Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_245
P. 2
PAG, 2 CUVÎNTUL LIBER N
Bilanţ pozitiv, dar şi îngrijorare
Deşi este favorabil sub ţinînd--seama de necesita : Sigur, s-ar putea cn
aspect cantitativ şi. finan tea asigurării unei • rotaţii că, aşa stînd lucrurile, “ le
ciar, bilanţul activităţii a- corespunzătoare, cît şi de gumicultorii deveni nu
cestui an nu-i mai preo acoperirea consumului de mai au şi unele greutăţi,
cupă atît de mult pe le furaje la crescătoria pro frămîntări generate în
gumicultorii de la Asocia prie de animal^ o supra special de trecerea la li
ţia Economică de Stat şi faţă de 30 de ha a fost beralizarea preţurilor. „Cu
Cooperatistă Deva, griji însămînţată cu cereale pă- toate că era previzibilă o
le conducerii unităţii, şe ioase, Legumelqr-Ve’rde- creştere a preţurilor la u-
filor de ferme, mecaniza ţuri (spanac, ceapă, salată tilaje, îngrăşăminte, la alte
torilor1 şi tutur'or salaria şi altele) le-au fost re materii prime şi materia
ţilor constituindu-se acum zervate, ca şi în anii an le — aprecia dl. ing. Radu 9,
în pregătirea producţiei teriori, mai mult de 35 de Bolog, direcţorul asocia 10,(
anului viitor. Strădaniile ha. ţ i e i — acestea sînt prea 10,
depuse, începînd din toam In paratei cu strîngerea exagerate, în special la 10,
na anului trecut s-au con ultimelor cantităţi de pro tractoare, folia ide. polie
cretizat în producerea şi duse, în cîmp s-a . trecut tilenă şi îngrăşăminte com
livrarea a peste 6 500 tone la fertilizări şi la efectua plexe, costurile, la unele,
legume şi înregistrarea u- rea ogoarelor de toamnă. fiind de 3—4 ori mai mari. 11.
nui însemnat beneficiu, Acţiunile respective au Evident, acestea atrag du 12,
care pun în evidenţă corn- fost finalizate la fermele pă sine şi costuri mai. Aceste amenajări au fost amplasate, fără aprobare, îh Ioc rfepermis, de 13,i
potenţa şi profesionalis de solarii. - mari la produsele agri aceea urmează să fie mutate.., ' Foto PA VEL LAZA
mul legumicultorilor. Cu Dacă la legume efectul cole^ în condiţiile - econo 13,
o contribuţie meritorie în secetei s-a combătut prin miei de piaţă". La Haţeg, libera iniţiativă
bilanţul amintit se regă irigaţii, în pomicultură. 14,i
sesc toate fermele, cu o unde nu sînt amenajări O altă problemă dure 14,
menţiune aparte pentru în acest scop, rezultatele roasă o reprezintă şi ast» se afirmă tot mai puternic 14,
cele; de solarii, nr. 3, 1, 2 n-au reflectat strădaniile gurarea spaţiilor proprii
şi A important de relevat depuse. Ca un' aspect po pentru desfacerea directă Afirmaţia că în oraşul independenţi. Demn de se facă în aşa fel încît.să 14,
este faptul că, spre deo zitiv se poate consemna că a legumelor. In munici-, Haţeg libera-, iniţiativă se remarcat este că marea nu maculeze înfăţişarea 15,
sebire de anii anteriori, şi aici s-a urmărit folosi piui Hunedoara s-a găsit afirmă tot ihai puternic majoritate a acestora func oraşului. Iată un mod con-, 16,
cînd lin mare volum de rea mai bună a pămîntu- înţelegerea necesară, fiind nu este cîtuşi de puţin e- ţionează- deja, cu bune re creţ de acţiune în acest 16,
muncă era realizat (cum lui, în livadă cultivîndu-se deschise două magazine ale xagerată. Discuţia avută zultate în direcţia pro sens:, doi întreprinzători
se ştie bine — n.n.), cu ' diferite plante. în atenţia asociaţiei. In schimb, la' recent cu domnii Marius ducerii de mărfuri de larg şi-au amplasat unităţile în 16,
aportul şcolilor şi colec fermelor pomicole se află Deva, singurul magazin Constanţi nescu şi Ioan consum sau executării u- imediata vecinătate a 17,
tivelor do .muncă din., mu acum lucrările de fertili ce a existat ta piaţa cen Gabroveanu, primar şi res nor servicii. poştei (fotografia de sus),
nicipiu, în 1990 S-au găsit zări, arăturile, ' combate trală a oraşului a primit pectiv viceprimar ai loca Evident că - mulţi dintre tară să ceară aprobare de 18i
soluţii «a toate ’ lucrările, rea rozătoarelor şi com o altă destinaţie. Poate se întreprinzătorii particu la 'nimeni. Primăria a con
inclusiv recoltatul, să fie pletarea golurilor. In ceea. va găsi înţelegerea nece lităţii, a adus argumente lari au apelat la primăria siderat că amenajările res 18,
