Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_249
P. 2
/
A */■ jflL
P AG A v ac rj a CUVJNTUt U t » Nft. 3
525S3BS ■msii
P r e o e i * p f t r i | c la r e i
vinUScC, au JUst nn alt „spec
Ne aflăm în prag ui ier pe^ed^ştia să se simtă bine. ‘ asţiei ca să-^ pipată fJKBEAME. tator". Au f<frţat intrarea,
nii, e un iei «Nf a zice. " de CW tvrtf.lfrţO- i gură ' 'încălzirea- printpHtt- iar * Ciftât .din oaie Afară
Pentru-Că temperatură' şutii' e, imoetii-- rămîne, prmtr-un insţalaţie proprte:' stJWît dfk Iriîeîe de ttfâm- de bine crescut, s-a aşezat,
zero şi bruma groasă a- te geamurile sparte la concurs de împrejurări, tri pînă acum nu a -fost posi ă ale acestui an a fost netam-nesam chiar pe ma-
tenţiouează instituţiile şco-» . jtoate şcolile de pe rştza. butară unei -păguboase tra- - bil, cm i«ft ‘ că, de aceas-' ^neArcotă ia «a d a to n „$a unui consumator ce se
lare, şi culturale că iarna comunei. diţii -r- de a primi ia ca -tă dată, primăria oraşului pentru tfa&rul Cifra Mar afla cu soţia şi soacra sa! I
a început deja. De fapt o Alături, Ja căminyl cui- lorifere călţluia de la alţii va gări-;; modahtotea ■: Dar. n-ajost 4ş afuns l ,8-a
simt la propriu toţi cei > turei, o echipă' de munci ş{ acestea să" ramlna mai rezolva isf^icidA^tosdătt,' 3fe J ţudt &s fe& ti* omtUui, i-a
care le trec pragul, mai tori de la I.G.C.L. OrăşUe mult recL. Am simţit şi noi propo de situaţia primaru- in i prieteni ai tăi. După “ ' ^servit* şi o palmă — să-i
ales căi mici, care sînt ne Joredin Geoagiu, e bine ca .un cocteil, două sticle, cu cunoască şi dumneaei for ic
voiţi să stea ore întregi în şi conducerea oraşului O- ■ vişinată, tinerii D. Botău ţa bărbătească —, lucru
aceeaşi bancă. Oamenii de - ,:şă«toK''Să' .freacă ? * « t des fUA. Said se întilnesc cu .care a încercat să-l fam IC
la catedră, • conducerile Instituţii ţcofore şi coflufqfc ln pt'aguf ternff pragul casei de cultură ! A, Hoteţ, ed¥e itvea 'ţt 'el şiş-' M
şcolilor s-au zbătut şi se E bine să reamintim în una cu vodcă, însă doreau pînă la urmă să-l dea jos ic
' zbat pentru depăşirea a- .finalul raidului nostru sţ să bea o bere la restau pe un altul, de care se le
cestei situaţii, avînd „ex ‘ efectua lucrări dfe *mozai- de :atîtea Ori „temperatu perioada de iafnă, prin In rantul „Corvinul". Nefiind gasetă yceilalţi prieteni !
perienţa'' anileirŞpnreedenţi. eare, i parchetare, înlocuiri ra" sălii mari de specta tensificarea activităţii in în- acea zi bere, au pornit * rjCiffufe**cotonogelilor lui...
