Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_247
P. 3
PAG 3
d u m in ic a , » m m m m m »
Nero - incendiatorul Romei?(IM)
Unit istorici şi scrii- praznic copios şi cu m ult. ■'Circus Moximus. Vistul
-tori deozi(QeorgeşBdxLX, vin, Nero ar fi dat ordin ud Mus repede seînteile iu
Gilbert-Sharles Picară, ca imediat şă se pună lemnăria circului şi în
Louiţ Aragon, Alean De- foc în: cele patru colţuri barăcUe de lemn din a-
REFLECŢIA ZILEI oaux, Dumitru Tudor ale Romei, din dorinţa propierea circu lu ilocu i
ete.j, care an studiat -şi de a fi distruse toate co te de cei ce lucrau la,
„Fără patrie, omul este un punct pierdut scris despre viaţa lui cioabele de la periferia circ. De aici focul s-a
Romei, care datau de pe
în hazardul timpuiuî fi al spaţiului". Nero, sc întreabă 'de ce Vremea lux Jtsus Hristos. extins treptat, timp de
igtorieii
şase zile [asupra a zece
•«00*
,finitei",
LACORDAiRE LATfaBUNAL tempomni eu ««estet jţgfp Au fost şi istorici care din cete paisprezece car
cit, Suetoniu, Dio Cdssius au scris că edilii Romei tiere ale Romei. După
© — Vă rugăm să etc.), au relatat despre emu foarte necăjiţi de o mică pauză, focul a re
ne ^puneţi pentru ce toate faptele sâvîrşite de existenţa unor străzi late început şi timp de alte
net se in(eleg ? Nero de. abia eu 50 de de numai .$—4 meiti, fă -t
• „Trebuie să compensăm absenţa pria smintire, trei zile au ars încă două
Memeria este ogliixta in «are ii privim pe cei absenţi". . Domnule trebonal ani mai tirziu de la moar ră canalizări, trotuare' portiere.
” ' ' J. JOUBERT şi iubită stanţă, ei îşi tea lui. De cine le-a fost etc-, care erau greu de $Hnă aici, cele relatate
dau pentru ceartă, că frică acestora să scrie întreţinut, edili ee l-au de scriitorii „antici'. Fapt
• ..Numai mina unui prieten poate mwilje spinul din ef umblă după femei şt mai devreme I U » răs rugat pe Nero să dea foc cert -este, ţi confirmat de
inimă". «tapă alte puncte de ve puns. plauzibil zm , a pu periferiei Romei, pembru unii „antici", că în mo
«ELt'ETIIfS dere. iuţ fi găsii. * SpeeiNiiştii a se putea face o nouă mentul aprinderii Romei,
afirm i cm deţoă ?-ar pune trasare a străzilor, ca în Nero nu se afla în Ro
© PreşediutcSe î alte capitale de ţări
• ..Războiul este un rău care dezonorează specia u- „cap la cap"- cele rela ind; ci în staţiunea An-
manăf". ■-ţ — :Să ne spuneţi, tate de istoricii din sec. Care dm cete trei ipo tium, pe matul mării, la
FENELON cr-fta realizat cei doi t şt i i dn., acestea nu teze menţionate mai sus vreo 50 km de Roma.
soţi în timpul căsăto „stau în picioare“ la o este valabilă ? Nici una, Dăduse el oare ordinele
• »Ra#unea este fiica Timpului şi aşteaptă iotul de rie* ? analiză mai amănunţită. deoarece lucrurile stau cu o săptămină înainte
la tatei «f*. — Onorată' QMHisle. V u it Aia. serfMtNrii „cia- cu totul altfel. Incendiul de a pleca în staţiune ?
VGXTAIRE îs timpul eît au Jkrst a- sici" au nţşis -că Nero d 'B izbucnit in noaptea de m, în acest caz, fără să
^ , ' mîadoi, Safta şi Nîco- incendiat Roma doar aşa 19 iuUe §4 e.n., pe o tună dorească să vadă sau ş8
• „Nimic mai trist dccît un jwffl care ou a suferit lac, iei au făcut: doi ca să se bucure de .** pMnă, în centrul oraşului, supravegheze personal o
niciodată". miei, tarei «i, «a drian, xpednaol care ar fi amin dm magaziile oe adăpos operaţie atit de deli
JOSEPH DE MAISTRE un butoi de cincizeci de tit de ^Groaza sublimă teau mari cantităţi de cată ?
vedre, na topor ţi * că- a etrderu Troici", ■ A m untdelemn şi mirodenii, (Va urma)
• „Smgwăiafea este «tdrR ceea ce dieta este'. nu(ă. an scrie -eă după [un magazii construite lingă L D. MÂN0HJ
pentru corp". © — Cfee Ptwvoacă
VAUVENARGUES ocrittrile ?
