Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_249

/

A */■ jflL
P AG A v ac rj a CUVJNTUt U t » Nft. 3
525S3BS ■msii

P r e o e i * p f t r i | c la r e i
vinUScC, au JUst nn alt „spec­
Ne aflăm în prag ui ier­ pe^ed^ştia să se simtă bine. ‘ asţiei ca să-^ pipată fJKBEAME. tator". Au f<frţat intrarea,
nii, e un iei «Nf a zice. " de CW tvrtf.lfrţO- i gură ' 'încălzirea- printpHtt- iar * Ciftât .din oaie Afară
Pentru-Că temperatură' şutii' e, imoetii-- rămîne, prmtr-un insţalaţie proprte:' stJWît dfk Iriîeîe de ttfâm- de bine crescut, s-a aşezat,
zero şi bruma groasă a- te geamurile sparte la concurs de împrejurări, tri­ pînă acum nu a -fost posi­ ă ale acestui an a fost netam-nesam chiar pe ma-
tenţiouează instituţiile şco-» . jtoate şcolile de pe rştza. butară unei -păguboase tra- - bil, cm i«ft ‘ că, de aceas-' ^neArcotă ia «a d a to n „$a unui consumator ce se
lare, şi culturale că iarna comunei. diţii -r- de a primi ia ca­ -tă dată, primăria oraşului pentru tfa&rul Cifra Mar­ afla cu soţia şi soacra sa! I
a început deja. De fapt o Alături, Ja căminyl cui- lorifere călţluia de la alţii va gări-;; modahtotea ■: Dar. n-ajost 4ş afuns l ,8-a
simt la propriu toţi cei > turei, o echipă' de munci­ ş{ acestea să" ramlna mai rezolva isf^icidA^tosdătt,' 3fe J ţudt &s fe& ti* omtUui, i-a
care le trec pragul, mai tori de la I.G.C.L. OrăşUe mult recL. Am simţit şi noi propo de situaţia primaru- in i prieteni ai tăi. După “ ' ^servit* şi o palmă — să-i
ales căi mici, care sînt ne­ Joredin Geoagiu, e bine ca .un cocteil, două sticle, cu cunoască şi dumneaei for­ ic
voiţi să stea ore întregi în şi conducerea oraşului O- ■ vişinată, tinerii D. Botău ţa bărbătească —, lucru
aceeaşi bancă. Oamenii de - ,:şă«toK''Să' .freacă ? * « t des fUA. Said se întilnesc cu .care a încercat să-l fam IC
la catedră, • conducerile Instituţii ţcofore şi coflufqfc ln pt'aguf ternff pragul casei de cultură ! A, Hoteţ, ed¥e itvea 'ţt 'el şiş-' M
şcolilor s-au zbătut şi se E bine să reamintim în una cu vodcă, însă doreau pînă la urmă să-l dea jos ic
' zbat pentru depăşirea a- .finalul raidului nostru sţ să bea o bere la restau­ pe un altul, de care se le­
cestei situaţii, avînd „ex­ ‘ efectua lucrări dfe *mozai- de :atîtea Ori „temperatu­ perioada de iafnă, prin In­ rantul „Corvinul". Nefiind gasetă yceilalţi prieteni !
perienţa'' anileirŞpnreedenţi. eare, i parchetare, înlocuiri ra" sălii mari de specta­ tensificarea activităţii in­ în- acea zi bere, au pornit * rjCiffufe**cotonogelilor lui...