La' Şcoala Generală. Ro- , de .geamuri la spaţiile de cole, precum şi a celorlal stituţiilor de cultură, atra .şpre: „Central", unde se 'Cifra, amU adunat şi acum ii
mos, doamna directoare , la etşjul instituţiei. In-zi te încăperi pentru repeţi-; ge permanent publicul 4° găsea vin, dar s-au întîl- agresorul se afm la locul
Valeria Bunea ne spunea lele ijrmăjtoare urmează să ţii. După cam ne relata incinta tara Or, .te .frig,S»V ■ iiit cu bunul lor amic M. . lui. „Prietenii" au. scăpat
că,. în fiecare an, tenSteiel sosească electricienii, ast domnpl Nicolae Fleşeriu, dificil să btgardzazi «aupŞ.l' Cifra şi el „parfumat". cu o amendă pertofâ. 12
erau asigurate încă dirtva-: fel ,cŞ, pînă la sfirşitul a- instructor, s-au făcut in participi» chipr gi 'îm Vinul consumat lă. licur 12
ră pentru a se osca ţi ă nului» aşezămlntul de cul tervenţii pentru ca institu lucru frumos, pe *" luî amintit mai sus d-a-i în BUftt DE SUMfA 14
avea o putere calorică mai tură şă fie complet dai In ţia să primească repartiţie' aşteptat din toată. călzit mai bine pe iubito In ziua de 5 noiembrie
ridicată. Acum, cantitatea folosinţă-,, prea. credem de gaz pentru un. arzător, MINEL ~ rii. iui Bachus. De aici a.c., au sosit la Hunedoa 15
repartizată nici pînă la a- noi j a ' s-au reîntors la „Corvinul*. ra trei vagoane eu cartofi
ceastă oră nu am primit-o. promitem;^,/ Pe drum, un biciclist, să din import (79 tone), pe 11
Doar o maşină pentru şcoa ■ CJt; deşptefi racul, absolut nevinovat, a adresa C.L.F., care este
la veche, în care învaţă . necfskr " M o r a r i i avut neşansa să treacă pe situată la mică distanţă de li
clasele I—IV. Motive de sit niţei lingă ttnărul Cifra, care linia de garare ă C.F. R. 11
neonorare a comenzii #înt j şi ip ;şcq Liviu Glava dnt în acest an ţăranii aa pri- i-a tras «na t« roata bi Cu toate acestea, vagoane
mai multe, ha lipsa com- rie. Ejoar că aici* Manile de i jKpMatea-dtn Ptb mit mult grîu. Or, ca să-şi cicletei şi omul, căzut jos, le cu pricina au stat ne
bustibiluhii de caii late, ba anul ţrej*»* a fost luat la bătaiţ sub descărcate ptnă tn data de
maşina, ba şoferul... Noro La Şcoala- Mraodde ÎMh. te te »» tate- încurajările verbale ale 12 noiembrie a.c. Timp- de
cul nostru este că mai a- Geoagiu, ne spunea dom?, eă şt Prert&ijServteit £tăm < ma j^erinat Î80 t gete prietenilor, tare• amuzaţi peste 3 200 de ore, care
vem ceva lemne rămase nul • Ioan d&ârcţj, de vorbă cu L. Gtova, -că-r .sd'ţ^tiefiăădtar, iar dien- de scena deplorabilă ce se costă cam mult l Mai bine
de anul trecut, şi probabil comunei. tejhnriă.wp desfăşura sub ochii lor. A- de 600 000 lei. Scumpi car tî
li
ne descureăm plnă la sfîr- îcumpăratB , —H Lucreţ la nwwtră de de cai'tatea făinii. jtinşi la restaurantul .„Cor- tofi !
şitul acestui prim trimes -ftate. şi cu.prgţ] ti
tru. Dar ce vdfn face în te, dar au-ta* 1® fă ani şi, te m ntedte- ’ li
toiul iernii i , Am luat ca elevii să nu ss&erd dkt teese ^i de 'tod în «ceas- f . li
iar soţia 26.
legătura cu conducerea frig. Aşădar, -cine a lucrat
I.F.E.T, Deva, eu Secţia în învăţămtet, chiar dacă; — Este grea mtinca de fi
:2î
de industrializare a lem acum este primar, păstrea morar?
