Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_244

FAG î CtOTMTUl ifBER NR
«MfiiNi
•ţmm WSMto

_o ? j j j « M a t e . . w B y « y e x p l o z i v a
H „
B â t r î n u l „ O .T .“ f ă r ă (Urmare din pag, f) ffivaniă" Imperiului Hab- exprimată ţn formulele di­
mărea ,Jfi alipească Tran-
plomatice, In . fnswnrineîe
Primul obiectiv va ' fi Sbtşrgic,. iar din Moldova puterii, fii formulările ho-
Transilvania. Pregătind îl pîndea duşmanul său, tărîte enunţate de Mihai
a p ă c a ld ă ş i c ă l d u r ă » un plan de atac bine or­ Ieremia Movilă, sprijinit de cu diferite prilejuri. „Din
polonezi şi turci, lîngă ca­
mila lui Dumnezeu, Io Ml-
Mihai.
ganizat şi tăinuit,
va intra în Transilvania re s-a aciuit şi pribeagul hai voievod şi domn a toa­
prin trei locuri diferite, Sigismund Bathory. Pentru te Ţara Românească, al
cu oşti conduse de oa­ a înlătura primejdiile şi Ardealului şi al Ţârii Mol­
meni credincioşi, în oc­ pentru a-şl întări pute­ dovei" se intitula domnul
tombrie 1599. Atacul a rea; Mihai, cu iuţeala ca- pentru ai sfii şi pentru al­
fost atît de surprinzător / r'e-1 caracteriza, trece în ţii în hrisoavele emise în 9
şl de bine organizat, In­ mai 1600, în Moldova. Fă­ . cancelaria sa. Iar sigiliul 10
cit principele Andrei Ba- ră a întîmpina. o rezisten­ său solemn cuprindea sin­ 10
thory nu a mai avut timp ţă serioasă, In citeva zii# tetizarea într-o singură em­ 10
|. să primească ajutor de la ajunge la Suceavă, care blemă a stemelor celor 10
turci sau polpneri şl nici, i se supune şi apoi îi a» trei ţări româneşti unitei
de la ieremi# Movilă şl lungă pe Ieremia Movilă sus, vulturul cu crucea în
a fost înfrînt zdrobitor In şi pe polonezi dincolo de cioc, stema Ţârii Româ­ 11
bâtălia de la Şelimbăr, hotarele ţării. De altfel, la neşti, sub aceasta, bourul
Ungă Sibiu, la 28 oetom- prima ciocnire mai serioa­ moldovean, dedesubt cei
doi lei faţă în faţă, stema 12
I brie 1399. Fugind, Andrei să, armata moldoveană tre­ Transilvaniei, Cele două 13
Bathory va fi ucis de sfer
ce de partea lui Mihai Vi­
din urmă steme erau stră­
*» teazul. juite de o parte şi de alta
CUii răsculaţi ce se vor a-
Mihai era stâpinul şl al
Jiţara lui Mihai Viteazul.
