Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_246
P. 3

U NOtEMMlE mo                                                                                                                                     PAG.  $




                                                                                                                  TOAMNA  CLASICĂ
                                                                                                                  Toamnă  fţi  aminteşti  de noi
                                                                                                                  cUmalergam desculţi prin ploi,  '
 3                                                                                                                al stelelor cpitalam
                                                                                                                  cu plete-n vint, cu umeri goi,
                                                                                                                  străini de-ngheţuri şi noroi ?
                                                                                                                  Toamnă în frunze îţi citeam
                                                                                                                  şi vastul cer părea un geam
                                                                                                                  în bezna veacului infam».
                                                                                                                  Oh, toamnă, ţipăt de coco?,
                                                                                                                  cu gust de iod şi iz de nor,  ■
         Abia  am  predat  arti­  Contropunct                                    ce  se  încăpăţînează  să  a-    de tine veşnic mi-este dor,
       colul  din  s&ptămina  tre­                                               corde  guvernului   credi­       invaţă-mă să nu mai mor».
       cută,   despre   dinamica                                                 tul  lor.  Mi-e  greu  să  ac­   Arată-mi tu cum să devin
       presei,  cînd  optimismul      Ucenicul  vrăjitor                         cept  că  această  echipă  de    din lut şi piatră, roşu vin,  .
       pe  care-l  mărturiseam  a-                                               elită,  formată  dim  oameni     pentru al timpului festin,
       colo  mi-a  fost,  dacă   nu   drăzneau  să  viseze.   Fe­  cum  din  jocul   degajat   tineri',  competenţi,  dina­  vai, toamnă clasică ! Amin.
       contrazis,  în  orice   caz   nomenul   nu  este   deci   al  pieţei  libere  şi  al  con­  mici,  curajoşi  şi  bine  in­  V   IOAN EVU
       contrariat  de  vestea  unei   consecinţa  undi   demers   curenţei  loiale,  fiind  obli­  tenţionaţi  nu-şi  dă   sea­
       noi  şi  greu   acceptabile   guvernamental  ci,   dim­  gate  să  se  replieze  spre   ma  că  libertate  fără  cul­  STRĂBUNII
       creşteri  a  preţului   hîr-   potrivă,  urmarea   tenta­  a   întîmpina   agresorul   tură  majoră  nu  există,  e   In noapte cînd doarme pămîntul sub cer
       tiei  şi  tiparului.  Cum  s-ar   tivei  de  eludare  a  preve­  neaşteptat  care  a  atacat   un  nonsens,  o  absurdita­  Şe-aud- rădăcinile-n glie,
       zice,  se  îngroaşă  gluma.   derii  exprese  de   nego­  de  la  spate.  Tot  ce  în­  te.  Dar  îşi  dă   seama ?.   Cohorte vrăjmaşe în negură pier
       Liberalizînd  preţurile,  se   ciere  prealabilă  a  preţu­  seamnă  tipăritură,   indi­  Vom  v ’.dca  din  modul  şi   Şi nimeni nu vrea să-i mai ştie.  ,
       pare  că  ucenicul  vrăjitor   rilor.  Ceea  ce  s-a  întîm-   ferent  de   profil  sau  o-   promitiludinea  cu   care   Vîrtejuri, vfe-tejuri departe-n galop
       nu  şi-a  asigurat  şi  for­  plat  şi  tn  domeniul  pre­  rientare,  e  afectat  tn  a-   va  acţiona  acum,   prin   Trec rînduri din oastea străbună
       mula  pentru  a  le  stăpini   sei  şi,  implicit,  al  cărţii.  ceeaşi  măsură,  aflîndu-se   măsuri  specifice,   admi­  Pe roibii de flăcări, năprasnic potop
       dezmăţul.   Liberalizare   Drumul  ziarului  (şi  al   in  faţa  unui  pericol  co­  nistrative  sau  economice,   Cu săbii tăiate din lună.