nului Orăştie, pentru a, ne ză permanent dragostea' -i-'-Este. Lucrăm zilnic
vinde deşeuri. Dar... Pen pentrij copii şi face tot ce cîţe 15—16 preţ ca să fa 23
tru iarnă s-a reparat din e posibil pentru a-i ajuta cem faţă solicitărilor. Ştiţi,
21
»V Ş » 9 « 9 « »c » » ♦«»> ş ş ŞS » fr 00 »Ş »»CC 0 « 8 Vre o« <iM
21
Viata
21
(
Un băiat ă'cărui virştă ; Face parte dintr-6 familie nă, vară, trăiesc din im- <
este greu de ghicit, • dezorganizată, cum ne in pro'izaţii pe ealdarîmul
îmbrăcat ca în miezul;' formează Poliţia Feroviară străzii,- pe banca trenului
iernii, intră în covrigăriiţ' din gara Deva. sau în. sala de aşteptare a
de pe strada Libertăţii din .,. Adresa lui: gara, tre gării. ■ *» \
Deva. Prin semne care în- nurile unde a dormit mai In ajutorul -acestor-.han
locuiesc cuvintele, ne dăm V; bine de 6 luni. In scris ne dicapaţi au • fost luate o
seama că doreşte să-şi indica numerele de- telefon seamă de măsuri generoa
cumpere ceva de-ale gu unde poate fi găsit: Biroul se după Revoluţia din De
rii. Oferă vînzătoarei un de Mişcare, Casa da Ba cembrie privind îmbunătă
pumn de bani mărunţi pen gaje, poliţia c.f :r . ţirea condiţiilor de exis
tru achitarea consumaţiei Un băiat al cărui adăpost tenţă. .
şi pentru schimbarea în este aproape sub cerul li . Aceşti tiperi ; sau, copii
bancnote a mărunţişului, ber sau în trenurile care-1 cunosc - greutăţile vieţii ca
reprezentînd căreia ? 160 pe; duc aiurea. Ne arată : hai nimeni altul, Să-i ajutăni)
lei. 1 ! na şi canadiana. Cămaşă să-i ocrotim cu- căldura ‘ în centrul oraşului Modernizările se „nasc“
Mihalache Vasile, băia nu avea. Ujieori îşi spală cuvenită.
tul ca^re poa^ă ace^pp im- , hainele la chiuveta din Serviciul, de asistenţă so Haţeg, de ' cîţiva ani, o
brăcămit^|(.__^feiaaşâ sat» cimitirul Devei, Trăieşte cială din cadrul Direcţiei groapă imensă -pătea cam anevoios
vară. dtv • sub cerul liber sau mal Muncii şi Protecţiei SOcia- ză" faţa localităţii. Pri
rora destinai \j|Nt fŞrisSk bine-zis din cerşit. le,, Asociaţia Handicapaţi
o povară ghpto0S., | t g ^ I-am privit faţa suptă lor vor. găsi poate o mo măria a promis insă aă, (Urmare din pag. 1) bazaltului , ca materie pri
într-up în^A pă tete- de oboseală, ochii împăien dalitate" de ajutorare a Iui in curind, va începe mă. ' ceea ce asigură un
dicapâre. -iî'JpB. Ip ţ* ' ^ jeniţi de lacrimi,, cînd şi-a Mihalacjie Vâşile, pentru - nici înălţarea unui bloc sortimentală, b importantă produs finit mai rezistent
vorbeşte gtoB#.,. EM^d#ă. dat seama că intenţionăm însuşirea unei meserii. de locuinţe. creştere a producţiei (res la, mediu acid şi, tempera
faptul că dat să-l ajutăm. Pe piept se Ar fi o dovadă de mare pectiv 0,5 milioane unităţi turi înalte. *'
nu suporte te/’MMte^rtteSP văd urmele unor lovituri. omenie pentru acest tînăr cahle de teracotă şi 4 mii Avînd |n vedere că re
pe niipeni te teţXâ dte. Ne L-am privit cu amărăciu a cărui viaţă se scurge fă Foto PA VEL LAZA tone/an vată minerală —* sursele energetice alocate
scrie pe # jmţta, '. tjgimele ne, gîndindu-mă la acei a ră anotimpuri. n.n,). Rămînerile în urmă se reduc cu 30 la şută. In
său şţ al săli* Are căror viaţă se scurge fără se da toresc faptului că s-a perioada imediat următoa
de altfel tetă mulţi fraţi. anotimpurile unui an. Iar ZfNA VESESCU lucrat perioade îndelungate re se va. organiza mai bi
cu efective reduse. Fiind ne efectuarea reparaţiilor
direct interesaţi să în capitale la secţia premo.
