Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_246
P. 2

r,  2                                                                                                                            CUWNTOL U t»   NR



                 Să  ne  facem   fiecare                                                  De  ce  a  „greşit" politie?!

             datoria                                                   !   v      Bujor  Burza,  şeful  postu­  torii  de  poliţie,  şe   pare   de ' import*  cafea  ness,  co­
                                                                                                             Din  cele  spuse  de  lucră­
                                                                                    Discuţia-  cu  plutonierul
                                                                                                                                                         din
                                                                                                                                     niac,  vodcă,; mănuşi
                                                                                  lui  de  poliţie  din  Hărău  ,  că,  într-adevăr,  la  Hărău   piele,  pături,  carne  şi  o
        Am  primit  de  la  Hune­  scuză, e bună !       zent. îh  ţară,  domnule  di­  şi  sergentul  major   Ionel   starea'  comerţului  nu  este   însemnată cantitate de spirt
      doara  următoarea  scrisoa^   —  Domnule   director,   rector?              Ştefăhiţă,   lucrător  la  a-   nici  pe  departe  cea  dorită.   sanitar.  Toate  bune  şi  fru­
      re:  „Sînt  o  persoană   nu   dincolo  de  aceste  neglijen­  —  Avem,  sigur  că  avem.   cest  post,  a  fost  o  surpri­  Unii  gestionari  şi   chiar   moase,  numai  că   nimeni
      .prea  bogată.  Datorită  fap-   ţe,  cum  le  numiţi,  de  ce   In  prezent  sînt  vreo  2*-3   ză  plăcută.  Şi,  în  primul   unele,  cadre  din  co&duce-   .dip>sat  iui  a. văzuţ  aseme­
      tului  că  nu  am  bani  prea   preparatele fabricate în sec­  6ameni  in  ţară,  dar  n-au   rînd,  pentru  că  ea  ne-a  'rea  cooperativei  nu-şi  văd   nea  produse.  Şi  acest  lu­
      mulţi  îmi  cumpăr  şi  eu   ţiile  întreprinderii  pe  care   ce aduce.    relevat  d  adevărată  echi­  serios  de  treabă,  ba,  dim-   cru  pentru  Simplul   fapt
      de-ale  gurii  după  pungă.   o  conduceţi  provoacă  ne­  Să  fi  ajuns'   zootehnia   pă,  serios  angajată  în  a-  5 potrivă,  fac  ce  vor; şi  cum.   că lâ magazin au sosit doar
      In  29  octombrie  am  cum-   mulţumiri  consumatorilor 7   ţării  la  impas  Incit  marile   părarea  intereselor  oame­  vor.  Există  foarte  multe   facturile,,  şl  ban ii! ?   In
       ărat  de  la  alimentara  1   Oamenii  dau  bani  buni,   complexe  zootehnice   nu   nilor  din  comună.  Iar  la   reclamaţii  din  partea  ce­  total  vreo  50000  de  lei.