       stăpinită,  deci ?  Da,  con­  cărţii)  către  cititor  înce­  mun:  falimentul   forţat,   pentru  a  proteja   presa   Pe văi luminoase, pe Mureş în jos
       tradicţia  nu  e   decît  a-   pe  în  pădure  şi  se  sfir-   neloial.  Scapă  cine  poa­  şi  cartea.   Ucenicul  vră­  Din cremenea muntelui dură
       pdrentă,  căci  a  liberaliza   şeşte  la  chioşc  (sau   li­  te,  pare  a  fi  deviza  mo­  jitor  e  obligat  să  găseas­  Cununa durerii, ca Sfîntul Cristos
       riu  înseamnă  a  lăsa   la   brărie).  Pe  această  filie­  mentului.  Acum•  se   va   că  urgent  formula   sat-   Pe frunte românii o-ndură.
       voia  bunului  plac  gene­  ră  acţionează  un   lung   vedea  intr-adevăr  ce  pot   vatoare.  Altfel  va  fi  (de­  Dar vin ca un trăsnet  din  cer  spre  pămînt
       rator  de  anarhie.  Guver­  şir de  „agenţi  economici".   competenţa   şi  profesio­  ja  este)  el  însuşi  în   pe­  Cum vine din negură valul
       nul  ştie  foarte  bine  acest   Unii  dintre  ei,  mai  gră­  nismul.   Dar  competenţa   ricol.  Atitudinea   guver­  Şi cîntă etern şi sfînt . Iegămînt;
       lucru,  doar  că  nu   toţi   biţi,  mai  lacomi  sau,  pur   şi  profesionismul  trebuie   nului  faţă  de  cultură  e   Ardealul, Ardealul, Ardealul.
       partenerii  săi   respectă   şi  simplu,   incompetenţi,—   stimulate  să-şi   manifes­  .un  test  al  receptivităţii        DAN CERGHJZANU
       regula  jocului.   Exploa-   au  ridicat  preţurile  peste   te  virtuţile  în    planul   sale  reale   la  democra­
       tînd  prompt   momentul   bariera rezonabilului, pro-   creativităţii  libere  şi  nu   ţie  şt  europenizare.   Un
       iniţial  de  şoc-surpriză,  a-   vocînd  ceea   ce   ziarul   intr-o  luptă   extenuantă   test  nu  numai  semnifi­  NOTE  DE  LECTURA
       numiţi   „agenţi   econo­  „Adevărul"  numeşte  „a-   de  autoapărare.   Situaţia   cativ  ci  şi  decisiv  pentru   Eugen Lumezianu, „MEMORIUL
       mici".  au  săltat  preţurile   larma  de  gradul   întâi".   nu  e  normală  şi,   dacă   menţinerea  sau  retrage­
       dincplo  de  orice  limită  a   Intr-adevăr,  alarmă,  căci   '  va  stărui,  va  avea  grave   rea  încrederii  acelei  părţi   CĂTRE MINISTRU"
       rezonabilului,  cu  unicul   cu  o  trăsătură  de  con­  repercusiuni  asupra  cul­  a  intelectualităţii   care   Ar  fi  nedrept  să  spu­  din  oricare  punct  de  vede­
       scop  de  a  obţine,  fie  şi   dei   birocrat,   întreaga   turii  naţionale  .  in   an­  i-a  rămas  încă  fidelă.  nem  că  avem  în  faţă  o   re  ar  fi  privită,  nici  mă­
       temporar,  un  profit   la   presă  şi  tot  sistemul  e-   samblul ei.                            carte  de  excepţie,  cum  tot   car  ca  întindere.  Dar  îm­
       care  altădată  nici  nu  in-  ditorial   sânt  scoase   a-  Mă\iumăr  printre  cei  RADU  CIOBANU  aşa  de  nedrept  ar  fi  să-i   preună  cu  celelalte  situea­
                                                                                                          minimalizăm  meritele.  Au­  ză  cartea  între  apariţiile
                                                                                                          torul  a  trecut  de   multă   editoriale  reuşite  ale  anu­
                                                                                                          vreme  de  pragul  debutu­  lui  1990.  Pe  de  altă  parte,
                                                                                                          lui,  deci  de  perioada  cău­  ne  este  deosebit  de  plă­
       In curînd în librarii                                                                              tărilor,  fiind  acum  —  con­  cut  să  atenţionăm   citito­
                                                                                                          form  listei  de  pe   ultima   rul  că  se  află  în  faţa  u-
             CARTE                                                                                        copertă  —  la  a  şasea  car­  nuia  dintre  cei  mai  inte­
                                                                                                          te,  astfel  că  ni  se  relevă   resanţi  prozatori  contem-,
          DE CRĂCIUN                                                                                      ca  un  priceput   mînuitor   porani  dotat  cu  o  ştiinţă