făptuim cîtinai repede po- Important de relevat es
sibu programul de moder te şi fautul că unitatea —
(Uman» <fio pag. 1) zarea ziarţitar". ,JPutem vinde 400 de .e- punsul era . Insă invaria- nizare, avem în vedere să ce va funcţiona ca soeie-
........‘
In ce pHveşte ultiraa re-' , xegapliS»-?» «e «po„ ‘ U d s-a terminat. Un toerd 4ăm p mină 4e ajutor con^
ria Cobzaru, gestionara u- marcă, - interlocutoarea are ne; doaşwaa Măşti*» Gosan, -jQşte.-cim1 ,'jwntett -testă' te- ■ struetortriui, repartizîhdu- toteirem #ta»i — sutgură
o gamă largă de, produse
nităţii: „Pe la ora 10 nu dreptate şi credem că con- şefa uriităţli nr. 109. Şi mea: ceie 300 de exem- se « parte din salariaţii destinate eritMaCerii ce
mai este „Cuvîntui liber". ducerea I.C.S.M.I. Deva. .aceasta fără să dătn retu- pîare cîte se pripteu: te noştri, deveniţi dteaaaiteil rinţelor populaţiei şl libe
„De ce ?“. „Fiindcă cele prezent nu acoperă cerin prin reducerea activităţii rei iniţiative. Intre aces
300 exemplare se vted foar ţei*. la unele secţii ale căror tea se numără: diverse
te repede. Lumea solicită La unitatte* nr. 104, produse nu mai stal atît sortimente- din b,e.a., «Ie- '
foarte mult ziarul". „Aţi doamna DoribaPopteoa de solicitate' de către 'be mente prefabricate din be
„Eu, când sini de diminea Difuzarea preiei - îs război nu ne spune'o noutate cînd neficiari, ca urmare a în- ton. beton proaspăt, con
putea vinde mai multe?’ ,
afirmă:
*Stet' âle cţiid ♦ trevuperii activităţi* pe pe
feri** metalice, plase su
ţă, da" „Cum colaboraţi cu ziarul se termină la ora 7 rioada de iarnă. Este vor- date şi altele.
difuzarea prese* ?“• «Nici disiineaţa"* JDe ce ba, în special, de secţiile Urmărind folosirea la
cum. Cînd reclamam că ca „ pnsa T # Pentru că difuzarea ne de panowi prefaladcate şi parametri ridicaţi a poten
lipsesc ziare din pachet — îite 150 de riBwiatem». de tuburi premo. ţialului * existent, ssteriaţii
Ca o noutate In produc
că se înlîmplă şi aşa ceva Aia cerut mai aaulte — da ia I.M.C. Deva fac do
continuă dinsa — dar no ţie, am reţinut eă se fa- vada faotică a strădaniei
— nu ne băga nimeni în «te ă p u o te teri din fl- tar pentru ca beneficiarii
seamă. Altceva ne nemul ni s-a dat nici un răspuns?. '0 ’ p.cM, assuntetee. : care produselor să fie satisfă-.
re*. încă nu «te ora prîn-
ţumeşte : "vindem ziare, trebuie să soluţiteeae rit zuldi, dar ziarul nostru in» Din cete retetate reztetă «aufert o termoizoteţie mai «Jţt de prestaţtil* solicita
mai grabtoe aceaistă prd-
foarte multă presă, dar Memă, altfel, cum ni *-a se mai găseşte.^ în puţine că şi aici ssar pute» vin temă la pereţii extealori te, Iar unitatea aă-ş! men
pentru asta nu primim spus, vjnzitorii de ziare le minute cit ■ am Zftbavit de zilnic, uşor, cu 00—MO ai blocurilor. De «teme ţină binemerttafifl presti-
nimic la salariu. Or, se Ănt hotăr^i să «ţtelez» la te unitate, «ud ee- de exemplare uud muit. nea, Ia fabricarea vatei nd- gin cîştigăt te rtedUI in-
ştie că I.C.S.MX încasea ajte metixte ceea ee n-ar tăţeni gu vrut să eumpe- nerale sr trece d » Ja «gu treprinderitor cu prdU si
ză nişte bani pentru vîn- fi de dorit. r» „Cuvtetui liber". Răa> (va orna) ra prenatală ia folosirea milar din ţarii.
t