         caltaboş,  CU-  37  lei/kg.   bani  munciţi pe aceste  pre­  sînt  Capabile  să  alimen­  Hărău  nu  au  fost  şi   nu   tăţenilor,  potrivit   cărora,   Şi  mai  grav  este  faptul,   9
      Cînd  l-am  dat  copiilor  să-i   parate.  De  ce  calitatea  lor   teze  cil  matfriş  primă  ca­  sînt  puţine  cazuri   în  ca­  marfa,   aşa  puţină   cum   că  matrapazlîcurîle   s-au  ^   10
      mănînce,  am  constatat  că   nu  este  în  concordanţă  cu   pacităţile  d e  prelucrare ?   re  intervenţîă  ldr  să   nu   este,  se  vinde  pe  sub  tej­  făcut  (şi  probabil  se  fac)*   10
      erau  mai  mult  oase  mă­  preţul  lor ?         Să  fie  vprba  de  altceva ?   aducă  lucrurile  pe  făga­  ghea.  Orarul  rămîne   de   cu  cunoştinţa;  şi  prin,,  in­  10
      cinate.  Asta  s-ar  mai  tre­                    Avem  impresia  că   noile   şul  firesc.          multe  ori  la   latitudinea   termediul  direct  | f condu­
      ce  cu  vederea,   dar   un                       condiţii  oferite   gospodă­  —  Ca  şi  în  judeţ,   de  gestidnarilor.  De   aseme­  cerii  C.P.A.D.M.  Deva.  10,
      corp  tare  (pe  care  vi-1  tri­  Despre calitatea   riilor  ţărăneşti   individua­  fapt  ca  în  întreaga  ţară,  nea,  preţurile  nu  sînt  a-   —  După  cele  constatate
      mit  ca /.să  faceţi  diferenţa   preparatelor    le  sînt - insuficient  folosite   în.  comuna.  Hărău  —-  ne   fişate  şi,  uneori,  riu  se  res­  —  subliniază   plutonierul   11
      între  oaie  şi  altceva)  mi-a                   ca  sursă  de  materie  pri­  spune  cu  regret  şeful  pos­  pectă.        Bujor  Burza  —  arti  solici­
                                                                                                             Toate  acestea  sînt  însă
      „zburat*   o  jumătate-   de   din  carne         mă  pentru  industria  căr­  tului  de  poliţie   a  cres­  minore  faţă  de  ce  s-a  con­  tat  insistent  o  întîlnire  cU
      măsea*.                                           nii.                      cut  starea   infracţională.                      preşedintele   C.P.A.D.M.
        Hazlie  intîmplare,  nu ?                         In  cheltuielile  făcute  de   Cu  deosebi^, numărul  aor­  statat  la  magazinul   din   Deva,  domnul  Ioan   Boc,   12,
       Cu  condiţia  să  i  se...  în-   La  această  întrebare  ţi-   guvern  . pentru  rezolvare?   telor  prin  violenţă.   Am   satul  Bîrsău.  Deci,  în  urma   pentru  a  preîntîmpina   şi
      tîmple  altcuiva        ■ ne să dea  un  răspuns  dom­  unor  probleme  sociale,  ifh-   avut  chiar  şi  un  omor  la  i   sesizărilor  primite,  s-a  ho-   elimina  asemenea   prac­  13,
        Intr-o  zi  din  sftptămîna   nul  Alexandru-  Naşte  —   porturile; pentru   alimente   Chimindia.  Probleme   cu  >:  tărît  un  control  economic   tici.  Nu  a  răspuns  la  ape­
      5—.10  octombrie  am  cum­  contabilul   şef  al   între­  se  ridicau  la  un  moment   totul  deosebite  avem   în   la  acest  magazin,  iar  sur­  lul   nostru.   Dimpotrivă,   14
      părat  şi  eu,  tot  de  la'  ali­  prinderii,  prezent  şi  dom­  dat  la  peste  700  milioane   comerţ.  Sîritem   hotărîţi   prizele  (de  fapt  matrapaz-   ne-a  transmis  că  noi   am   14
      mentara  1  kg  de  cîrnat   nia  sa  la  discuţie:  dolari,  o  bună  parte  din   Insă  să  eliminăm  tot  ce   lîcurile)  nu  au  înţîrziat  să   greşit   făcînd   controlul,   14
      proaspăt,   eu   43   lei/kg.   Atit  timp  cît   vom   aceşti  bani  'fiind ,  cheltuiţi   se  întreprinde  la  afara  le­  apară.  Din  acte  reiese  că   pentru  că  intenţia,  coope­
      Cînd  să-l  consum,  constat   lucra  cu  materia  primă  cu   pe  came.   Alte; milioane   gii,  cu  deosebire  să  pre-   sătenii  de  aici  ar  fi  trebuit   raţiei  a  fost  să  „ăjuie“  ma­  15
      că  păţesc  şi  eu  ca  hunedo-   care  lucrăm,  nu  putem  fa-   de  dolari  aâ- fost  cheltuiţi   întîmpinăm  încălcarea  ei.  să  poată  cumpăra   ţigări  gazinul  din  Bîrsău   să-şi   15
      reanul  cu  caltaboşul.  Din­  . ce  altfel  de  produse.  Din   pe  furaje  concentrate.  Un­                                facă  planul.
