Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_246
P. 2
r, 2 CUWNTOL U t» NR
Să ne facem fiecare De ce a „greşit" politie?!
datoria ! v Bujor Burza, şeful postu torii de poliţie, şe pare de ' import* cafea ness, co
Din cele spuse de lucră
Discuţia- cu plutonierul
din
niac, vodcă,; mănuşi
lui de poliţie din Hărău , că, într-adevăr, la Hărău piele, pături, carne şi o
Am primit de la Hune scuză, e bună ! zent. îh ţară, domnule di şi sergentul major Ionel starea' comerţului nu este însemnată cantitate de spirt
doara următoarea scrisoa^ — Domnule director, rector? Ştefăhiţă, lucrător la a- nici pe departe cea dorită. sanitar. Toate bune şi fru
re: „Sînt o persoană nu dincolo de aceste neglijen — Avem, sigur că avem. cest post, a fost o surpri Unii gestionari şi chiar moase, numai că nimeni
.prea bogată. Datorită fap- ţe, cum le numiţi, de ce In prezent sînt vreo 2*-3 ză plăcută. Şi, în primul unele, cadre din co&duce- .dip>sat iui a. văzuţ aseme
tului că nu am bani prea preparatele fabricate în sec 6ameni in ţară, dar n-au rînd, pentru că ea ne-a 'rea cooperativei nu-şi văd nea produse. Şi acest lu
mulţi îmi cumpăr şi eu ţiile întreprinderii pe care ce aduce. relevat d adevărată echi serios de treabă, ba, dim- cru pentru Simplul fapt
de-ale gurii după pungă. o conduceţi provoacă ne Să fi ajuns' zootehnia pă, serios angajată în a- 5 potrivă, fac ce vor; şi cum. că lâ magazin au sosit doar
In 29 octombrie am cum- mulţumiri consumatorilor 7 ţării la impas Incit marile părarea intereselor oame vor. Există foarte multe facturile,, şl ban ii! ? In
ărat de la alimentara 1 Oamenii dau bani buni, complexe zootehnice nu nilor din comună. Iar la reclamaţii din partea ce total vreo 50000 de lei.
caltaboş, CU- 37 lei/kg. bani munciţi pe aceste pre sînt Capabile să alimen Hărău nu au fost şi nu tăţenilor, potrivit cărora, Şi mai grav este faptul, 9
Cînd l-am dat copiilor să-i parate. De ce calitatea lor teze cil matfriş primă ca sînt puţine cazuri în ca marfa, aşa puţină cum că matrapazlîcurîle s-au ^ 10
mănînce, am constatat că nu este în concordanţă cu pacităţile d e prelucrare ? re intervenţîă ldr să nu este, se vinde pe sub tej făcut (şi probabil se fac)* 10
erau mai mult oase mă preţul lor ? Să fie vprba de altceva ? aducă lucrurile pe făga ghea. Orarul rămîne de cu cunoştinţa; şi prin,, in 10
cinate. Asta s-ar mai tre Avem impresia că noile şul firesc. multe ori la latitudinea termediul direct | f condu
ce cu vederea, dar un condiţii oferite gospodă — Ca şi în judeţ, de gestidnarilor. De aseme cerii C.P.A.D.M. Deva. 10,
corp tare (pe care vi-1 tri Despre calitatea riilor ţărăneşti individua fapt ca în întreaga ţară, nea, preţurile nu sînt a- — După cele constatate
mit ca /.să faceţi diferenţa preparatelor le sînt - insuficient folosite în. comuna. Hărău —- ne fişate şi, uneori, riu se res — subliniază plutonierul 11
între oaie şi altceva) mi-a ca sursă de materie pri spune cu regret şeful pos pectă. Bujor Burza — arti solici
Toate acestea sînt însă
„zburat* o jumătate- de din carne mă pentru industria căr tului de poliţie a cres minore faţă de ce s-a con tat insistent o întîlnire cU
măsea*. nii. cut starea infracţională. preşedintele C.P.A.D.M.