• -Cea mai proastă exagerare este cea a lacrimilor. — Cine altul dccît el, T A T A
. Ea liftă ca un robinet care* nu se închide*. care are dorul de-a o
| J. REN ARD M e pe nevastă şi mai Căpiţa anilor i-apasă greu în spate,
suferă ţi de boala gelo- Ochii, ycchi istorioare năzăresc.
. • .Dacă veţi observa atent pe acei «arc mr Ă«f şi de o boală con Ca nişte ramuri .firave şi-niîrziate, • Treaba fă-o cum se
• pot lăuda, care crificS f întotdeauna, care nu sânt mul- jugală de-a lipsi de-a- Gindurile-i nefiinţă iscodesc. arde şi şezi «tusei
(urniţi «icfiro—rte că sict tocuud aceia «sasă. cînd .se ţade.
de care nimeni nu © — Ştiţi pentru ce Il văd ca pe-o nălucă aplecat fa rouă, * Ceia «m e rită să fie
XA BRU3fEidE se «artă «ei doi seţi ? Buruiana ofilind printre lăptuci, făcut, trebuie făcut
Mae,
— Da. Fimdcă ca zice , Ce gÎBdttrî oare in capul lui bătrin mai plouă, « Dacă vrei ca treaba
Selceţic de IXIE UESDU eă e mai cultă, că e pe De odhîi-3 sfal ffatfaî afli de-adîneiT să se facă, du-te î
dichiuristă. - JBaeă vret -sj|-»u se
Nu, n-am să-mi iert. e-a mai trecut arzînd facă, trimite!
Cidase şi prelucrate de o vară,
Culese de
# U M O H n a i i f A t i r ' Eu huzurind nepăsător în viaţa lui amară. Ing. ŞTEFAN COSTEA
GRORGE PA VEI,
Profesorul explică Uniţi La miezul nopţii, un
elev faţwiete feti Xa F « - trecător întârziat este ates Aratoiă Saudită este con dobînzi de , pînă la 5 mi
taine. După ce a terminat tat de un ţip: vin#; că şi- în condiţiile lioane dolari, cumpărăto
de citit „Lupul ţi miehtî*, — Repede, banii ! crizei dia :<*olfiil Persic rilor de vaci de lapte li
zise: Speriat, trecătorul Iţi *a produce alimente su- Se prevede ea şi în aeest rezerve de apă în rîurile se asigură transportul -gra
— Vezi, dacă mielui era împreună mîiuile a rugă lîeiemte pentru consumul an, de pe deşertul desali- Tigru şi Eufrat, importă tuit al vacilor din (Sanda
cuminte, nu-1 mitica lu ciune : propriu şi eă se va men nizat să se obţină 6 re anual .7:5 Ia sută -din nece şi alte avantaje.
pul. M milă, rogu-te ţine pe locul şase în lu coltă de 3,2 milioane to sarul de alimente pentru Guvernul Arabici Sau-
— O. desigur, răspunse că tuă întare acasă fără me între exportatorii de ne grîu. Nici în condiţii consum propriu, în timp dite achiziţionează întrea
copilul, l-am B mîiicat toni, soţia mă omoară. gria, eu toată pierderea excepţionale Arabia Sau- ce Arabia Saudită nu im ga producţie de griu: cu
noi. — 'Te cred. dar n-am ce pieţelor din Irak şi Ku ditn nu trebuie sA importe portă .grîu .şi produce cea 40.0 dolari tona de la ma
* face, soţia mea nu o nici weit, unde viodea anual alimente , producţia pro mai mare parte din ne rii fermieri asociaţi şi cu
ca mai bună. 450 000 tone. De altfel, A- prie sasigurîad necesarul cesarul de lapte, legume 533 dolari de la micii pro
E îngrozitor dmd dmeva rabia fiaudrtă exporta a- pentru iun consum cores şi zarzavaturi.
ţi mulţumeşte prea mult Sel&cia te df nual 1,9 milioane tone punzător. Succesul producţiei agri ducători. în acelaşi timp
pentru prea puţin. griu în 42 ţări. Irakul, care are mari cole din Arabia Saudită exportă grîu pe piaţa mon
este rezultatul marilor sub dială cu 186 dolari tona.