Apoi biruitorul Mihai a celei de a treia ţări româ­ de două figuri voievodale: 14
pornit spre capitala Tran- neşti. Soliile vesteau bi­ , Mihai şi fiul său Nieolae
| ativanlei, Alba lulia, care ruinţa peste tot, Mihai, Pătraşcu. 14
I 9 va primi cu supunere după mărturisirea cronicii Unirea politică a ţârilor 15
« te l noiembrie 1999. Prin muntene a început ..„a se române sub Mihai Vitea­
| tetele şi oraşele pe unda scrie şi a se mărturisi domn zul a constituit .Un exem­
plu pentru toate genera­
trecea marea majoritate a
Sună telefonul. Cineva care ar trebui să încăl­ tă opinie a domnului Ion 1 din a trei ţări". politi­ ţiile, timp de mai bine de 15
pect pentru adevăr, aceas­
locuitorilor, formate
Cea dinţii unire
caută redacţia. „Nu vă su­ zească apartamentele oa­ români, îl fiUîmpinau cu că a ţărilor române se In- patru veacuri. Patriotis­
păraţi, spune vocea de la menilor, casa schimbătoa­ Voinea. daruri, manifestaţii de făptuise, Conştiinţa uni­ mul lui Mihai a conferii 10
celălalt c&păt al firului, relor de căldură este li­ Dincolo de jfccaaste afir­ bucurie, ctolece şi Jocuri. tăţii de rine a poporului valoare perenă faptei în­ llG
după ce ser încredinţează teralmente în apă plnă la măm «a toată răspunderea de t noiembrie* român se realizase prin făptuite la pragul de tre­
că nu a greşit .adresa", brio, o apă cu miros pes­ că 'la Hurâfdâttm fwugiife K nfcrâ triumfal fii fapte marelui domn. Noua cem de te secolul al 3CVI» 16
sînt un cetăţean din Hu­ tilenţial, prevenită fie din rilfi de iârttel#tostal«Hite jlia. In «met de realitate politică se cerea lea la cel Următor. 11
nedoara. Mai de mult s-a scurgerile din instalaţie fie de termQffeiKjfi « 3 5 : «teri* teepote M tedRdt 11
scris în ziarul dv. despre din canalizare, după cum fără orienta»* daca ah auri,
o promisiune a domnilor avea să ne spună domnul chiar fără stoţuLw răs­ c a n te d u M «n •
de la G.I.G.C.L. câ înce- Ioan Voinea, maistru la punderii., C&ri în condiţii - . , 18
pînd de la 15 octombrie termoficare la I.G.C.L. Hu­ de lucru făcut cu Dar nalbarea nu era D r e p t ţ i l l a r e p l i c a u
sînt Ih măsură să dea căl­ nedoara. Schimbătoarele faţă de oameni nu oootpieU şl ulei vlahU» d f
dură în toate localităţile de căldură se află cu eîte posibil sâ timp împftratto Rudotf ur­ Referitor la articolul «De­ gina 8, articolul 9, astfel: 1!
tertnofîcate. Astăzi este ? o serpentină în apă, In văzut, i»r copiii din (teste. mocraţie cu capul în jos.:.", „In perioada t « care ca-
noiembrie şi noi, cel din cloaca din jur mai bine- 2 ooo de îamfifi -sa trema- publicat în ziarul dv. nr. pitalul de stol nu a fost lî
Micro 3 Hunedoara încă zis, pe care o încălzesc pe 230, din 26 octombrie 1966, transtnis prin acţiuni po­ 2(
nu am apucat să simţim banii oamenilor. ' Z S g T A g f Z t conducerea Oficiului Ju­ trivit articolului ?, alin a­ 21
caloriferele calde. Vă in­ A fost greu să ne des­ mura ziua te §ea»ljh. Jm deţean de Turism Hune­ tul 1 — din statut ■— atri-
vităm să vă convingeţi*. prindem din masa de oa­ timp-,ce pârihp lor fgfe doara, unitate o# s-a divi­ buţiunite adunării ^ gene­ 21
La telefon era domnul meni care, fiecare, voia tesc: liildUH, ’ * zat fii patru societăţi co­ rate a acţlonftrilpr vor fi
Ioşif Micăn, din bulevar­ să ne arate apartamentul men^Hţ#, apă merciale pe acţiuni de exercitate de Conşiliul îm­ 22
dul Trâiaa, blocul 113, ap. său cu caloriferele reci, nu au de mei turism, M spiritul respec­ puterniciţilor statului, al­
69, '■ . scara sa, blocul său. Cău- - de nici Unele te tului pentru adevăr, pre­ cătuit şi numit‘ potrivit le­ 22
/ A doua zi, domnul Mi- făta oamenii de la Î,G<CUL nui cizăm următoarele: gii, plnă la creârua con­ 23
can a revenit telefonic. despre care ni se spusese — Desfiinţarea O.3.T. diţiilor de constituţie a C
Am înţeles că . .arde" şi- că .lucrează prin zonă". Anuel, Hunedoara şi constituirea ^adunării feneral# a acţio­ (
fuga la Hunedoara. In sfîrşit fi contactăm. Le­ : curente şţ-:4 i societăţilor pe acţiuni s-â narilor, • Consiliul împu­
Nu ştiu dacă primarii găm discuţii la temă. în­ dul locativ s-au alocat su­ Nedispunînd încă de un făcut în baza Hotârlrii Gu­ terniciţilor al statului îşi va
care s-au perindat de-a cearcă să ne convingă că me derizorii, ştim, dar ori­ cadru organizatoric stabi­ vernului României ^ nr. înceta activitatea pe data
lungul timpului prin mu­ astă-vară s-a muncit se­ cum, între 12 şi 18 milioa­ lit în noile condiţii ale i 041/35 septembrie 1990, constituirii adunării gene­
nicipiul Hunedoara au fost rios şi cu răspundere la ne s-au alocat Banii *-au trecerii la economi# de date în aplicarea Legii rale a acţionarilor".
