Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_246
P. 3
U NOtEMMlE mo PAG. $
TOAMNA CLASICĂ
Toamnă fţi aminteşti de noi
cUmalergam desculţi prin ploi, '
3 al stelelor cpitalam
cu plete-n vint, cu umeri goi,
străini de-ngheţuri şi noroi ?
Toamnă în frunze îţi citeam
şi vastul cer părea un geam
în bezna veacului infam».
Oh, toamnă, ţipăt de coco?,
cu gust de iod şi iz de nor, ■
Abia am predat arti Contropunct ce se încăpăţînează să a- de tine veşnic mi-este dor,
colul din s&ptămina tre corde guvernului credi invaţă-mă să nu mai mor».
cută, despre dinamica tul lor. Mi-e greu să ac Arată-mi tu cum să devin
presei, cînd optimismul Ucenicul vrăjitor cept că această echipă de din lut şi piatră, roşu vin, .
pe care-l mărturiseam a- elită, formată dim oameni pentru al timpului festin,
colo mi-a fost, dacă nu drăzneau să viseze. Fe cum din jocul degajat tineri', competenţi, dina vai, toamnă clasică ! Amin.
contrazis, în orice caz nomenul nu este deci al pieţei libere şi al con mici, curajoşi şi bine in V IOAN EVU
contrariat de vestea unei consecinţa undi demers curenţei loiale, fiind obli tenţionaţi nu-şi dă sea
noi şi greu acceptabile guvernamental ci, dim gate să se replieze spre ma că libertate fără cul STRĂBUNII
creşteri a preţului hîr- potrivă, urmarea tenta a întîmpina agresorul tură majoră nu există, e In noapte cînd doarme pămîntul sub cer
tiei şi tiparului. Cum s-ar tivei de eludare a preve neaşteptat care a atacat un nonsens, o absurdita Şe-aud- rădăcinile-n glie,
zice, se îngroaşă gluma. derii exprese de nego de la spate. Tot ce în te. Dar îşi dă seama ?. Cohorte vrăjmaşe în negură pier
Liberalizînd preţurile, se ciere prealabilă a preţu seamnă tipăritură, indi Vom v ’.dca din modul şi Şi nimeni nu vrea să-i mai ştie. ,
pare că ucenicul vrăjitor rilor. Ceea ce s-a întîm- ferent de profil sau o- promitiludinea cu care Vîrtejuri, vfe-tejuri departe-n galop
nu şi-a asigurat şi for plat şi tn domeniul pre rientare, e afectat tn a- va acţiona acum, prin Trec rînduri din oastea străbună
mula pentru a le stăpini sei şi, implicit, al cărţii. ceeaşi măsură, aflîndu-se măsuri specifice, admi Pe roibii de flăcări, năprasnic potop
dezmăţul. Liberalizare Drumul ziarului (şi al in faţa unui pericol co nistrative sau economice, Cu săbii tăiate din lună.
stăpinită, deci ? Da, con cărţii) către cititor înce mun: falimentul forţat, pentru a proteja presa Pe văi luminoase, pe Mureş în jos
tradicţia nu e decît a- pe în pădure şi se sfir- neloial. Scapă cine poa şi cartea. Ucenicul vră Din cremenea muntelui dură
pdrentă, căci a liberaliza şeşte la chioşc (sau li te, pare a fi deviza mo jitor e obligat să găseas Cununa durerii, ca Sfîntul Cristos
riu înseamnă a lăsa la brărie). Pe această filie mentului. Acum• se va că urgent formula sat- Pe frunte românii o-ndură.
voia bunului plac gene ră acţionează un lung vedea intr-adevăr ce pot vatoare. Altfel va fi (de Dar vin ca un trăsnet din cer spre pămînt
rator de anarhie. Guver şir de „agenţi economici". competenţa şi profesio ja este) el însuşi în pe Cum vine din negură valul
nul ştie foarte bine acest Unii dintre ei, mai gră nismul. Dar competenţa ricol. Atitudinea guver Şi cîntă etern şi sfînt . Iegămînt;
lucru, doar că nu toţi biţi, mai lacomi sau, pur şi profesionismul trebuie nului faţă de cultură e Ardealul, Ardealul, Ardealul.