      tr e   bucată  de  5—6  cm  de   peste  11 000  de   animale   de  este  rezultatul  dacă  noi                                  Iată  după  ce   precepte   16
      cîrnat,  am  reuşit  să  selec­  tăiate  în  ultimele  10  luni,   trebuie  să  acceptăm  pre­                                fac  unii  comerţ.  După  con­  16
      tez  cu  lipriba  vreo   5—6   10151.  au  fost  total  neco-   parate  de  carne  din  mate­  CtN D E UNA, NU E ALTA         cepţia  domnului  preşedin­
      schije  de> «ase.  De  tendoa­  respunzâtoare  calitativ.  Noi   rie  primă  de  cea  mai  sla­                               te,  poliţia  a  greşit  că  a   16
      ne  nu  mai  amintesc.   facem,  un  efort,  pentru  a   bă  calitate,   „valorificată   în  brambureala  actuală  din  economie,  nimic  nu   făcut  lumină  şi  a  descope­
        Cu  „coţpurile  delicte"  şi   valorifica  : această   m a te­  superior",  adică  scump  şi   ner* mâi  poate  surprinde.  Aşa  se  explică  şi  faptul  de   rit  Ilegalităţile ! ?  Deci,  a   16
      cu  scrisoarea  în  plic  ne-am   rie  prithă,' pentru  a  scuti'   prost ?  Nu  cumva  e  vorba   ce  există  o  serie  de  restanţe  în  aprovizionarea  şi  li-   .  respecta  legea  înseamnă  a
      prezentat  la  întreprinde­  economia  d e; eforturi  va­  de  un  condamnabil  şi  pă­  / vrarea, uleiului pentru populaţie.  greşi!  Halal  gîndire   la   19,
      rea  de  Industrializare   a   lutare  suplimentare.  gubos  cumul  de  Incompe­  în  legătură  cu  această  problemă,  am  reţinut  că   un  conducător.  Să  ne  mai
      Cărnii,  şolicitîndu-i   dom­  E  bun  răspunsul.  Reflec­  tenţă  la  mai  multe  nive­  furnizorii  dispun  de'  stocurile  necesare,  dar_  îi  soli­  mirăm   oare  că  treburile   19,
      nului  inginer  Mihail  Sze-   tă  foarte  bine  o  gîndire   luri  de  răspundere  în  a-   cită  pe  beneficiari,  în  speţă  I.C.R.A.  Deva,  să-şi  ridi­  merg  în  comerţ  aşa  cum
      gedi  lămuriri  în  ceea   ce   cu  care  eram  foarte  obiş­  gricuitură  şi  industria  a-   ce  cantităţile  programate  cu  mijloace  auto.  Cum  un   merg ?  Ar  fi  interesant  de   20,
      priveşte  calitatea  prepara­  nuiţi  pină  la  revoluţie.  Pe   Simcntară ?  Răspunsul   la   asemenea  procedeu  ar  încărca  nejustificat  costurile,   .ştiut  totuşi  cine  a  bene­  21,
      telor, din  carne.       banii  lui;  uneori  munciţi   asemenea  întrebări   nu-1   se  fac  insistente  apeluri  la  C.F.R.  pentru  a  asigura   ficiat  de  produsele  date  pe
       '—  Prezenţa  acestor  cor­  din  greu,  omul  trebuie  sa   pot  da  în  nici  Uf*  caz  zia­  vagoanele  cisternă  necesare,  dar  se  „motivează"  că   hîrtie  la  Bîrsău.  Poate  ne
      puri  . străine  în  .preparate   înghită  orice.  riştii.  Trebuie  să-l  dea  cei   nu  sînt  cisterne (!).  O  soluţie  pentru  ieşirea  din  im­  spune  chiar  domnul  pre­
                                                                                                                                                              22,
      nu  se-  explică  decît   prin   L-am  mai  întrebat   pe   plătiţi  pentfu  aceasta.  pas  trebuie totuşi găsită.  (N.T.)    şedinte.                  21,
      neglijenţa  şi   indisciplina   domnul  contabil  şef.  în  ce   ION.  ClOCLEI .                                                   VALENTIN  NEAGU
