Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_248
P. 1

OGG€&€>4>OQG€>G€)OOQQ&giO QOMOOOQ&OGOGQOGQOOO

            Ce mai avem  prin                                               Concursul  nostru  de  fotografii



              cămările iernii ?



        Cum  meteorologii  ne  a-   spre  exemplu,  nu  s-a  asi­
      nunţă  o  iarnă  aspră,   şi   gurat  decît  o  treime  din
      nu-i  contrazicem  că  poate   cantitatea  prevăzută.  Ase­
      chiar  aşa  o  fi,  este  firesc   mănător  stau  lucrurile  şi
      să  ne  mai  uităm  o  dată  şi   la  pătrunjel.   In  schimb,
      prin  cămări  pentru  a'  ve­  ţelină  este  suficientă.  Pu­
       dea  dacă  stăm  bine  sau   tem  fi  liniştiţi  şi  în  pri­
       mi  cu  cele  necesare  tra­  vinţa  sfeclei  roşii,   unde
       iului.  Ştim  că  anOl  agricol   există  surplus  faţă  de  pro­
       a  fost  cam  vitreg,  influ­  gram.   .
       enţa  secetei  şi  altor  fac­  Pe  lingă  că  este  mult
       tori  determinînd  ca  nive­  prea  sărac  sortimentul,  b a -.
       lul  producţiei  agricole  să   zîndu-ne  doar  pe  mere,  la
       fie  sub  aşteptări,  ceea  ce,   fructe  sîntem  cam  în  pom,
       fireşte;  se  reflectă  şi  în a -   cum  se  spune,  deficitul  fa­
       provizionare.            ţă  de  program   fiind  de
        In  asigurarea  consumu­  circa  1000  tone.  Surse  şi
       lui  populaţiei   la  cartofi,   furnizori  ar  mai  fi  prin
       legume  şi  fructe  ponderea   alte  judeţe,  însă  există  u-
       o  deţine  întreprinderea  de   nele  reţineri  în  livrare  le­
       profil  din  judeţ,  respectiv   gate  de  liberalizarea  pre­
       I.L.F.  Din  discuţia  purta­  ţurilor.
       tă' cu  dl!  ing.  ec.  loan  Dă-   Pentru  a  nu  ne  acri  a-
       nilă,  directorul  adjunct  al   tît.  dş  mult  sufletul,  gîn-
       unităţii   respective,   am   dindu-ne  la  ce  ne . putem
       desprins   cîteva  elemente;   aştepta,  am  lăsat  la  urmă
       unele  liniştitoare,raitele  cu   murăturile,  unde  se  par^
       semne  de  întrebare.  Dar,   că  pentru   sarmalele  de
       să  vedem  despre  ce  este   Crăciun  şi  Anul  Nou  vom
       vorba,  în  special  la  pro­  avea  varza  care  ne  trebuie.
       dusele  de  bază.          Cu  siguranţă  vom  fi  ne­
                                voiţi  să  apelăm  şi  la  pro­
        Cartoful,   produs  ajuns
       problemă  naţională  în  ul­  ducătorii   particulari,  deşi
                                jocul  preţurilor  nu  ne  va
       timii  ani,  revine  cu  acui­  fi pe plac.
       tate  pe  tapet.  .Vom  avea
                                  Fireşte^
                                          .trebuie  să  ne
       sau  nu  cahtit&ţi  suficien­  întrebăm  dacă  din  ce  a.
       te ?  Siţuaţia  actuală  —  am
       fost  informaţi  —  nu  este   fost  am  tras  concluziile  ne­
                                cesare,  dacă  în  1991  situa­
       chiar  liniştitoare,  furnizo­  ţia  va  fi  mai  roză  sau  din   SCRISOARE  COMENTATĂ
       rii  din  judeţ  neonorîndu-şi   contră.   Interlocutorul  nu                                           Gustul  amar  al  bomboanei
       contractele  cu  circa  2000
                                                 prono­
                                              în
                                    hazardat
                                s-a
       tone.  Noroc  cu  importul,   sticuri.  Am  reţinut  că  a-  „Soluţia  vine  din  partea  mamei,
       pe  seama  căruia  s-a  com­  cum  se  face  reorganizarea                                                ...Ridic  receptorul,  aştept  tonul,  dar  în  locul  lui
       pletat  la  aproape,5000  to­  activităţii  în  societăţi  co­                                        aud  cuvinte  venite  de  undeva  de  la  distanţă:  „Nu,
       ne  -stocul.  Se  mai  aşteaptă   merciale,   că  periodic  se  educatoarei,  sau  directoarei  ? “    nu-i  acasă  nepotul  mau.  Dar  ce  doreşti,  de  fapt./. ?".
       circa  3000  tone,  ceea  ce                                                                          „Ara  să-mi  dea  pişte  bani";  „Aaa,  nu  dragă,  nu...