venţii (în acest an peste Datorită subvenţiilor,
2 miliarde dolari), ce se populaţia se menţine în
0 lovitură de stat medicală ! (II) acordă producătorilor agri duinii de altădată au în
mediul rural şî chiar be
coli. Toţi cei interesaţi în
cumpărarea pămîntului, a cetat de a « a i fi nomazL
Mujahedin în arabă în Adunarea Naţională Con la iifsteţei'/de la entu- lul •Kadhafi, un alt ma-, maşinilor agricole şi a in
seamnă combatant, titlul stituantă Tunisiană a abo zîasrii Ia inhibiţie intelec niaco-depresiv, i-a propus stalaţiilor pentru irigaţii, Selecţie şi traducere de
meritîndu-l cel care „se lit monarhia, înlăturîn- tuală, ' ! uhiren Tunis'iei -cu lâbia, pot obţine credite fără PETRU STOIANOV
consacră promovării pe du-1 pe bey, proclamînd De fapt, .oscilaţia,; între lucru acceptat cu entu
pămînt a dispteriikar ădxi-, republica, Habdb Burguiba agitaţie şi triateţe «stâe am ziasm. Să fi cunoscut eo-
ne". în esenţă acest efort fiind aîes preşedinte. Noul prenta psihozei maniaca l®ielul prin «ervîeîite a«-
vizează jihadul, războiul preşedinte era extrem de depresive, Şgur : aţdpşjul ' le de informaţii manafes-
sfînt! Xui Şuiguiba i 's-a.-, activ, profera ameninţm-i Său era espus la neplăeerf . firile psihice cM&e . ale
conferit titlul de comba îa adresa Frar^ei, îp ;îâ- in cazul îa care ave® cu Ini Buigwba î ' îllteatior a .
tant suprem. oaa treptat loc megateafflKi- rajul să-i conteste Hurii dtenuuţat uniunea cu Libia,
Intre 1962 fî 1954 s-.au nia fiind evidentă desfă le Fracţie a fost tratat de 1- a considerat vinovat de
desfăşurat acţiuni armate, şurarea unui derapaj ,p&- psihiatri la .Faate şi Gene- tfădare pe ministrul de
acte de terorism. înfrin- ektecne Mohammed .Maş-
gerea Franţei în Indocfei- nfouii.
na, prin căderea fortăreţei • p yiSR IA Şl BOALA Itieepînd cu ansul 1977
Dien-Uien-Fu i-a mărit am • BOALA PUTa?M degradarea psitucă i-a
biţiile iui Burgui-ba. Ptetre derulat r^Jia. - Conform
Mendes France,- şef# gu • PUTEREA BOLU medicilor mai avea doar
vernului , fţanoez; înţe 2— 3 ore de luciditate pe
leg înd pesfe#' atoalin, o- 1 " ■"! 1 "H 111 " ri. Ajupgînd in acest mod
dată semnat acordul de hologic. Se instaurează pe va, dozde mari de neu- Am mişcător de oameni",
nesimţite un sistem pater-
^-a sacrificat printre -al-
lâ Geneva, nu a consimţit aalfct gcoerator de cla roleptîoe «fâlizate mi dus ®i şl pe a doua soţie, dî-
trej^at la pteotp secunda
să participe la un «ăsBieţ nuri; tai prim dan era re: trenrorături Jnvsten- vorţ&id 4e ea în X9M. con-
în Tunisia, ci .prepuse» ^.ţiat de soţia sa, ăSaâil- ssderînd, cu un exces de
penta-u «ceasta autonomie tase, ifters gred, ceea ce
internă, Franţa ■geriwnlnd « năimeşte tBschJt«aăe ter- ianfaronadă patria
în eontinuare pentru Tu s-a pierdut pe drum, an divă. In 1962 a divorţat este mai prfsus dorit mh-
pe interes perscasaî".
nisia politica externă, a- • singur partid, cri geodes- de MaâiSde, pented că tr
-ţauian. unea dreptul Ia e- eeasfa a-a eonwerift la id a-, Oricum, înlăturarea uaiâ
părave^L ^ţ#aţsae.fînan4a- tflstajţă. Treptat, preşedjp- mite», dar festa seţ&e a *S- Individ Ineapabd Uzio ţi
re. Aceste « - « i ' rV rjrâyrn at - 'Vsi SflB mas cU dreptei de a faee psih# dfertr-un post dieie
semaat la -2 tenie 1955, eu veritabil Mlpomaniac: vioi, virile îa psteft# preride»- s m deeîi ase-
f doi# zile înainte Burgui- mobil, manieraţ, patetic, . . căsătortt teu Wa- '■«* «fi* « a i âawflt,
ba a revenit -îa Tunis ea g ^ â - j» nsite ' Mmme: "* ® s-A-tetot.îfiră _
vestimentară, cu In m â tftst Arătat !fa âvltate, fostei preşedinte
Independenţa 'lâtetefteiiiHKl pentru te- htsmdx&rd duj# «ădte*
lui, cu revenirea pe tron a fa m muăfos&e, pea- «te tot
lui ăăobammed al V4ea, de rapid fa gîndire : tr» o tepteSA tetei*, te :
a deschis nai tfa, itecSad M M O a«ia«î an, sSat fa virilă
şi pentru „ mă fa a&a. de te totauie te îosaâa ŞŞŞş&e, , ,»r.