      tehnologică  —  ne-a   răs­  procent  şe  asigură  carnea                                                                                               23,
      puns.  Vom  prelucra  aceste   în  viu  din  judeţ.  „Cam  37                                                                                            0,
      aspecte  cu  toţi  cei  cs  au   la  sută  din  necesar"  —  a                                                                                           0,
      contingenţă  cu   calitatea  ;  fost  răspunsul.                                                         ÎNTĂRIREA  LEGĂTURILOR  DINTRE
      preparatelor   din   carne.   .—  Asta  înseamnă   că,                                                    ŢĂRILE ROMÂNE ŞI A CONŞTIINŢEI                 1,
      Hunedoara  însă  ia  prepa­  Sri  cel  mai  bun  caz,  tot  un
      rate  -şi  de  la  Cornii»,  aşa   procent  asemănător   din                                              DE NEAM ÎN SECOLUL AL XVII-LEA
      că  nu  e  sigur. că  acei:  cal­  personalul  TESA  al  între­                                         (Urinare  din  pag.  1)  strînse  interdependenţe  pe
      taboş  provine  din  vreuna   prinderii  să  se  afle  per­                                                                   plan  economic.   Reamin­  8,
      din  secţiile  noastre  de  in­  manent  în  delegaţie  în  ţa­                                                               tind  bistriţenilor  necesi­  9,
      dustrializare.           ră  după  materie   primă.                                                  de  spătarul  Mihu.   Pe  te­  tatea  legăturilor  economi­  10,
       E  bună,  ce  să  zic ?   Ca  Cîţi  delegaţi  aveţi  în  pre-
                                                                                                           meiul   acestor   legături,   ce  cu  Moldova,   vornicul   10,
                                                                                                           principele   Transilvaniei,   de  Cîmpulung,   Cristian
          Hu  vâ  con vine, ptacaţi!                                                                       Gabriel  Bethlem  făcea  in­  Rotompan,  scria  la   înce­
                                                                                                                              Oto­
                                                                                                           tervenţii  la  Poarta
                                                                                                                                    putul  secolului:  „Acest  cap
         Doi  tineri  —  L.  Kaş-  . închiderii  şi  dacă   vreau                                          mană  pentru  a  i  se  ceda   de  ţară  al  Moldovei   nu
       ler  şi  I,  Ulman   au  ve­  vă  fac  operaţiunile,  dacă                                          Moldova  şi  Ţara   Româ­  poate  fi  fără  dumneavoas­  11
       nit  supăraţi  la  redacţie,  nu,  nu.  Aici  eu  sînt  stă-                                       nească  în  vederea  consti­  tră  şi  domniile  voastre  în­
                                                                                                                                    că  aveţi  îndemînă  cu  noi".