       ar  fi  foarte  bine.    poartă ' negocieri  cu  furni­  Despre  intenţiile'doamnei   blicate :  Primul  pas  a  fost   Dacă-i  vorba  despre  pantofii  aceia  pentru  care  vrei
                                zorii  produselor  de  seră,                                                 2000  de  lei,  nu  sîntem  de  acord.  In  comerţ  au  fost
        Motive  de   îngrijorare   dar  în  ce  priveşte  legume-'   dr.  Edith  Dăian,   medic   făcut”.  De  aceea  scrisoarea
       sint  şi  la  ceapa  uscată,  ca­  le  de  cîmp  pentru  anul   principal  oftalmolog  la  Spi.   adresată  redacţiei  noastre   410  Iei  şi  ţu  vrei  cu  1600  mai  mult...  Ei  drăcia  dra­
                                                                                                             cului,  dar  asta-i prea  de tot...”.
       re  altădată  ne  prisosea.  In   viitor  nu  s-a  demarat  ni­  talul  Judeţean  Deva.  de  a   de  doamna  Dăian  a  fost  o
       silozuri  se  află  750  tone,   mic  concret   în  privinţa   realiza  în  municipiul  re­  surpriză.    ...Tonul  aşteptat  vine  brusc,  semn  că  cineva  a
       faţă  de  programul  de  1200   contractelor.  Poate  vor  ve­  şedinţă  de  judeţ  o  grădi­  După  o  primă  parte   în   trintit  telefonul.  „Mica”  mare  poveste  mă  captează
       tone.  Diferenţa  se  va  aco­  ni  şi  zile  mai  bune,  spe­  niţă  de  ambliopi  (cu  profil   care  se  insistă  asupra  ne­  intr-aiit  incit  nici  nu-mi  mai  amintesc  cu  cine  -do­
       peri,  totuşi,  cu  ceapă  des­  ranţa  noastră  fiind  că  ac­  special  de  recuperare  a  co­  cesităţii  realizării  unei  a-   ream  să  vorbesc.  Voiam  probabil  să  aflu  ora  exactă,
       hidratată.   Ne  place  său   ţiunea  cererii  şi  ofertei  nu   piilor  handicapaţi  vizual)   semenea  instituţii  —  nu­  dar  în schimb am auzit  altceva.
       nu,  asta  e  situaţia,  chiar   ne  va  duce   la  sapă  de   am  scris  în  numărul   208   mărul  mare  de  copii   cu   ...E  a  doua  zi  de  la  interceptarea  neintenţionată
      dacă  ne  va  ustura  şi  la   lemn,  privatizarea  nespu-   din  25  septembrie  —  „O   probleme  de  vedere  exis­  a  convorbirii  şi  gîndul  că  cineva  este  atît  de  egoist,
      pungă  în  condiţiile  libera­  nîndu-şi  încă  hotărîtor  cu­  propunere  care  merită  toa­  tenţi  în  Deva  ce  pot  fi  re­  de  avar,  nu-mi  dă  pace.  Mă  frămînt  şi  mă  întreb  de
      lizării  preţurilor.      vântul.                  tă  atenţia”.  Am  revenit  la   cuperaţi,   abandonarea  dc  unde  această  fugă  după  bani  nemunciţi,  această  boală
        Durerea  mare  este   la'                        aproximativ  o  lună,  în  nu­  VIORICA  ROMAN      care  a  cuprins  ca  o  psihoză  de  nestăvilit  mulţi  ti­
      rădăcinoase.   La  morcovi,'   NICOLAE  TlRCOB     mărul  228/23  octombrie,  cu                        neri.  Din  păcate,  între  ei  sînt  copii  cu  părinţi  serioşi,
                                                                                                              care-au  muncit  pentru  a?şi  face  un  rost  şi  a-şi  cîştiga
       6 o o 0 9 0 0 0 ® s o o o e o o ® 5 o ® »o «o ® o & i> o o o o o ® o o o « M  „Ecouri  la  materialele  pu­  (Continuare ia pag.  a 2-a}  un  prestigiu  bazat, pe  cinste,  pe  adevăr,  pe  efort.
                                                                                                                 ...„Şi-a  găsit  deşteptul  fraierul“  —  aud  altă  dată
                                                                                                              apostrofîndu-şi  un  tată  băiatul.  Da,  pentru  că  din
        De  'peste  două  mii.  de   lişti,   constituie  cel  mai   tă,  nici  un  comentariu  des­  mii ?),  nu-i  mai  arde  săr­  toate  aceste  „aranjamente",  unul  este  escrocul,  iar
       ani,  se  vorbeşte  şl  se  scrie,   mare  pericol   pentru  noi   pre  .fotbal  sau  politică,  nu   manului  nici  de  proteste,   altul, cel  înşelat, devine  fraierul.  Ceea ce-ide  neînţeles
       despre.   pericolul,  galben,   toţi.!            tu  înjurat  guvernul   sau   nici  de  conflicte  interetni-   este  că  dorinţa  de  a  revinde  cu  suprapreţ  mărfuri
       dar  am  senzaţia  că . abia   Patronul  japonez  lucrea­  opoziţia,  nu  tu  cafeluţă,  nu   ce,  nici  măcar  de  cronica   cumpărate  cu  preţuri  oficiale  cuprinde  tot  mai  multe
       acum  el  a  devenit  iminent.   ză  cu  muncitorul  japonez;   tu  un  rulment  şparlit,  nu   parlamentară.  persoane.  Greşesc  şi  ci,  greşesc  şi  cei  care  cumpără.