                                                                                                          al  uneltelor  scrisului.  Chiar   a  creionării   personajelor
       darul ziarului nostru                                                                              dacă  e  riscant  —  totuşi  —   —  exlerfor-interior  —  mai
                                                                                                          să  vorbim  despre   perso­  rar  întâlnită.  Vom   desco­
          pentru copiii
                                                                                                          nalitate,  putem  afirma  că   peri  că  lui  Eugen  Lume­
         dumneavoastră.                                                                                   Eugen   Lumezianu   face   zianu  nu-i  scapă  nici  cel
                                                                                                          parte  dintr-un   grup   nu   mai  mic  detaliu  neanali­
        Bucuria educaţiei
                                                                                                          prea  masiv  de   prozatori   zat,'  şi  nici  nu  pierde  oca­
          prin recreere,                                                                                  înrudiţi  ca  modalitate  de   zia  de  a  rotunji  zestrea  a-
                                                                                                          expresie.  Să  ni-i  reamin­  mănuntelor  despre  subiec­
            CARTE                                                                                         tim  pe  Mircea   Nedelciu,   tul  intrat  în  „colimator"
                                                                                                          Ion  Cristoiu   (prozatorul),   şi  fixat  pentru  experienţă.
         DE CRĂCIUN
                                                                                                          Ioan  Groşan,  loan  Lăcus­  De-aici   şi  lectura   deco­
                                                                                                          tă,  Grid  Modorcea  şi  încă   nectantă  a  cărţii,  de-aici
      volum bogat ilustrat,                                                                               vreo  cîţiva...  care  formea­  şi  senzaţia  întâlnirii  cu  o
      cttprinzînd versuri şi                                                                              ză  o  familie. în  literatura   creaţie  literar-artistică  de
                                                                                                          căreia  se  discută   inteli­  calitate  şi  îndelung  elabo­
       proză pentru copii,                                                                                gent  şi,  cel  mai  adeseori,   rată.  Să  mai  amintim  că
       semnate de scriitori                                                                               peste  o  medie  deja  accep­  autorul  este . şi  un   autor
                                                                                                          tată.                    dramatic,   piesele  sale  fi­
            clasici şi
                                                                                                           Nuvela  care  a  fost  alea­  ind  jucate  în  principalele
         contemporani.                                                                                    să  pentru  titlul  cărţii  nu   teatre  ale  ţării.
                                                                                                          este  şi  cea  m a i;  realizată,  DUMITRU  IIURUBA
      Istoric,  scriitor,   memo­                                                                                                  zaki“  a  Academiei  Româ­
     rialist,  poet,   dramaturg,   NICOLAE  IOR0A        —  „fără  pereche  între  cărturarii  lumii"                             ne  (circa  6 0.00  de  pagini),
     critic  şi  istoric  literar,  pu­                                                                                            în   colecţiile   personale
     blicist  şi  om  politic,  Aca­                                                                                               Acte  şi  fragmente  cu  pri­
     demician,'  profesor  univer­  le  centre  universitare  ale   schen  Volkes),   2  volume;   al  altor  ţări,  volumele  de   cu  sine  în  toate  domeniile   vire  la  istoria  românilor,