                                                                                                                              Da­
                                                                                                           tuirii  unui  „regat  al
       relatîndu-ne   faptul   că  pîn,  nu  voi  mă  contro­
       supărarea  li  se  trage  de  laţi.  Dacă  nu  vă  convi­                                          ciei",       de   unitate   Stringerea  legăturilor  e-
                                                                                                            Tendinţele
       la' cele  întîmplate  în  ziua  ne,  plecaţi'!".                                                   sub  un  singur  sceptru   a   conomiee  şi  politice  a  con­  12,
       de  13  noiembrie  a.c.,  cînd   Ca  să-i  pună  definitiv                                                                   tribuit  substanţial  la  dez­  13,
       s-au  prezentat  la  Hote­ la  respect  şi  să-şi  etale­                                          celor  trei  ţări  române  au   voltarea   conştiinţei   de   13,
                                                                                                          fost  şî  mai  concrete
                                                                                                                               In
       lul  „Sarmis"  din   Deva  ze,  totodată,  calităţile  de                                          timpul  domniilor  lui  Ma­  neam  a  românilor., O  ma­
                                                                                                                                             importantă
                                                                                                                                    nifestare
                                                                                                                                                         a
       pentru  efectuarea   unor  poliglot^  -le-a  mai   tras                                            tei  Basarab  şi  Vasile  Lu-  ,  conştiinţei  de  neam   este   13,
       schimburi  valutare.   şi  o  înjurătură  în  limba                                                pu.  Încercările  de   apro­  tipărirea  unor  cărţi  ce  se   17,
         Deşi  se  afla  în   culpă,  engleză.   Atrăgîndu-i-se.                                          piere.:  politică,   acţiunile,   adresează  tuturor   româ­  18,
       întîrziind  nu  se  ştie   pe  ' atenţia  că  o  asemenea  a-                                      de cooperare urmăreau rea­  nilor,  indiferent  de   ţara
       unde  şi  lăsîndu-se  aştep­  titudine  sfidătoare   mi-i                                          lizarea  unui  front  de  luptă   unde  ar  vieţui  ei.   Astfel,
       tat  la  ghişeu,  domnul  ca­ face  cinste,  le-a  mai  re­                                        comună împotrivă Imperiu­                           19,
       re  trebuia  să  le  efectue­ plicat   celor  doi  tineri:                                         lui Otoman. Planuri de. uni­  „Cartea  românească  de  în­
                                                                                                                                    văţătură",  apărută  la  Iaşi
       ze  schimburile   respecti­  „Puteţi  să  mergeţi  să  mă                                          ficare a  ţărilor  române vor   în  1643  („Cazania  lui  Var-   19,
       ve,  foarte  ofensat  că  a   reclamaţi  unde  vreţi,  ni-                                         fi  prezente  şi  în  vremea   laam")  era  un  „dar*  pen-   20.
       fost  deranjat,  i-a  repezit  jmeni  n-are  ce-mi  face”.  —  De  unde  vii  în  ha Iul  ăsta ?   domniilor  ,  hii   Gheerghe  v -tru  ^pată .seminţia?româ-   20Î
       pe  solicitanţi,  kpresîhetti-   Oare  chiar  aşa  să  fie V   —  Păi  de  la...  muncă.           Ştefan,   Constantin   Şer-   nească  de  pretutindenea”.
       le  că:  „Este  aproape  . ora         (N -T.)                               Desen  dc  V.  Mihăilescu
                                                                                                          ban,  Mihnea  al  IlI-lea.  Ea   O  altă  carte  a  lui   Var-   21,
                                                                                                          rîndul  său,  Şerban  Canta-   laam,  „Răspunsul  la  cate­
                                                                                                          cuzino  protestează  împotri­  hismul  calvinesc"  se  adre­