La' Şcoala Generală. Ro- , de .geamuri la spaţiile de cole, precum şi a celorlal­ stituţiilor de cultură, atra­ .şpre: „Central", unde se 'Cifra, amU adunat şi acum ii
mos, doamna directoare , la etşjul instituţiei. In-zi­ te încăperi pentru repeţi-; ge permanent publicul 4° găsea vin, dar s-au întîl- agresorul se afm la locul
Valeria Bunea ne spunea lele ijrmăjtoare urmează să ţii. După cam ne relata incinta tara Or, .te .frig,S»V ■ iiit cu bunul lor amic M. . lui. „Prietenii" au. scăpat
că,. în fiecare an, tenSteiel sosească electricienii, ast­ domnpl Nicolae Fleşeriu, dificil să btgardzazi «aupŞ.l' Cifra şi el „parfumat". cu o amendă pertofâ. 12
erau asigurate încă dirtva-: fel ,cŞ, pînă la sfirşitul a- instructor, s-au făcut in­ participi» chipr gi 'îm Vinul consumat lă. licur 12
ră pentru a se osca ţi ă nului» aşezămlntul de cul­ tervenţii pentru ca institu­ lucru frumos, pe *" luî amintit mai sus d-a-i în­ BUftt DE SUMfA 14
avea o putere calorică mai tură şă fie complet dai In ţia să primească repartiţie' aşteptat din toată. călzit mai bine pe iubito­ In ziua de 5 noiembrie
ridicată. Acum, cantitatea folosinţă-,, prea. credem de gaz pentru un. arzător, MINEL ~ rii. iui Bachus. De aici a.c., au sosit la Hunedoa­ 15
repartizată nici pînă la a- noi j a ' s-au reîntors la „Corvinul*. ra trei vagoane eu cartofi
ceastă oră nu am primit-o. promitem;^,/ Pe drum, un biciclist, să­ din import (79 tone), pe 11
Doar o maşină pentru şcoa­ ■ CJt; deşptefi racul, absolut nevinovat, a adresa C.L.F., care este
la veche, în care învaţă . necfskr " M o r a r i i avut neşansa să treacă pe situată la mică distanţă de li
clasele I—IV. Motive de sit niţei lingă ttnărul Cifra, care linia de garare ă C.F. R. 11
neonorare a comenzii #înt j şi ip ;şcq Liviu Glava dnt în acest an ţăranii aa pri- i-a tras «na t« roata bi­ Cu toate acestea, vagoane­
mai multe, ha lipsa com- rie. Ejoar că aici* Manile de i jKpMatea-dtn Ptb mit mult grîu. Or, ca să-şi cicletei şi omul, căzut jos, le cu pricina au stat ne­
bustibiluhii de caii late, ba anul ţrej*»* a fost luat la bătaiţ sub descărcate ptnă tn data de
maşina, ba şoferul... Noro­ La Şcoala- Mraodde ÎMh. te te »» tate- încurajările verbale ale 12 noiembrie a.c. Timp- de
cul nostru este că mai a- Geoagiu, ne spunea dom?, eă şt Prert&ijServteit £tăm < ma j^erinat Î80 t gete prietenilor, tare• amuzaţi peste 3 200 de ore, care
vem ceva lemne rămase nul • Ioan d&ârcţj, de vorbă cu L. Gtova, -că-r .sd'ţ^tiefiăădtar, iar dien- de scena deplorabilă ce se costă cam mult l Mai bine
de anul trecut, şi probabil comunei. tejhnriă.wp desfăşura sub ochii lor. A- de 600 000 lei. Scumpi car­ tî
li
ne descureăm plnă la sfîr- îcumpăratB , —H Lucreţ la nwwtră de de cai'tatea făinii. jtinşi la restaurantul .„Cor- tofi !
şitul acestui prim trimes­ -ftate. şi cu.prgţ] ti
tru. Dar ce vdfn face în te, dar au-ta* 1® fă ani şi, te m ntedte- ’ li
toiul iernii i , Am luat ca elevii să nu ss&erd dkt teese ^i de 'tod în «ceas- f . li
iar soţia 26.
legătura cu conducerea frig. Aşădar, -cine a lucrat
I.F.E.T, Deva, eu Secţia în învăţămtet, chiar dacă; — Este grea mtinca de fi
:2î
de industrializare a lem­ acum este primar, păstrea­ morar?