Hazlie intîmplare, nu ? In cheltuielile făcute de Cu deosebi^, numărul aor statat la magazinul din Deva, domnul Ioan Boc, 12,
Cu condiţia să i se... în- La această întrebare ţi- guvern . pentru rezolvare? telor prin violenţă. Am satul Bîrsău. Deci, în urma pentru a preîntîmpina şi
tîmple altcuiva ■ ne să dea un răspuns dom unor probleme sociale, ifh- avut chiar şi un omor la i sesizărilor primite, s-a ho- elimina asemenea prac 13,
Intr-o zi din sftptămîna nul Alexandru- Naşte — porturile; pentru alimente Chimindia. Probleme cu >: tărît un control economic tici. Nu a răspuns la ape
5—.10 octombrie am cum contabilul şef al între se ridicau la un moment totul deosebite avem în la acest magazin, iar sur lul nostru. Dimpotrivă, 14
părat şi eu, tot de la' ali prinderii, prezent şi dom dat la peste 700 milioane comerţ. Sîritem hotărîţi prizele (de fapt matrapaz- ne-a transmis că noi am 14
mentara 1 kg de cîrnat nia sa la discuţie: dolari, o bună parte din Insă să eliminăm tot ce lîcurile) nu au înţîrziat să greşit făcînd controlul, 14
proaspăt, eu 43 lei/kg. Atit timp cît vom aceşti bani 'fiind , cheltuiţi se întreprinde la afara le apară. Din acte reiese că pentru că intenţia, coope
Cînd să-l consum, constat lucra cu materia primă cu pe came. Alte; milioane gii, cu deosebire să pre- sătenii de aici ar fi trebuit raţiei a fost să „ăjuie“ ma 15
că păţesc şi eu ca hunedo- care lucrăm, nu putem fa- de dolari aâ- fost cheltuiţi întîmpinăm încălcarea ei. să poată cumpăra ţigări gazinul din Bîrsău să-şi 15
reanul cu caltaboşul. Din . ce altfel de produse. Din pe furaje concentrate. Un facă planul.
tr e bucată de 5—6 cm de peste 11 000 de animale de este rezultatul dacă noi Iată după ce precepte 16
cîrnat, am reuşit să selec tăiate în ultimele 10 luni, trebuie să acceptăm pre fac unii comerţ. După con 16
tez cu lipriba vreo 5—6 10151. au fost total neco- parate de carne din mate CtN D E UNA, NU E ALTA cepţia domnului preşedin
schije de> «ase. De tendoa respunzâtoare calitativ. Noi rie primă de cea mai sla te, poliţia a greşit că a 16
ne nu mai amintesc. facem, un efort, pentru a bă calitate, „valorificată în brambureala actuală din economie, nimic nu făcut lumină şi a descope
Cu „coţpurile delicte" şi valorifica : această m a te superior", adică scump şi ner* mâi poate surprinde. Aşa se explică şi faptul de rit Ilegalităţile ! ? Deci, a 16
cu scrisoarea în plic ne-am rie prithă,' pentru a scuti' prost ? Nu cumva e vorba ce există o serie de restanţe în aprovizionarea şi li- . respecta legea înseamnă a
prezentat la întreprinde economia d e; eforturi va de un condamnabil şi pă / vrarea, uleiului pentru populaţie. greşi! Halal gîndire la 19,
rea de Industrializare a lutare suplimentare. gubos cumul de Incompe în legătură cu această problemă, am reţinut că un conducător. Să ne mai
Cărnii, şolicitîndu-i dom E bun răspunsul. Reflec tenţă la mai multe nive furnizorii dispun de' stocurile necesare, dar_ îi soli mirăm oare că treburile 19,
nului inginer Mihail Sze- tă foarte bine o gîndire luri de răspundere în a- cită pe beneficiari, în speţă I.C.R.A. Deva, să-şi ridi merg în comerţ aşa cum
gedi lămuriri în ceea ce cu care eram foarte obiş gricuitură şi industria a- ce cantităţile programate cu mijloace auto. Cum un merg ? Ar fi interesant de 20,
priveşte calitatea prepara nuiţi pină la revoluţie. Pe Simcntară ? Răspunsul la asemenea procedeu ar încărca nejustificat costurile, .ştiut totuşi cine a bene 21,
telor, din carne. banii lui; uneori munciţi asemenea întrebări nu-1 se fac insistente apeluri la C.F.R. pentru a asigura ficiat de produsele date pe