                                                        menul  trichineloscopic   a   infestaţiei  slabe,  se va pro­  va  catolicizărij  forţate  a   sa  „pretutindenea   tuturor
              A t e n ţ i e   l a    t r i r i r n e l o i a    !  fost  negativ.  ceda  conform  normelor  şi   populaţiei  româneşti   din   celor  ce  se  află  în  părţile
                                                         Faţă  de  situaţia  :  gravă  .  măsurilor  sanitar-veteri-'  Transilvania  şi  cere  Por­  Ardealului   şi   Intr-alte
                                                       epidemio-epizodtologioă pri­  nare  din  Legea  sanitar-  ţii  dreptulfamiliei  sale  de   părţi  pretutindenea  £e  slnt   22,
        (Limare  din  pag.  1)  fost  îndepărtaţi  în  timpul   vind  trichineloza  din  ora­  veterinară  60/19,74  a  domni  în  Moldova.  Cu-   cu  noi  Intr-o   credinţă*
                              eviscerării,  proba-  se   re­  şele  Văii  Jiului,  în   mod   •   sterilizarea';  subpro­  noscînd  intenţiile '  domnu­  Cărţile  lui  Varlaam,   îm­  23,
                              coltează din porţiunea  mus­  deosebit  din  Vulcan   şi   duselor  şi  nunta!  după. a-   lui,  principele   Transilva­  preună  cu  „Palia  de  la  Q-
                              culară  a  -diafragmei   sau   Petroşani,   unde  în   anii   ceea  să  fie  date  în  hrana   niei,  Mihail  Apaf i/-  scria   răştie*  şi  „Noul  testament
     neloscopic,  folosit  la  toate   din  muşchii   intercostali,   1988,  1989  şi  1990  s-au  îm­  animalelor;  ;  -  -  la  14  martid 1686, către  so­  de  la  Bălgrad*  constituiau
     circumscripţiile   sanitare-   ori  din  profunzimea  muş­                    •   ecarisarea. şi   distru-,   lul  său  la  Constantinopol'   expresia  vie  a  'spiritului   0,i
     veterinare  in  mod  obliga-;   chilor  cefei.     bolnăvit  sute  de   oameni,   gerca  cadavrelor;  că  acest  voievod  vrea   să   de  unitate  a  românilor  de'   0,
     toriu  şi  gratuit  la  toţi  por­  Se  mal  foloseşte   meto­  trebuie  luate  de  urgenţă   •   se  va  interzice  darea   păşească  -pe  urmele   Iul   pretutindeni  şi  aveau   să
     cii  sacrificaţi,   indiferent                    i  Următoarele măsuri de pro­                      'Mihai’-'ViteazuL^.-;^:;.  «Mittibuie,  peste^ timp,  Ia
                              da  digestiei  artificiile  '   filaxie:          In  hrana  clinilor  Şi  pisici­
     de  sectorul  de  proprietate.   diagnostic  în  cazul   cînd  •   prezentarea   la   cir­  lor  a  organelor  crude  pro­  Legăturile  politice  '   co­  înălţarea  edificiului  mă­  1,1
       In  vederea   examenului  trebuie   examinate..  pînă  cumscripţiile  sanitar-vete-   venite  de  la  Vînat,  (mis­  respundeau  unei  tot   mai  reţ  al  naţiunii  române.
     trichineloscopic  se   recol­  la  100  de  probe  şimultan   rinare  • teritoriale  cu  pro­  treţ,  urs);
     tează  de  la  fiecare  carca­  sau  cînd  este  o  infestaţie   be  de  caţne  recoltate  pen­  •   deratizarea   profilac­
     să  de  porc  cîte  o  probă   foarte  slabă.  Noi  am  diag­  tru  efectuarea  trichinelps-  ,   tică  pe  teritorii  mari,  şti­  Gum^evoluează lucrările de îmbunătăţire
     de  came  în  greutate   to­  nosticat  prin  .această  me­                 ind  că  şobolanul  este  sur­  a alimentării'cti apă potabilă în Deva ?
     tală  de  30—40  grame  din   todă  de  la  un  porc  pro­  copiei;  să  nU'să  consume   sa  cea  mai  importanţă  în   . (Urmare  din  pag.  1)
     pilierii  diafragmei,   cu  o   prietate  particulară   din   carne  sau  preparate  {cîr­  infestarea  porcinelor,  car­     bine.  venită,;  atit   pentru
     parte  din  inserţia   tendi-   Vulcan,  în  iarna   anului   nat,  caltaboş,  sîngerete,  to­  nivorelor  şi   omnivorelor   cetăţenii  care'.aşteaptă  âpa
     noasă,  Iii  cazul  cînd   în   1988,  dintr-o  probă   din   bă  etc.),  numai  dacă   re­  sălbatice;  mortal  a  şi  avut. loc   ca   potabilă  cit  şi  pentru, eir-
     mod   accidental  , muşchii   muşchii  ihtercostali,  o  sin-   zultatul  examenului   este   0   educaţia  sanitară  sus­  puţin  timp  în  urmă.  Spe­
                                                                                                          răm  că  o  mobilizare  mai  ; culaţia  fluentă, -in. siguran­
     pilieri  ai  diafragmei-   au  *gură  larvă,  la •  care  exa­  negativ.  în  cazul  depistării  ţinută.  susţinută  din  partea   bri­  ţă  şi  pe  strada  A,  Vlaicu
                                                                                                          găzii  de  construcţie  ar  fi  dîri Deva.   .  — — -— —^
   1   2   3   4