nului Orăştie, pentru a, ne ză permanent dragostea' -i-'-Este. Lucrăm zilnic
vinde deşeuri. Dar... Pen­ pentrij copii şi face tot ce cîţe 15—16 preţ ca să fa­ 23
tru iarnă s-a reparat din e posibil pentru a-i ajuta cem faţă solicitărilor. Ştiţi,
21
»V Ş » 9 « 9 « »c » » ♦«»> ş ş ŞS » fr 00 »Ş »»CC 0 « 8 Vre o« <iM
21
Viata
21
(
Un băiat ă'cărui virştă ; Face parte dintr-6 familie nă, vară, trăiesc din im- <
este greu de ghicit, • dezorganizată, cum ne in­ pro'izaţii pe ealdarîmul
îmbrăcat ca în miezul;' formează Poliţia Feroviară străzii,- pe banca trenului
iernii, intră în covrigăriiţ' din gara Deva. sau în. sala de aşteptare a
de pe strada Libertăţii din .,. Adresa lui: gara, tre­ gării. ■ *» \
Deva. Prin semne care în- nurile unde a dormit mai In ajutorul -acestor-.han­
locuiesc cuvintele, ne dăm V; bine de 6 luni. In scris ne dicapaţi au • fost luate o
seama că doreşte să-şi indica numerele de- telefon seamă de măsuri generoa­
cumpere ceva de-ale gu­ unde poate fi găsit: Biroul se după Revoluţia din De­
rii. Oferă vînzătoarei un de Mişcare, Casa da Ba­ cembrie privind îmbunătă­
pumn de bani mărunţi pen­ gaje, poliţia c.f :r . ţirea condiţiilor de exis­
tru achitarea consumaţiei Un băiat al cărui adăpost tenţă. .
şi pentru schimbarea în este aproape sub cerul li­ . Aceşti tiperi ; sau, copii
bancnote a mărunţişului, ber sau în trenurile care-1 cunosc - greutăţile vieţii ca
reprezentînd căreia ? 160 pe; duc aiurea. Ne arată : hai­ nimeni altul, Să-i ajutăni)
lei. 1 ! na şi canadiana. Cămaşă să-i ocrotim cu- căldura ‘ în centrul oraşului Modernizările se „nasc“
Mihalache Vasile, băia­ nu avea. Ujieori îşi spală cuvenită.
tul ca^re poa^ă ace^pp im- , hainele la chiuveta din Serviciul, de asistenţă so­ Haţeg, de ' cîţiva ani, o
brăcămit^|(.__^feiaaşâ sat» cimitirul Devei, Trăieşte cială din cadrul Direcţiei groapă imensă -pătea­ cam anevoios
vară. dtv • sub cerul liber sau mal Muncii şi Protecţiei SOcia- ză" faţa localităţii. Pri­
rora destinai \j|Nt fŞrisSk bine-zis din cerşit. le,, Asociaţia Handicapaţi­
o povară ghpto0S., | t g ^ I-am privit faţa suptă lor vor. găsi poate o mo­ măria a promis insă aă, (Urmare din pag. 1) bazaltului , ca materie pri­
într-up în^A pă tete- de oboseală, ochii împăien­ dalitate" de ajutorare a Iui in curind, va începe mă. ' ceea ce asigură un
dicapâre. -iî'JpB. Ip ţ* ' ^ jeniţi de lacrimi,, cînd şi-a Mihalacjie Vâşile, pentru - nici înălţarea unui bloc sortimentală, b importantă produs finit mai rezistent
vorbeşte gtoB#.,. EM^d#ă. dat seama că intenţionăm însuşirea unei meserii. de locuinţe. creştere a producţiei (res­ la, mediu acid şi, tempera­
faptul că dat să-l ajutăm. Pe piept se Ar fi o dovadă de mare pectiv 0,5 milioane unităţi turi înalte. *'
nu suporte te/’MMte^rtteSP văd urmele unor lovituri. omenie pentru acest tînăr cahle de teracotă şi 4 mii Avînd |n vedere că re­
pe niipeni te teţXâ dte. Ne L-am privit cu amărăciu­ a cărui viaţă se scurge fă­ Foto PA VEL LAZA tone/an vată minerală —* sursele energetice alocate
scrie pe # jmţta, '. tjgimele ne, gîndindu-mă la acei a ră anotimpuri. n.n,). Rămînerile în urmă se reduc cu 30 la şută. In
său şţ al săli* Are căror viaţă se scurge fără se da toresc faptului că s-a perioada imediat următoa­
de altfel tetă mulţi fraţi. anotimpurile unui an. Iar­ ZfNA VESESCU lucrat perioade îndelungate re se va. organiza mai bi­
cu efective reduse. Fiind ne efectuarea reparaţiilor
direct interesaţi să în­ capitale la secţia premo.