partenerii săi respectă şi simplu, incompetenţi,— stimulate să-şi manifes .un test al receptivităţii DAN CERGHJZANU
regula jocului. Exploa- au ridicat preţurile peste te virtuţile în planul sale reale la democra
tînd prompt momentul bariera rezonabilului, pro- creativităţii libere şi nu ţie şt europenizare. Un
iniţial de şoc-surpriză, a- vocînd ceea ce ziarul intr-o luptă extenuantă test nu numai semnifi NOTE DE LECTURA
numiţi „agenţi econo „Adevărul" numeşte „a- de autoapărare. Situaţia cativ ci şi decisiv pentru Eugen Lumezianu, „MEMORIUL
mici". au săltat preţurile larma de gradul întâi". nu e normală şi, dacă menţinerea sau retrage
dincplo de orice limită a Intr-adevăr, alarmă, căci ' va stărui, va avea grave rea încrederii acelei părţi CĂTRE MINISTRU"
rezonabilului, cu unicul cu o trăsătură de con repercusiuni asupra cul a intelectualităţii care Ar fi nedrept să spu din oricare punct de vede
scop de a obţine, fie şi dei birocrat, întreaga turii naţionale . in an i-a rămas încă fidelă. nem că avem în faţă o re ar fi privită, nici mă
temporar, un profit la presă şi tot sistemul e- samblul ei. carte de excepţie, cum tot car ca întindere. Dar îm
care altădată nici nu in- ditorial sânt scoase a- Mă\iumăr printre cei RADU CIOBANU aşa de nedrept ar fi să-i preună cu celelalte situea
minimalizăm meritele. Au ză cartea între apariţiile
torul a trecut de multă editoriale reuşite ale anu
vreme de pragul debutu lui 1990. Pe de altă parte,
lui, deci de perioada cău ne este deosebit de plă
In curînd în librarii tărilor, fiind acum — con cut să atenţionăm citito
form listei de pe ultima rul că se află în faţa u-
CARTE copertă — la a şasea car nuia dintre cei mai inte
te, astfel că ni se relevă resanţi prozatori contem-,
DE CRĂCIUN ca un priceput mînuitor porani dotat cu o ştiinţă
al uneltelor scrisului. Chiar a creionării personajelor
darul ziarului nostru dacă e riscant — totuşi — — exlerfor-interior — mai
să vorbim despre perso rar întâlnită. Vom desco
pentru copiii
nalitate, putem afirma că peri că lui Eugen Lume
dumneavoastră. Eugen Lumezianu face zianu nu-i scapă nici cel
parte dintr-un grup nu mai mic detaliu neanali
Bucuria educaţiei
prea masiv de prozatori zat,' şi nici nu pierde oca
prin recreere, înrudiţi ca modalitate de zia de a rotunji zestrea a-
expresie. Să ni-i reamin mănuntelor despre subiec
CARTE tim pe Mircea Nedelciu, tul intrat în „colimator"
Ion Cristoiu (prozatorul), şi fixat pentru experienţă.
DE CRĂCIUN
Ioan Groşan, loan Lăcus De-aici şi lectura deco
tă, Grid Modorcea şi încă nectantă a cărţii, de-aici
volum bogat ilustrat, vreo cîţiva... care formea şi senzaţia întâlnirii cu o
cttprinzînd versuri şi ză o familie. în literatura creaţie literar-artistică de
căreia se discută inteli calitate şi îndelung elabo
proză pentru copii, gent şi, cel mai adeseori, rată. Să mai amintim că
semnate de scriitori peste o medie deja accep autorul este . şi un autor
tată. dramatic, piesele sale fi
clasici şi
Nuvela care a fost alea ind jucate în principalele
contemporani. să pentru titlul cărţii nu teatre ale ţării.
este şi cea m a i; realizată, DUMITRU IIURUBA
Istoric, scriitor, memo zaki“ a Academiei Româ
rialist, poet, dramaturg, NICOLAE IOR0A — „fără pereche între cărturarii lumii" ne (circa 6 0.00 de pagini),
critic şi istoric literar, pu în colecţiile personale
blicist şi om politic, Aca Acte şi fragmente cu pri
demician,' profesor univer le centre universitare ale schen Volkes), 2 volume; al altor ţări, volumele de cu sine în toate domeniile vire la istoria românilor,
sitar la Bucureşti, „Doctor Europei, a participat la care îi apare la Gotha în istorie literară ocupă un pe care le-a propus: în. adunate din depozitele de
•Honoris Causa" al mai congrese internaţionale (Pa 1905. Tot profesorul lui îi loc însemnat. Remarcabila istorie şi critică literară, manuscrise ale Apusului
multor universităţi, mem ris, Lille, Strasbourg, Oslo, încredinţează elaborarea Istorie a literaturii româ în poezie, în teatru şi în (3 volume) şi Studii şi
bru al Academiilor fran Roma, Milano, ZQrich, unei voluminoase istorii ne în secolul al XVIII-lea publicistică; Rolul său de documente eu privire la
ceze, poloneze, iugoslave Berna, Barcelona; în SAI.A.: a imperiului otoman — (2 volume), Istoria litera netăgăduit' rămîne în do istoria românilor (31 vo
etc., a numeroase societăţi etc.), a creat • „Fundaţia ' Geschichte des - Osmani- turii religioase a români meniul istoriei, care i-a lume) sau alte tipăritură