făcute cu oameni plătiţi ce priveşte via, unde pon sară la cei în drept, pen în sprijinul celor consem oraşului spre a obţine spa pective nu corespund ce
şi interesaţi” ® nu se ţ5ro- derea o deţin, soiurile de tru ca legumele să nu mai nate in .primele rlnduri ţiu pentru activitaîoa ce o rinţelor urbanistice şi le-â 19,
ducS pieri&iri • din recoltă. masă, se fac lucrările de ajungă pe căi ocolite şi ale acestui articol. In desfăşoară; Şi aici AU gă cerut proprietarilor să şi 19
Pe paza Experienţei cîş- întreţinere. Spalierii sînt prelungite artificial de cursul anului 1990 uu fost sit - deplină Înţelegere şi le muie în altă parte.. 20,
tigate, s-a IŞuijts la sta montaţi pe 70 la sută din Ia producător la consuma acordate SI de autairtaaţii ajutor concret. Sigur, n-au Un aspect ce merită, de 21
bilirea unei structuri ra suprafaţă, acţiunile fiind tor. • pentru înfiinţarea de în putut fi onorate toate ce asemenea, menţionat este
ţionale a rfcufţăiaîar. Ince- realizate de o echipă spe treprinderi mici, asocia rerile întrucît, de pildă, că manea majoritate a în
pîrw|; d i« această toamnă, cializată. NIGOLAE t îr c o b ţii familiare sau meseriaşi -.S-a înfiinţat societatea co treprinzătorilor s-au Orien 21
mercială .Ţara Haţegu tat spre activităţi produc
lui", iar pres®,rile de ser tive sau utile oamenilor. 22
vicii ţin la spaţiul de care Astfel, s-au deschis trei
oameni dispun, dar li -s-a acordat ateliere de tîmplărie, două 23
oamenilor posibilitatea să-şi de confecţionat şi reparat
amenajeze ateliere acasă, •încălţăminte, două de în-, 23
fUunora din sap B să facă diferite amena treţinere a autoturismelor 0
jări. Acestora din urmă ş.a. Ţinînd seama de ex
der sindical,, s-a Iwat primăria le-a cerut două perienţa acumulata în Ha
măsura imbutel ie r» unei lucruri şi'anume: 1. Să ţeg pe linia afirmării li
cantităţi de lapte (Soroc confecţioneze locuri ,de berei iniţiative, modul cum
că mai era ceva te între desfacere a mărfurilor es se acţionează Aici. poate
prindere !) şi trimrteruu' lui tetice, durabile, nu tot folosi drept exemplu pen
la magazin. De asemenea, felul - de improvizaţii. ’ 2. tru alte localităţi ale ju
este îmbucurătoare recep Amplasarea acestora să deţului. v
tivitatea manifesta® de
domnul Iacobescu faţă de
întrebărrite, • propunerile şi
chiar reproşurile făcute, Apa - o resursă naturală
cil prilejul aceleiaşi discu
ţii, ’ăe reprezentanţii cum inestimabilă
părătorilor din- Deva. Dar
la aceste probleme —- pri
vind aspectul magazinului (Urmare din pag. I) finaliza, conform pro
a cărui renovare n-a fost misiunilor constructoru
încheiată, dotarea , şa cu te cu sistem de termo- lui (I.L.H.S. Transilva
mobilier cit, mai ales, ca ,CA 5E GAUTA ECONOMIŞTI ficare. . nia), la 39, decembrie
litatea laptelui (care une 7 i m a t X * Menţinerea programu 1990, iar lucrările de ex
ori se. itiai strică), şi desfa lui de funcţionare a a- tindere a Staţiei de tra
cerea sa în condiţii mai pei calde menajere este tare a apei la 30 septem
civilizate .deeît acum — condiţionată de furni brie 1991. Pentru lucră
-vom mai reveni. zarea apei reci şi posi rile de dublare a capa
Desen de A. RUGESCU bilitatea de producere a cităţii Staţiei de tratare
energiei termice. Progra a apei Sîntămăria-Orlea
mul de furnizare a apei este în fază de finalizare
Cîteva precizări din noua Lege a înfierii reci se va menţine cu documentaţia şi obţine
rea avizelor necesare. Se
modificări în Va
unele
lea Jiului pînă la resta prevede terminarea lu
(Urmare din pag. 1) De reţinut că au rămas părintele sau părinţii fi re să rezulte că pot să bilirea nivelului în lacul crărilor la 30 decembrie
în vigoare dispoziţiile ge reşti, tutore sau ocrotitori înfieze, potrivit legisla Valea de Peşti, dar ener 1992. '
nerale ale Codului fami legali, ori după caz, de ţiei ţării respective. gia termică produsă va In ce priveşte stadiul
cererea se va introduce liei, care prevăd că în autoritatea tutelară; certi De asemenea, ancheta trebui să fie Utilizată şi lucrărilor pentru elimi