făptuim cîtinai repede po- Important de relevat es­
sibu programul de moder­ te şi fautul că unitatea —
(Uman» <fio pag. 1) zarea ziarţitar". ,JPutem vinde 400 de .e- punsul era . Insă invaria- nizare, avem în vedere să ce va funcţiona ca soeie-
........‘
In ce pHveşte ultiraa re-' , xegapliS»-?» «e «po„ ‘ U d s-a terminat. Un toerd 4ăm p mină 4e ajutor con^
ria Cobzaru, gestionara u- marcă, - interlocutoarea are ne; doaşwaa Măşti*» Gosan, -jQşte.-cim1 ,'jwntett -testă' te- ■ struetortriui, repartizîhdu- toteirem #ta»i — sutgură
o gamă largă de, produse
nităţii: „Pe la ora 10 nu dreptate şi credem că con- şefa uriităţli nr. 109. Şi mea: ceie 300 de exem- se « parte din salariaţii destinate eritMaCerii ce­
mai este „Cuvîntui liber". ducerea I.C.S.M.I. Deva. .aceasta fără să dătn retu- pîare cîte se pripteu: te noştri, deveniţi dteaaaiteil rinţelor populaţiei şl libe­
„De ce ?“. „Fiindcă cele prezent nu acoperă cerin­ prin reducerea activităţii rei iniţiative. Intre aces­
300 exemplare se vted foar­ ţei*. la unele secţii ale căror tea se numără: diverse
te repede. Lumea solicită La unitatte* nr. 104, produse nu mai stal atît sortimente- din b,e.a., «Ie- '
foarte mult ziarul". „Aţi doamna DoribaPopteoa de solicitate' de către 'be­ mente prefabricate din be­
„Eu, când sini de diminea­ Difuzarea preiei - îs război nu ne spune'o noutate cînd neficiari, ca urmare a în- ton. beton proaspăt, con­
putea vinde mai multe?’ ,
afirmă:
*Stet' âle cţiid ♦ trevuperii activităţi* pe pe­
feri** metalice, plase su­
ţă, da" „Cum colaboraţi cu ziarul se termină la ora 7 rioada de iarnă. Este vor- date şi altele.
difuzarea prese* ?“• «Nici­ disiineaţa"* JDe ce ba, în special, de secţiile Urmărind folosirea la
cum. Cînd reclamam că ca „ pnsa T # Pentru că difuzarea ne de panowi prefaladcate şi parametri ridicaţi a poten­
lipsesc ziare din pachet — îite 150 de riBwiatem». de tuburi premo. ţialului * existent, ssteriaţii
Ca o noutate In produc­
că se înlîmplă şi aşa ceva Aia cerut mai aaulte — da ia I.M.C. Deva fac do­
continuă dinsa — dar no ţie, am reţinut eă se fa- vada faotică a strădaniei
— nu ne băga nimeni în «te ă p u o te teri din fl- tar pentru ca beneficiarii
seamă. Altceva ne nemul­ ni s-a dat nici un răspuns?. '0 ’ p.cM, assuntetee. : care produselor să fie satisfă-.
re*. încă nu «te ora prîn-
ţumeşte : "vindem ziare, trebuie să soluţiteeae rit zuldi, dar ziarul nostru in» Din cete retetate reztetă «aufert o termoizoteţie mai «Jţt de prestaţtil* solicita­
mai grabtoe aceaistă prd-
foarte multă presă, dar Memă, altfel, cum ni *-a se mai găseşte.^ în puţine­ că şi aici ssar pute» vin­ temă la pereţii extealori te, Iar unitatea aă-ş! men­
pentru asta nu primim spus, vjnzitorii de ziare le minute cit ■ am Zftbavit de zilnic, uşor, cu 00—MO ai blocurilor. De «teme­ ţină binemerttafifl presti-
nimic la salariu. Or, se Ănt hotăr^i să «ţtelez» la te unitate, «ud ee- de exemplare uud muit. nea, Ia fabricarea vatei nd- gin cîştigăt te rtedUI in-
ştie că I.C.S.MX încasea­ ajte metixte ceea ee n-ar tăţeni gu vrut să eumpe- nerale sr trece d » Ja «gu­ treprinderitor cu prdU si­
ză nişte bani pentru vîn- fi de dorit. r» „Cuvtetui liber". Răa> (va orna) ra prenatală ia folosirea milar din ţarii.
t