     sitar  la  Bucureşti,  „Doctor   Europei,  a  participat   la   care  îi  apare  la  Gotha  în   istorie  literară  ocupă   un   pe  care  le-a  propus:   în.   adunate  din  depozitele  de
     •Honoris  Causa"   al   mai   congrese internaţionale (Pa­  1905.  Tot  profesorul  lui  îi   loc  însemnat.  Remarcabila   istorie  şi  critică  literară,   manuscrise  ale   Apusului
     multor  universităţi,  mem­  ris,  Lille,  Strasbourg,  Oslo,   încredinţează   elaborarea   Istorie  a  literaturii  româ­  în  poezie,  în  teatru  şi   în   (3  volume)  şi   Studii   şi
     bru  al  Academiilor  fran­  Roma,   Milano,   ZQrich,   unei  voluminoase   istorii   ne  în  secolul  al  XVIII-lea   publicistică;  Rolul  său  de   documente  eu  privire   la
     ceze,  poloneze,   iugoslave   Berna,  Barcelona;  în  SAI.A.:   a  imperiului   otoman  —   (2  volume),  Istoria  litera­  netăgăduit'  rămîne  în  do­  istoria  românilor  (31  vo­
     etc.,  a  numeroase  societăţi   etc.),  a  creat •  „Fundaţia '  Geschichte  des  -  Osmani-   turii  religioase  a  români­  meniul  istoriei,   care  i-a   lume)  sau  alte  tipăritură
     ştiinţifice,  ne-a  lăsat  o  o-   I o r g a",   „Universitatea   schen  Reiches,  lucrare  -ee   lor  pînă  la  1688,   Istoria   adus  renume  mondial,  al   Cu  răbdare  şi  migală  stu­
     peră  care  îmbrăţişează  în­  populară"  . de  la   Vălenii   cuprinde  5  volume;   care   literaturii  române  în  vea-   istoriei  literare,   domenii   diază  aceste  materiale  noi,
     treaga  dezvoltare  a  ome­  de  Munte,  „Şcoala  româ­  vede  lumina  tiparului   la  :cul  al  XlX-iea  (3  volume),   -în  care  orice  cercetător  în   pentru  stabilirea  critică • a
     nirii,  se  desfăşoară  în  zeci   nă"  de  la  Fontenay  aUx-   Gotha,  între  1908  şi  1913,   Istoria  literaturilor  roma­  demersurile  sale   trebuie   faptelor,  ca  apoi  să  se  a-
     de  mii  de  titluri  şi   pa­  Roses,  „Casa  Romena"  din   aducînd  . autorului   renu­  nice  în  dezvoltarea  şi  le-   să  poposească,  să  se   in­  puce  dc  elaborarea  mari­
     gini,  „pornind  de  la  mă­  Veneţia  ş.â.,  a  fost   pre­  me  mondial.  Scrie  şi  pu­  . gâturile  lor   (3  volume),   spire  din  monumentala  o-   lor  sinteze  ale  istoriei  ro­
     runtul  fapt  al  zilei,  prins   şedinte  al  „Comisiei   Mo­  blică  într-un  ritm  extrem   Istoria  literaturii   roma­  peră  lăsată  de  marele  sa­  mâneşti  —  cea  dintîi,  Is­
     în  articolul, de  ziar. şi  a-   numentelor  istorice",   de­  de: susţinut:  şapte  cărţi  In   neşti  contemporane,  (2  vo-   vant.  toria  poporului  român   fa
     jungînd  pînă  la  sinteze  u-   can,  rector,   senator   de   1905,  33  în  1910,  29  în  1912,   ; lume),  sînt ■ cărţi  indispen­  Ca  istoric,  el   porneşte   cadrul   formaţiunilor  sale
     luitoare,  de-a  dreptul   în­  drept,  prim-ministru,  a  e-   300  între  1920—1940.   în  sabile  cercetătorului  lite­  de   la  o  constatare  emisă   statale  (dată  în  1905)   şi
     drăzneţe,  în  care  surprin­  ditat  şi  condus  numeroa­  extraordinar  de  întinsa  bi­  raturii  noastre  din  trecut.  în  1899,  că  „nu  există  nici   ultima  Istoria   românilor
     de  şi  disecă  tot  ce  e   u-   se.  ziare  şi  reviste  („Nea­  bliografie  a  oper&i  lui  Ni-   Scriitor  total,   Iorga  a   o  istorie  a  cărei   recon­  (operă  masivă,  în  11  volu­
     man  şi  universal,   savant   mul  românesc",   „Revista   colae  Iorga,  ce  însumează   dat  o  istorie  a  românilor,   strucţie  să  fie  mai  impe­  me,  în  1936—1939,  apărută
     prolific,  fără  pereche   în­  istorică",   „Revue   Histo-   îndeosebi,  lucrări  cu   ca­  o  istorie  a  literaturii,  o  is­  rios  cerută  decît  . istoria   şi  în  franceză :   „Histoire
     tre  cărturarii  lumii".  Nu­  rique   du   Sud-Est-Euro-   racter  istoric,  '  consacrate   torie  a  armatei,  o  istorie   poporului  meu".   Această   des  Roumains  et  de  la  ro­
    mărul  cărţilor •  istoricului   peân",  „Floarea   daruri­  trecutului   politic,   mili­  a  comerţului,  o  istorie  .a   „reconstrucţiei'  o  porneşte   mânite  orientale"  —  1937—
    (scrise^  în  limbile  română,   lor",  „Sămănătorul"   etc.),   tar,  comercial,  medical,  re­  presei,  a  comunicaţiilor,  a   plecînd  de  la  bază:   pu­  1945).
