfr  al
     cole,  iată  că  —  asemenea   fiind  deloc  utilizate  în  a-                                       formarea  unei  pieţe  comu­  domnilor  Moldovei,   Arpri
     şi  altor  unităţi  cu  profil   ceşt an.    .                                                       ne  ificipiente  cu   centrul   Vodă  şi  apoi.  Ştefan  Răz-
     similar  din  ţară  —*  între­  în  schimb,  este   pozitiv                                          la  Braşov,  acolo  unde  se   van,  în  curîhd  se  va  ve­
     prinderea  de  Execuţie   şi   că  se  continuă   lucrările -                                        stabilise  şi  centrul   tipa­  dea  izolat.  Mihai  Viteazul
     Exploatare  a  Lucrărilor  de   de  redare  în  circuitul  a-                                        rului  românesc.-   Apoi  a-   a  realizat* că  singura  cale
     îmbunătăţiri  Funciare  De­  gricol  în  contul  terenuri­                                           propierea  celor  trei   ţări   de'  a  rezista  în  faţa  peri­
     va  este  pusă  în  imposibi­  lor  preluate  de  o  serie  de                                       române  devenea  tot   mai   colului  extern  este  unirea
     litatea  de  a  .finaliza  pro­  beneficiari,  cum  sînt  LE.                                        necesară  datorită  . intensi­  celor  trei  ţări  române  sub
     iectele  stabilite  în'   acest   Haţeg,   C.  M.  V.  J,   şi                                       ficării  exploatării  turceşti   un  singur  domn,  pentru
     sens.  Din  discuţia   purta­  G.I.G.C.L.  Totodată,   s-a                                           şi  amestecului  direct   al   a  concentra . toate  energii­
     tă  cu  domnii  ingineri  Oc-   reorganizat  activitatea  în­  Coi-pacia  Călin :  JPEJSAJ*.         dregătorilor  turci  în  orga­  le  românilor  în  faţa  duş­
     tavian  Bocăniciu  şi  Petru
                              treprinderii,  sporind  pon­                                                nizarea  lor  internă.   manului.  •   '  ‘
     Ştolea,  director  şi,  respec­  derea   producţiei   indus­                                           încă' de  la  ocuparea  tro­  Prof.  DUMITRU  BAHNA
     tiv,  inginer  şef  al  unităţii   triale,  cu  accept  pe  con­                                     nului,  Mihai  Viteazul  ur­
     amintite, am  reţinut  că,  de   fecţiile  metalice  şi  diferite                                    măreşte  cele  două  obiec­  (Continuare în pag.  a 2-a)
     la  începutul  anului,  s-a  ac­  construcţii,  avîndu-i  ca  be­
     ţionat  îndeosebi  în  zonele   neficiari  pe  I.N.C.  Mintia,
     Bretea  Română  —  Vilcele,   U.J.C.C.,  A.E.I.  Orăştie  şi     fn curlnd în librărif
     Vaţa  —  Ocişor,   Sarmize-   alţii.                           CARTE  DE  CRĂCIUN
     getusa  1— Zeicar»!  şi   Cio-   Pe  lîngă   neasigurarea                                                V ă   m ulţum im   c ă   a ţ i  g i n i t
     peea — Covragi, cuprinzînd   fondurilor, numeroase greu­  darul  ziarului  nostru  pentru  copiii  dumnea­
     peste  1500  ha  în  lucrări   tăţi  în  activitatea   între-,                                       m a jo r  ş i  a ţ i  re n u n ţa t   la    g r e v ă
     complexe  menite  să   con­  prinderii  sînt  generate  de   voastră.