vreodată înconjuraţi de a- pregătirea pentru iarnă a cheltuit an de an. Pe ce, piaţă, asupra activităţii de nr. 15/1980. - Precizăm că doamna Dra­
tîta lume deodată, cum am instalaţiei de termoficare, dacă în cel mai vechi car­ viitor a întreprinderii pla­ — Numirea consiliilor go! Manela s fost numită 1(
fost noi înconjuraţi. Dar deşi ceea ce văzuserăm cu tier al Hunedoarei insta­ nează incertitudinea, ne- de administraţie, implicit legal în funcţia pe care 1(
şi ce am văzut în sistemul puţin timp înainte repre» laţiile. şi blocurile, ajunse ştiindu-se ce lucrări vor a directorilor societăţilor o deţine, iar unele pro­ 1(
de termoficare al micro- zintă o adevărată expre­ de mult la norma-dă re­ mai putea fi continuate şi comerciale s-a făcut în ba­ teste exprimate de un nu­
raioanelOr 3,.şi 4 din Hu­ sie, a bătăii de joc • faţă paraţii capitale, n-au ajuns realizate -fit anul 1991. za Hotărîrii Guvernului nr, măr mai mare sau mai
nedoara ;nu ine-a fdit -dat. de-oameni Respiraţia nu încă la rînd să fie repa­ Considerăm că asemenea 1082/1990 şi a Ordinului mic d# salariaţi sfiit gene­
să mai Vedem nicăieri în ştiu cui miroase a băutu­ rate capital cel puţin re­ sţâri devl«criîri: nu sîirt .de: Departamentului Turismu­ rate de neînţelegerea co­
ră, deşi e num&f’ ore 19,30.; ţelele de termoficare.? Pe lui nr. 1?3 din 28 septem­ rectă a celor sus-mchţio- li
Dunga lăptoasă din fo­ ' De âici şl o anumită dg^e*' i faţadele de la stradă ? natură sâ reflecte grjja brie 1990. nate, ' l i
tografia 1 este urma unui sivitate verbală. Foârte frumoase ca să ce se cuvine faţă de fiă- — Motjvâţia nuntirii şl Ic
jet de apă caldă care : Cu maistrul Voinea însă salveze aparenţele de com­ I ’ mtoţ, soarta Seducţiei nu alegerii organelor de . Ec. DUMITRU COZa N, ÎS
curge permanent în canal discutăm decent şi com­ petenţă ale Unor edili, dâf I agricole din partea Guver- conducere există In Cuprin­ directorul
pe o conducta de 2,5 ţoii petent. muişumim ae o asemene» 2 ntoui si Parlamentului, ceea sul Hotărîrii Guvernului - fostului OJ.T. Devd, l i
(„aproape de 5 ani", spune Instalaţiile de termo­ orientam inginertfcteă în 1 ^ n‘ecesită' reconsiderarea României nr. 1041/1990, a- Ec. MAttlETA DUAGOI, 11
domnul Mican, lingă a că­ ficare din microraioanele g° s.p.°.danrea fondului lo- m. gîndirli în această pri- nexa 2 şi în statutul so­ director ât Sodetâţii M
rui scară se află căminul , 3—4 sînt vechi de peste “ 1 | vintă. cietăţilor pe acţiuni, pa­ de turism „Sarittîs* Deva li
de canal respectiv). 25\ de ani. An da an nu Punem punct acestor rin- « 15
Blocul de .vizavi plu­ s-au făcut deeît verificări teluri, deşi ar mai fi mul- £
teşte de peste două luni şi reparaţii curente, incit te de spus, cu convingerea ! 16
în cloaca de ape Uzate din conductele au ajuns să că noul primar . al Hune- 1 Repertoriu de film generos 16
fotografia nr. 2. Cu toată aibă pereţii ca foiţa de ţi­ doare! va face o problemă ! * r> * * T »V" " * 16