'— Prezenţa acestor cor din greu, omul trebuie sa pot da în nici Uf* caz zia vagoanele cisternă necesare, dar se „motivează" că hîrtie la Bîrsău. Poate ne
puri . străine în .preparate înghită orice. riştii. Trebuie să-l dea cei nu sînt cisterne (!). O soluţie pentru ieşirea din im spune chiar domnul pre
22,
nu se- explică decît prin L-am mai întrebat pe plătiţi pentfu aceasta. pas trebuie totuşi găsită. (N.T.) şedinte. 21,
neglijenţa şi indisciplina domnul contabil şef. în ce ION. ClOCLEI . VALENTIN NEAGU
tehnologică — ne-a răs procent şe asigură carnea 23,
puns. Vom prelucra aceste în viu din judeţ. „Cam 37 0,
aspecte cu toţi cei cs au la sută din necesar" — a 0,
contingenţă cu calitatea ; fost răspunsul. ÎNTĂRIREA LEGĂTURILOR DINTRE
preparatelor din carne. .— Asta înseamnă că, ŢĂRILE ROMÂNE ŞI A CONŞTIINŢEI 1,
Hunedoara însă ia prepa Sri cel mai bun caz, tot un
rate -şi de la Cornii», aşa procent asemănător din DE NEAM ÎN SECOLUL AL XVII-LEA
că nu e sigur. că acei: cal personalul TESA al între (Urinare din pag. 1) strînse interdependenţe pe
taboş provine din vreuna prinderii să se afle per plan economic. Reamin 8,
din secţiile noastre de in manent în delegaţie în ţa tind bistriţenilor necesi 9,
dustrializare. ră după materie primă. de spătarul Mihu. Pe te tatea legăturilor economi 10,
E bună, ce să zic ? Ca Cîţi delegaţi aveţi în pre-
meiul acestor legături, ce cu Moldova, vornicul 10,
principele Transilvaniei, de Cîmpulung, Cristian
Hu vâ con vine, ptacaţi! Gabriel Bethlem făcea in Rotompan, scria la înce
Oto
tervenţii la Poarta
putul secolului: „Acest cap
Doi tineri — L. Kaş- . închiderii şi dacă vreau mană pentru a i se ceda de ţară al Moldovei nu
ler şi I, Ulman au ve vă fac operaţiunile, dacă Moldova şi Ţara Româ poate fi fără dumneavoas 11
nit supăraţi la redacţie, nu, nu. Aici eu sînt stă- nească în vederea consti tră şi domniile voastre în
că aveţi îndemînă cu noi".
Da
tuirii unui „regat al
relatîndu-ne faptul că pîn, nu voi mă contro
supărarea li se trage de laţi. Dacă nu vă convi ciei", de unitate Stringerea legăturilor e-
Tendinţele
la' cele întîmplate în ziua ne, plecaţi'!". sub un singur sceptru a conomiee şi politice a con 12,
de 13 noiembrie a.c., cînd Ca să-i pună definitiv tribuit substanţial la dez 13,
s-au prezentat la Hote la respect şi să-şi etale celor trei ţări române au voltarea conştiinţei de 13,
fost şî mai concrete
In
lul „Sarmis" din Deva ze, totodată, calităţile de timpul domniilor lui Ma neam a românilor., O ma
importantă
nifestare
a
pentru efectuarea unor poliglot^ -le-a mai tras tei Basarab şi Vasile Lu- , conştiinţei de neam este 13,
schimburi valutare. şi o înjurătură în limba pu. Încercările de apro tipărirea unor cărţi ce se 17,
Deşi se afla în culpă, engleză. Atrăgîndu-i-se. piere.: politică, acţiunile, adresează tuturor româ 18,
întîrziind nu se ştie pe ' atenţia că o asemenea a- de cooperare urmăreau rea nilor, indiferent de ţara
unde şi lăsîndu-se aştep titudine sfidătoare mi-i lizarea unui front de luptă unde ar vieţui ei. Astfel,
tat la ghişeu, domnul ca face cinste, le-a mai re comună împotrivă Imperiu 19,
re trebuia să le efectue plicat celor doi tineri: lui Otoman. Planuri de. uni „Cartea românească de în
văţătură", apărută la Iaşi
ze schimburile respecti „Puteţi să mergeţi să mă ficare a ţărilor române vor în 1643 („Cazania lui Var- 19,
ve, foarte ofensat că a reclamaţi unde vreţi, ni- fi prezente şi în vremea laam") era un „dar* pen- 20.
fost deranjat, i-a repezit jmeni n-are ce-mi face”. — De unde vii în ha Iul ăsta ? domniilor , hii Gheerghe v -tru ^pată .seminţia?româ- 20Î
pe solicitanţi, kpresîhetti- Oare chiar aşa să fie V — Păi de la... muncă. Ştefan, Constantin Şer- nească de pretutindenea”.