     tribuie  la  mai  buna  folo­  lipsa  pieselor  de  schimb,   Bucuria educaţiei prin recreere,         Vestea  că  la  sfîrşitul  lu­  dicapat,  care  se  mişcă  greu
     sire  a  terenurilor  respec­  uleiurilor,  bateriilor  şi  an­                                      nii  octombrie  şi  lucrătorii i  independent  şi  se  exprimă
     tive  la  scopul   producţiei   velopelor,  aproape   jumă­                                          din  transporturile  auto  de   şi  mai  grea  Am făcut mari
     agricole.  Acţiunile  s-au  în­  tate  din  parcul  de  utilaje   CARTE  DE  CRĂCIUN,                calatori  din  judeţul  nostru   eforturi  ca să reuşesc să-mi
     trerupt  însă,  din  lipsă  de   aflîndu-se,  cum  se  spunte,   volum  bogat  ilustrat,  cuprinzînd  versuri  şi   se -  vor  ralia  la  iniţiativa   continui  studiile  liceale  la
     fonduri  care,  pînă  acum,   pe butuci.                                                             confederaţiei  sindicale  de   seral.  în  acea  zi  riscam  să
     erau  asigurate  de  la  buge­                      proze  pentru  copii,  semnate  de  scriitori  cla­  ramură  da-  a  participa  la   pierd  cursurile,   deoarece
     tul  de  stat  O  altă  lucrare   NICOLAE  TlRCOB                                                    t>  grevă  cu  caracter   re­  locuiesc  la  Cristur  şi  nu
     abandonată  este  şi  cea 'de                       sici  şi contemporani.                           vendicativ'  m-a   întristat   aveam  altă - posibilitate  de
     lâ  Romos,  unde  $-au  ame-  (Continuare în pag. a 2-a)                                             mult.  Sînt  un'  tînăr  han-  a  veni  Ia  cursuri-  in  Deva
                                                                                                                                   dccît - cu  trenul  pînă   la
                                                                                                                                   Simeria,  de1 acolo  cu  tre­
                                                                                                                                   nul  la  Deva  şi  de  la  gară
           ÎN  ZIARUL                    Curs  de  iniţiere  Intr-ale  bunei  cuviinţe                                             pe  jos,  pînă  la  Liceul  Nr.
                                                                                                                                   1,  unde  sînt  elev  seralist.
          DE  ASTĂZI  î                                                                                                            Şi  asta'  cine  ştie  cîte  zile.
                                 Marţi  ■—  6  noiembrie   va  în  mijlocul  drumului,   -flă  la  volan !  „De  ce  n-aţi.   mitale,   dîndu-ii  pe  mi­  ’ Am  aflat  apoi  cu  bucu­
                                1990.  Seara,  puţin ,  după   cam  în  dreptul   cofetă­  mers  pe  jos ?!“  —   vor   nă  un  autobuz  de   stat,   rie  că' lucrătorii  din  trans­
                                orele  13.  Ne  aflăm   in   riei.  Alergăm  după   e l:   spune  unii.  Deoarece  au­  în  condiţiile  in  care  ma­  portul  în  comun  I.T.A.  nu
                                staţia  din  faţa  complexu­  tineri  sau  vîrstnici,  sănă­  tobuzele  pentrp,   călători   şinale  funcţionabile   sînt   vor  participa- la  grevă,  că
                                lui  comercial   „Mioriţa".   toşi  sau  bolnavi,  cu  mii-   sînt  făcute i  Şi  apoi,  e-   puţine  şi  parcă  le-ar  me­  transportul  auto,  cel   pu­
                                Aşteptăm  o  maşină  care   nile  goale ' sau  încărcate '   ■xistă  şi  grabă !  Poate  şi   rita  cei  ce  ştiu  să   se   ţin  pe  relaţia Deva  —  Hu­
                                nu  mai   vine.   Sîntem   de  bagaje.  Urcăm.  Şi  ma­  indispoziţii  de  sănătate !  poarte !  Şi  călătorul   îţi   nedoara  şi  retur  nu  va- mai
                                mulţi.   Deodată  —  spe­  şina  porneşte  la  fel   de   Şi  cîte  şi  mai  cîte!                 -fi  întrerupt.