ştiinţifice, ne-a lăsat o o- I o r g a", „Universitatea schen Reiches, lucrare -ee lor pînă la 1688, Istoria adus renume mondial, al Cu răbdare şi migală stu
peră care îmbrăţişează în populară" . de la Vălenii cuprinde 5 volume; care literaturii române în vea- istoriei literare, domenii diază aceste materiale noi,
treaga dezvoltare a ome de Munte, „Şcoala româ vede lumina tiparului la :cul al XlX-iea (3 volume), -în care orice cercetător în pentru stabilirea critică • a
nirii, se desfăşoară în zeci nă" de la Fontenay aUx- Gotha, între 1908 şi 1913, Istoria literaturilor roma demersurile sale trebuie faptelor, ca apoi să se a-
de mii de titluri şi pa Roses, „Casa Romena" din aducînd . autorului renu nice în dezvoltarea şi le- să poposească, să se in puce dc elaborarea mari
gini, „pornind de la mă Veneţia ş.â., a fost pre me mondial. Scrie şi pu . gâturile lor (3 volume), spire din monumentala o- lor sinteze ale istoriei ro
runtul fapt al zilei, prins şedinte al „Comisiei Mo blică într-un ritm extrem Istoria literaturii roma peră lăsată de marele sa mâneşti — cea dintîi, Is
în articolul, de ziar. şi a- numentelor istorice", de de: susţinut: şapte cărţi In neşti contemporane, (2 vo- vant. toria poporului român fa
jungînd pînă la sinteze u- can, rector, senator de 1905, 33 în 1910, 29 în 1912, ; lume), sînt ■ cărţi indispen Ca istoric, el porneşte cadrul formaţiunilor sale
luitoare, de-a dreptul în drept, prim-ministru, a e- 300 între 1920—1940. în sabile cercetătorului lite de la o constatare emisă statale (dată în 1905) şi
drăzneţe, în care surprin ditat şi condus numeroa extraordinar de întinsa bi raturii noastre din trecut. în 1899, că „nu există nici ultima Istoria românilor
de şi disecă tot ce e u- se. ziare şi reviste („Nea bliografie a oper&i lui Ni- Scriitor total, Iorga a o istorie a cărei recon (operă masivă, în 11 volu
man şi universal, savant mul românesc", „Revista colae Iorga, ce însumează dat o istorie a românilor, strucţie să fie mai impe me, în 1936—1939, apărută
prolific, fără pereche în istorică", „Revue Histo- îndeosebi, lucrări cu ca o istorie a literaturii, o is rios cerută decît . istoria şi în franceză : „Histoire
tre cărturarii lumii". Nu rique du Sud-Est-Euro- racter istoric, ' consacrate torie a armatei, o istorie poporului meu". Această des Roumains et de la ro
mărul cărţilor • istoricului peân", „Floarea daruri trecutului politic, mili a comerţului, o istorie .a „reconstrucţiei' o porneşte mânite orientale" — 1937—
(scrise^ în limbile română, lor", „Sămănătorul" etc.), tar, comercial, medical, re presei, a comunicaţiilor, a plecînd de la bază: pu 1945).
franceză, italiană, germa a fost unul dintre doctri ligios („Notes et extraits culturii, a religiei, a învă- blicarea materialului in Opera lui Iorga e pă
ţămîntului, o istorie
nă, engleză, suedeză, por narii sămănătorismului. pour servir ă l’histoire des . versală etc., toate uni- formativ. Investighează ma trunsă de spiritualitatea
tugheză, poloneză şi dane Recunoscut pe plan mon conce- rile arhive din majorita autohtonă şi universală, în
I ză) însumează 1250 de dial pentru valoarea sa Croisades", 6 volume, „Stu- pîndu-le prin prisma sa de tea (arilor Europei, arhi scrisul său e un mare pa
adu
istoric, de trudnică
cărţi şi 25600 de articole,.; de istoric, el redactează . dii şi' documente cu pri vele publice din ţară, co triot, un iubitor fără limi
la care se Adăugă nume pentru celebra colecţie de vire la istoria românilor", nare şi ordonare a date lecţiile particulare, citeşte te al pămîntului pe care
I roase recenzii şi note, du studii istorice „Istoria sta 31 volume; „Istoria româ lor. Dpmcniile pe care el inscripţiile din biserici, des s-a plămădit prin milenii
a intrat lc-a desţelenit pî
neamul, şi un desăvîrşit
i pă cum aflăm din biblio telor europene", ce se pu nilor ", 11 volume, „Istoria nă la cele mai abeonse a- cifrează însemnările ' din cunoscător a tot ce a creat
cărţile vechi, din", muzeele
1 grafia întocmită de pro blica sub îngrijirea . lui vieţii bizantine", „ Istoria mănunte. poporul, prin spiritul său
fesor Barbu Theodorescu, Karl Lamprecht, fost pro- ~ poporului francez", „în arheologice, adunind un
fostul său secretar. fesor al savantului nostru, cercare de sinteză a isto Predestinat să fandeze, imens număr de documen colectiv, .............
A ţintit cursuri Ia Sor- 'Istoria poporului . român. riei omenirii", 4 volume, el este un ctitor, ambiţia te inedite, pe care le pu-
bona, conferinţe în mari- (Geschichte des Rumăni- etc.), al ţării noastre şi sa fiind aceea de a fi egal blică'.în colecţia „Ilurmu- I’rof. dr. IOAN DAMSjA