    franceză,  italiană,   germa­  a  fost  unul  dintre  doctri­  ligios  („Notes  et  extraits   culturii,  a  religiei,  a  învă-   blicarea  materialului   in­  Opera  lui  Iorga  e   pă­
                                                                                ţămîntului,  o  istorie
    nă,  engleză,  suedeză,  por­  narii  sămănătorismului.  pour  servir  ă  l’histoire  des  . versală  etc.,  toate   uni-   formativ.  Investighează  ma­  trunsă  de   spiritualitatea
    tugheză,  poloneză  şi  dane­  Recunoscut pe plan  mon­                                       conce-   rile  arhive  din  majorita­  autohtonă  şi  universală,  în
  I  ză)  însumează  1250   de   dial  pentru  valoarea   sa   Croisades",  6  volume,  „Stu-   pîndu-le  prin  prisma  sa  de   tea  (arilor  Europei,   arhi­  scrisul  său  e  un  mare  pa­
                                                                                                   adu­
                                                                                istoric,  de  trudnică
    cărţi  şi  25600  de  articole,.;   de  istoric,  el  redactează   . dii  şi' documente  cu  pri­     vele  publice  din  ţară,  co­  triot,  un  iubitor  fără  limi­
    la  care  se  Adăugă  nume­  pentru  celebra  colecţie  de   vire  la  istoria  românilor",   nare  şi  ordonare  a  date­  lecţiile  particulare,  citeşte   te  al  pămîntului  pe   care
  I  roase  recenzii  şi  note,  du­  studii  istorice  „Istoria  sta­  31  volume;  „Istoria  româ­  lor.  Dpmcniile  pe  care  el   inscripţiile din  biserici,  des­  s-a  plămădit  prin  milenii
                                                                                a  intrat  lc-a  desţelenit  pî­
                                                                                                                                   neamul,  şi  un  desăvîrşit
  i  pă  cum  aflăm  din  biblio­  telor  europene",  ce  se  pu­  nilor ",  11  volume,  „Istoria   nă  la  cele  mai  abeonse  a-   cifrează   însemnările  ' din   cunoscător  a  tot  ce  a  creat
                                                                                                          cărţile  vechi,  din", muzeele
  1  grafia  întocmită  de   pro­  blica  sub   îngrijirea  .  lui   vieţii  bizantine",  „  Istoria   mănunte.                    poporul,  prin  spiritul   său
     fesor  Barbu  Theodorescu,   Karl  Lamprecht,  fost  pro-  ~  poporului   francez",   „în­           arheologice,  adunind   un
     fostul  său  secretar.   fesor  al  savantului  nostru,   cercare  de  sinteză  a  isto­  Predestinat  să  fandeze,   imens  număr  de  documen­  colectiv,  .............
      A   ţintit  cursuri  Ia  Sor-   'Istoria  poporului  .  român.   riei  omenirii",  4  volume,   el  este  un  ctitor,  ambiţia   te  inedite,  pe  care  le  pu-
     bona,  conferinţe  în  mari-  (Geschichte  des  Rumăni-  etc.),  al  ţării  noastre   şi  sa  fiind  aceea  de  a  fi  egal  blică'.în  colecţia  „Ilurmu-  I’rof.  dr.  IOAN  DAMSjA
   1   2   3   4