„delegaţia" după noi (alt* gara. Am telocuit io parte de prtetfgto & domniei aa-1 Repertoriul cinematogra­ cană „Idilă pentru o pia- sărbătorilor Crăciunului şi II
fel nu se poate!) intrăm din reţelele termice exte­ le şi din rezolvarea pro- J fic al lunii noiembrie este
nestingheriţi de nimeni fii rioare, dar aici este lucra­ blemelor tebnico-edilitare. » deosebit de' bogat ,şî ^ÎÂ- tr! preţioasă"/ Iubitorii *■ a Vacanţei de Iarnă, mici­
IPIHlui V' pbftţUt vor. putea
punctul de termoficare nr. re de peste 30 milioane ale bătrinfikav#0,T.‘ n€ros Cu iubitorii ' celei urmări filmul „Crimă lor şi statornicilor hoştri 18
XI. Aici, de pe la toate lei. Nu se pot face toate spectatori t l#-hm progra­
garniturile pompelor curge deodată. ION CIOCUEI | de a şaptea arte. Aproape perfectă", ecranizare a ro­ mat/ în premieră' absolută, 18
concomitent cu municipiul
apă caldă (agent termic) Am consemnat, din res­ Foto PA V IL LAZA manului „Transformarea filmul românesc „Intîm-
Deva, cinematografele din completă" âl scriitorului plări eu - AteMgntfM" - — 19
Valea Jiului, * din Hune­ Zertovi Juriev, în câre un Prodi«$te A C#tei:-de Filme fi)
doara şi din celelalte aşe­ avocat materializat în de­ UnU. - , - ' i. 30
zări urbane şi rurale din tectiv pâctîetilar, dup! in­ De « iu^trii's^terte sfii!
judeţ vor prezenta fii pre- genioase investigaţii, pu- Intenţiile întreprinderii Ci­ 21
mierii absolut!
1 producţii nîrtdu-şi Viaţa în pericol henlatografice Judeţene pe 21
ridl-
cinematografice de
va
de henumărate ori,
car! sperăm eă le
_____
descoperi adevărul. O nouă
lizătn în acest an la Deva
I cată valoare artistică. ecranizare o reprezintă ţi Hunedoara, firide Vdr fi 32
„Crocodiie-Dun-
Filmul
producţia muzicală cuba­
Inattgurate secţiile
exter­
dee* :este o comedie can- neză „Frumoasa de la Aî- ne Iile Cinematecii Româ­
I temporană americană, fit ham%ah, film Intpfoat d* ne, în cadrul eârorst ih- 23
I dili din Australia de Nord, . chete* d# m t M Baittet, lunare, se v « abonamente 28 6
i care un vînâtor de croco­
‘ tr-o ambiar.
deostbltâ
anţâ
romanul „Cîntecul Iul Ra-
pe bază de
prezenta
I ftiin de umor şi cU o fl- lodrtematte li s* rezerv! o . ternfeţional, proiecţiile fiind ♦:
me-
iuiatorilor genului
filme de referinţă din re-
lozofle originală, se rătă­
pertoriui cinesiafeagrific in-
ceşte fii New York, între
surpnz! de preporţHî re-
printre care
zgîrie-nofi,
se plimb! cu un crocodil progfâmarta filmului In­ feisoţite de prelegeri sus-
bnpăiat Adaptarea aces­ dian „ToatS laihea este .# tinuie de critiăt ţ t fifino-
tui personaj original la mea* fn car» iubitorii ge­ togi din cadrifl AriliVei
«oui mediu este încercate nului put găsi de toate: Naţionale d l ftia tl ttin
ge o: tînărft fermocâtoare, iluzia succesului în fasci­ HucUreşti. Dar despre toa-
nanta lume a circului, iu- . te aCeşţea cu. alţ .^rifej, .
Pe coordonate asemănă-.
-------- -
. .
i i w j m m m m sus-
toare de dinamism,
' recehtâ producţie ameri­ dreptăţii... In apropierea AL. MARDAJU ^