                                                                                                         face  un  favor,  urcind  în
         DURALEX,               ranţă !  Se  văd  luminile   voiniceşte  cum  a  şi  ve-,  Exceptind  starea   spe-  ■  maşina  pe  care  o   con­  Vă  mulţumesc  domnilor,
                                unui  autobuz.   Bucurie!   ' n it  Ne  menţinem  echili­  dală  de  teamă, şi  nesigur   duci  şi  plătind  un  bilet   din  transportul  in  comun
         SED LEX                Nu  e  o  cursă  specială,  ci   brul,   dar  de  dansat  —   ■ ranţi  An  ■care  plutim  cu   cu  preţ  piperat.  Am  con­  al  I.T.A.  că,  gîndind  ma­
                                o  maşină  de  transport  lo-   fără  voie şi fără graţie' — '   taţii,  Comportarea   şofe­  vingerea  că  dacă  ai   fi   tur  şi  cu  responsabilitate
                                caî:  1  Sîntandrei.   Dar,   tot  dansăm.  .  îndrăznim   rului  de  pe  maşina  31-   proprietarul  autobuzului-   la  efectele-  pe  care   le-ar
         O  SITUAJIE            minune!  Vine  în  viteză   a-i  întreba  .pe  şofer 'd e    UD-7147,  din  seara  zilei   victimă,  ai  învăţa   să  te   fi  avut  greva  dv.  asupra
                               şi  pare  a  nu  vrea  să  in­  ce  e  atît  de  grăbit!,  l i .   de. 6  noiembrie  ’90,  rămî­  porţi  cu  călătorii.  Pentru   activităţii  din celelalte sec­
                                tre  in  refugiul   staţiei.   răspunde  — cu  grosolănie   ne:  revoltătoare.  Prin  în­  că  altfel  nu.  ţi-ar   călca   toare  ale  vieţii  economi­
         APROAPE               Eşţe  adevărat,  aiel  opri­  ' —  'doamnei  care  a  între­  călcarea  eticii   profesio­  pragul  şi  te-ai  plimba  de   ce  şi  sociale,  aţi  renunţat
                               se, .deja  o  maşină  in  con­  bat:  nTaci  din  gură   şi   nale !  Prin  aroganţă   de   uniţi  singur.  Pînă  atunci   la  ea,  căutînd  rezolvare  pe
         EXPLOZIVĂ             venţie, dar,lăsase suficient   coboară!"  (cit  ai  clipi,  a-   'stăpîn  ce-ţi  face  un  uriaş.   însă,  sperăm,  intr-un  curs   alte   căi  a  revendicărilor
                               loc  în  spatele  ei.  „Să  ve­  junseser&m. iii  staţia  Pia­  favor,  deşi  nu-l  m eriţi!   ăe  „iniţiere  Intr-ale   bu­  dv.  Vă  mulţumeşte  un  tt-
                               deţi  că; nji  opreşte !“ ,  -—   ţă /X  Cu  mîknlre,  am  cu­  Nu,  deloc  stimate   d-le   nei  cuviinţef,  la  care  să   năr   handicapat,'   Însetat
         DREPTUL               spune  cu  regret, o  femeie   getat:  3  lei . pentru, o  sta­  conducător  auto,  favorul   fie  înscris  —  din  oficiu   de  cunoaştere,  pe  care  el
                               de'lingă  mine:  Dar  amin-'   ţie  gi  să  fii  obligat  a  su-   . nu-l  fad  d-ta  călătoru­  —  şoferul  de  pe  maşina   n-o  poate  realiza   decît
         LA REPLICA            tiridu-şi  parcă  de  Staţie,   , portă,  şi  capriciile   celui   lu i!   Ci  firma   la  care   31-HD-7147!  frecventând  zi  de zi  şcoala.
                                autobuzulropreşte   unde­  puternic  pentru  că  se  a-'  eşti  angajat  ţi-l  face  du-  NAT ALT A  VAŞHJ
                                                                                                                                        ADIŞOB  nOBVAT,  *
                                                                                                             « I                             Cristei*
   1   2   3   4