le că: „Este aproape . ora (N -T.) Desen dc V. Mihăilescu
ban, Mihnea al IlI-lea. Ea O altă carte a lui Var- 21,
rîndul său, Şerban Canta- laam, „Răspunsul la cate
cuzino protestează împotri hismul calvinesc" se adre
menul trichineloscopic a infestaţiei slabe, se va pro va catolicizărij forţate a sa „pretutindenea tuturor
A t e n ţ i e l a t r i r i r n e l o i a ! fost negativ. ceda conform normelor şi populaţiei româneşti din celor ce se află în părţile
Faţă de situaţia : gravă . măsurilor sanitar-veteri-' Transilvania şi cere Por Ardealului şi Intr-alte
epidemio-epizodtologioă pri nare din Legea sanitar- ţii dreptulfamiliei sale de părţi pretutindenea £e slnt 22,
(Limare din pag. 1) fost îndepărtaţi în timpul vind trichineloza din ora veterinară 60/19,74 a domni în Moldova. Cu- cu noi Intr-o credinţă*
eviscerării, proba- se re şele Văii Jiului, în mod • sterilizarea'; subpro noscînd intenţiile ' domnu Cărţile lui Varlaam, îm 23,
coltează din porţiunea mus deosebit din Vulcan şi duselor şi nunta! după. a- lui, principele Transilva preună cu „Palia de la Q-
culară a -diafragmei sau Petroşani, unde în anii ceea să fie date în hrana niei, Mihail Apaf i/- scria răştie* şi „Noul testament
neloscopic, folosit la toate din muşchii intercostali, 1988, 1989 şi 1990 s-au îm animalelor; ; - - la 14 martid 1686, către so de la Bălgrad* constituiau
circumscripţiile sanitare- ori din profunzimea muş • ecarisarea. şi distru-, lul său la Constantinopol' expresia vie a 'spiritului 0,i
veterinare in mod obliga-; chilor cefei. bolnăvit sute de oameni, gerca cadavrelor; că acest voievod vrea să de unitate a românilor de' 0,
toriu şi gratuit la toţi por Se mal foloseşte meto trebuie luate de urgenţă • se va interzice darea păşească -pe urmele Iul pretutindeni şi aveau să
cii sacrificaţi, indiferent i Următoarele măsuri de pro 'Mihai’-'ViteazuL^.-;^:;. «Mittibuie, peste^ timp, Ia
da digestiei artificiile ' filaxie: In hrana clinilor Şi pisici
de sectorul de proprietate. diagnostic în cazul cînd • prezentarea la cir lor a organelor crude pro Legăturile politice ' co înălţarea edificiului mă 1,1
In vederea examenului trebuie examinate.. pînă cumscripţiile sanitar-vete- venite de la Vînat, (mis respundeau unei tot mai reţ al naţiunii române.
trichineloscopic se recol la 100 de probe şimultan rinare • teritoriale cu pro treţ, urs);
tează de la fiecare carca sau cînd este o infestaţie be de caţne recoltate pen • deratizarea profilac
să de porc cîte o probă foarte slabă. Noi am diag tru efectuarea trichinelps- , tică pe teritorii mari, şti Gum^evoluează lucrările de îmbunătăţire
de came în greutate to nosticat prin .această me ind că şobolanul este sur a alimentării'cti apă potabilă în Deva ?
tală de 30—40 grame din todă de la un porc pro copiei; să nU'să consume sa cea mai importanţă în . (Urmare din pag. 1)
pilierii diafragmei, cu o prietate particulară din carne sau preparate {cîr infestarea porcinelor, car bine. venită,; atit pentru
parte din inserţia tendi- Vulcan, în iarna anului nat, caltaboş, sîngerete, to nivorelor şi omnivorelor cetăţenii care'.aşteaptă âpa
noasă, Iii cazul cînd în 1988, dintr-o probă din bă etc.), numai dacă re sălbatice; mortal a şi avut. loc ca potabilă cit şi pentru, eir-
mod accidental , muşchii muşchii ihtercostali, o sin- zultatul examenului este 0 educaţia sanitară sus puţin timp în urmă. Spe
răm că o mobilizare mai ; culaţia fluentă, -in. siguran
pilieri ai diafragmei- au *gură larvă, la • care exa negativ. în cazul depistării ţinută. susţinută din partea bri ţă şi pe strada A, Vlaicu
găzii de construcţie ar fi dîri Deva. . — — -— —^