       Aflăm, din  ziare,,că  dl.  Ui-   ca  atare,  el  va  cere  şl  de  tu  o  fugă  pînă  la  alimen-  \Ca  atare,  propun  să  ne   De  neînţeles este că unii  părinţi  îşi  încurajează  odras­
      escu  a  avut  convorbiri  cu                                               ferim,  de  japonezi  ca  dra­  lele  in  această  urită  poveste,  ba  chiar  au  satisfacţia
      reprezentanţi  de  vază   ai                                                cul  de  tămîie,  iar  guver­  că  au  obţinut  bani,  bani  mulţi,  fără  nici  un  efort.
      Federaţiei  Japoneze  a  Or­                                                nul,   în  spiritul  democra­  Nu  simt  oare  amarul  gust  al  „bomboanei"  rivnite ?
      ganizaţiilor  Economice  —     Pericolul galben  ...                        ţiei  şi  umanismului  progra­  E  trist,  foarte  trist  că  s-a  ajuns  aici.  Să  ne  în­
       Keidanren  şi  ai  atotputer­                                              matice,  să  facă  de  îndată   şelăm  prietenul,  colegul,  vecinul  şi  chiar  vărul,  să
       nicului   şi  cvasl-miticului                                              demersurile   de   rigoare   ne  bucurăm  că  i-am  păcălit  şi  să  rtdem  în  pumni.
       MITI,  Ministerul  Comerţu­  la  muncitorul  român   să   tară  pentru  că  „se  dă"  hir-   pentru   încheierea   unor   Mai  cred  însă  că  cine  rida  la  urmă...  Mai  cred -4n
       lui  Internaţional,  şi  Indus-,   îndeplinească  sarcinile  de   tie  igienică,  şi  multe  alte   tranzacţii  comerciale,  pri­  Dumnezeu,  chiar  dacă  decenii  la  riml  mi-a  fost  frică
      triei.  Gazdele  japoneze  ale   producţie  ca  şi  muncitorul   asemenea  aberaţii.  Şi, - co­  vind  investiţiile  de  la  noi,   s-o  recunosc...
      preşedintelui   român  s-au   cu  care  este  obişnuit   de   lac  peste  pupăză,  japonezii   cu  firmele  cele  mai  mo­            ESTERA  St NA
      arătat  interesate  de  inves­  atîţia  ani.  Va  avea  pro­  cunosc  o  singură  formă  de   derne  şi  mai  competente
       tiţiile . în  România,  de  coo­  babil  pretenţia  absurdă,  ca  . grevă :  gtevă  japoneză,  în   din  Zimbabwe,   eventual
      perarea  cu  firmele  atn  ţa­  la  ora  şapte  şt  un  sfert  să   care  îţi  trinteştl: a  bande­  chiar  şi  din  XJrundi—Bu-
      ra  noastră,  de  înfiinţarea   fim  prezenţi  ia  serviciu,  să   rolă  albă  pe  braţ,  şi ■ poţi   rundi  sau  Burkina—Fasso.
      de societăţi mixte sau  chiar   ne  îmbrăcăm  în  salopete,   munci\de-ţi  sar  capacele l   Astfel,  vom  fi  siguri   că   Q K 3 3 5 B S 0
      cu  capital  integral japonez.   iar  la  ora  şapte'şi  treizeci,  ,In  aşemenea■ condiţii   de   vom: păşi  bl  tindul  ţărilor   ■  —   Faccţi-vă  pomană  cu  biciul  orb,  frumoasă
      Or,  această  sosire  în  trom­  de  minute  fix,' să  începem   lucru,, cîtţd  omul  '  ajunge   celor  mai  dezvoltate,  Oda­  doamnă.»
      bă,  cu  yeni  şi  dolari,  cu   lucrul  efectiv.  In .continua­  acasă  stors  ca  o  lăihtie  (ă   tă  cu  zorile  mileniului  IV.  ■  —  Vasăzică, nu  eşti  orb ? !
      Ordinatoare  şi  microproce­  re,  pînă  la  ora  pauzei 'de   propus--'.oare de unde s-ar:               — Dar ce,  d-ta eşti frumoasă ?...
      soare,  cu  roboţi  şl  specia­  masă,  nici  o  ţigară  fuma-  - putea  cumpăra’  nişte   lă-  g r Un   g h e o r g h e
   1   2   3   4