la tribunalul judeţean în fierea se poate' face numai ficatul medical privind sta socială trebuie să se . efec la încălzire, aşa că vor narea strangulărilor în
raza căruia domiciliază cel în interesul celui înfiat şi rea de sănătate a minoru tueze şi de autori®ţite apare modificări inde reţetele de distribuţie a
ce urmează a fi înfiat. numai în acest scop se lui, eliberat de policlini străine competente, de la pendente de voinţa noas apei în localităţile jude
în toate cazurile dosa poate cere şi desfacerea ca judeţeană. ■domiciliul înfietorilor, în tră. Vor fi cazuri limită ţului, acesta este, următo
rul de înfiere va cuprinde înfierii. O altă condiţie de C. Actele privind pe în- care să se arate opinia a- (deranjamente şi avarii rul: La Deva, finaliza
trei rînduri de acte: . fond este ca înfietorul să fietori vor fi, de aseme cestora cu privire la în te sistemul de termofi- rea documentaţiilor de ;
A. Cererea pentru în fie major, valid din punct nea, legalizate la Notaria fiere. care, cărbune de proastă către Institutul de Pro
cuviinţarea înfierii moti de vedere fizic şi psihic, tul de Stat, astfel:. decla După , cum se poate con calitate, reducerea pre iectare Hunedoara-Deva,
vată pe scurt, în care se cu o reputaţie neştirbită, raţie autentificată în care stata, străinii ţrebuie ® siunii • la gazul metan), obţinerea avizelor şi ata-
va indica humele şi pre care să poată asigura în înfietorii şă precizeze, da rOspecte. atîţ legislaţia ţă- ca şi ta an ii; anteriori, careai în acest an a lu
numele înfietorilor şi .do fiatului o normală dezvol că înfierea se face cu e- rii lor cît şi legislaţia ţâ ctad se va opri furniza crărilor care vor fi fi-.'
miciliul acestora, numele, tare fizică şi . morală şi feete depline sau cu efec rii noastre privind înfie- rea. :■ ■ - halizate în 1993; La Hu- '
prenumele şi data naşterii nu în scopul de a-i exploa te restrînse; certificatele rea. ■. ■ Cînd credeţi. că se nedoara, finalizarea d6- ,
înfiatului; numele, prenu ta sau alte scopuri 'po ! de naştere şi de căsătorie Din cuprinsul legii re vor finaliza lucrările de cumentaţiei de către _ a-
trivnice legii ari regulilor ale înfietorilor; cazierul- zultă căi îhfierea se refe dublare â conductei - Va
mele şi domiciliul părinţi judiciar Pentru fiecare lea de Peşti ■— Vulcan; celaşi' .institut --- Ia 30
lor fireşti, al tutorelui său de convieţuire socială. dintre ei; certificate pri ră la copiii minori. Cu cit şi cele de dublare: a iunje; 1991*. şi ’ atacarea
toate: acestea, potrivit Co
B. Alte acte privesc pe
ocrotitorilor legali, sau vind starea; de sănătate; capacităţii staţiei de tra lucrărilor ta acelaşi . an
autoritatea tutelară. In ce înfiat şi se vor depune la dului familiei, va putea fi. tare a apei Sîntănaărîa- in orăşele din Valea Jiu- '
dosar în copii - legalizate
rere se va preciza natura de către Notariatul de Stat, ancheta socială : efectua® înfiata şi persoana majo Orlea 2 tn ce stadiu' se lui, finalizarea dpcu- ţ
de
tutelară
autoritatea
ră, care în timpul minorte
înfierii: înfiere cu efecte astfel: certificatul de naş locală (în cazul străinilor taţii â fost crescută de află, în oraşe,' : lucrările mentaţiiîor de Către In- :
restrînse sau înfiere cu tere al minorului; certi ancheta socială se face cei care voieşte s-o îrifiă- pentru elintinarea .riran- stitutul de Proiectare ;
toâte efectele unei filiaţii ficatul de naştere şi, du de către 'organele. ' judeţe ze. Desigur, în aceasta si gulărilor In reţelele; de Hunedoara-Eţeva -pîrtă la ;
fţreşti, în care situaţie, pă caz, de căsătorie sau ne ale autoritarii, tutelare). tuaţie va fi nevoie numai distribuire' a" Zpci 7 30 iunie .1991, lucrările -
drepturile şi - îndatoririle deces al părinţilor fireşti Pentru înfietorii străini de consimţăniîntui lui, în — DUcrările: dd ’ dubla urmînd a fi atacate, pe
între cel înfiat şi părinţii ai minorului; declaraţie mai este necesar un act, formă de declaraţie auten re a conductei Valea de zone* începînd ou - anul -
săi fireşti şi rudele aces autentifica® de consim- eliberat de autoritaţile tifica® nu şi 'cel aL pă Peşti — Vulcan se vor 1991.
tora încetează. ţămînt la înfiere, dată de străine competente, din ca rinţilor fireşti, . ....1■