Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_250
P. 1
L A :'- : j : ■/ V : : A
V. D :.E ■ . -
L E C T U JR A j *
* X B E B T A T E, D E M O tT~R~ArŢ IE, A. D E V A
I
MIŞCAREA DIN 15 NOIEMBRIE
TIMPUL PRESEAZĂ, Printre oaspeţii, mulţi a vieţii parlamentare-este .. să facem ■ şcoală. Eu însumi şi ciţiva
şî de. toaSje ncatetRUe', da motivată, deoarece usţi-m», 'mai bina legea «ea- mare colegi jurnalişti ne-asa
a- pămîntnitri, pe ‘care, du
descurcat mai binei cine*
S&rt «fhfflseute ătoaţfl si
VIAŢA MERGE lamentului, sSptăniîftâ tte milare fu istoria parlamen pă oiţe -«eedy î«tr-o hmă va aepa .-procurat eîiev*
re pătrund în cupolă Par
lămpi de miner, cu baterii
chiar, vom începe s-o des-
tară a ţării şi nici In via»
«Sftft m fu M tiT
.
hatem.
$* pwlarnaBfarâ d i» sta-
din firaşov e
doi
Imaiste ... mmtedon & un. studwdi tete ca tradiţie deawţr»- tinerii , neutri revoluţionari In r e g u le-am aşezaţ
cS
MSu . vreau să spun
I* bria, nesam spirvtuiid
cablurile peste căciuli .şi
tţ,B a r M i »sţi -c&aOt de
repreWHtaiiţr - to «tfţcteH
ste la ÎS noiembrie tSBR. acord cu toţii (şi vai cit &i apără mai bine înid^e- aţa ne-em patsţl £i%ce me*
seie diKît o tac tdtv cate^
• tf. hmi de la Revelaţia diaDetenr*- Aa -tete invitaţi să ia loo de rar se .ftj^Ewdă fim garâ sectoia Dar . încerc som
* acord Cte-to®» asupra
arfinJt
fy ti» 4 Itogâ* politică se ssestte * U nm * /ta bănici pe "'cane «tei? dş unei chestiuni ta . tinerii să înţeleg lucnir&e .şi sa t * A ptotBacrnel» M m
<Ht «aed.are răbdare • ftefenw&t, . «*i*r dtâcei min»*tni- Iu faţa ■iSiimtoiiiriiiitoii toamiiitofiiij smămeismmaemtgmmaaa» trial*, «te- Braşovului • - toi
Adbate, dDfeiMBe, şfnt necesare • Ce- camerei*- numite a vor m m m ş m o m y A H A iy ig H m u tocind «ă te- «titeb --dtopi
bit vm Ut Anuali, mtomt
tupţia şi Wâaeiuna, e*Uwanja şi efioismoj 4 iatr« e i,. cel care stătea «O u «ea- de aşt^ţaX"tito
Iniîl
s-sau 'YMBcat ctteva
ne anie0 jM $ • ^ P o M a M i fe&vt- cbiarpe locul reaeryat pW- trebuie Asedltaţi, de "m «toge-renB, ueapr te-teTM ctavto» «pm
w f , „Ast* niciodată t* • Slngora i*tos- mutui ministru. ^n»-cb v*or să se adreseze pă cattt eşţe: «Swe)Seşto- ,po- # to alte' toteeprttotea.
tril m end inepuizabilă este mutica. S-e Cu cîtevs» săptâmţnl in Sfatţkăta!. ■ «fc iiX a -iS.noîetotofe-'lMî*, dW oraş d t e 'Rate. Bf»
trH» t e t e , leteaţl d » « -
valorificăm la maxlnmuni Urmă, la jxjrcrşfomti Aă u- IKK totteb Se ce nti foit»- i^eiriâ- :w d ş««ir jmmcito- ducerile drastice te pe « t e
nâcii Dâşptaţlfer, ' de la y W .’-eeto^iâ' toms*ttinţă ireşti - a tore-
Trăim Vremuri grele. Poate mai grele ca niciodată. tribuna ţa-care au Stat teSM&eŞL" dkf Vşdea. Jiului, giatrat <* paghiă de'-^wisni ielă de plată, «ăuteitosrii
Sigur,, nj le-a pregătit regimul lui fteşiişeseu —.des». and^a XC. Br*tsanu; fon* ek.să toep^ce ţ&Hi, prirtteJe tţîvolttţiianar' -fât1 ?.ţa«lfţB«-- - dto sdtedtol te noapte ab
poHU care ne-a îndobitocit şî ne-a dus ia. limita pute datorul statului romă», delbffHfe a kw, cum. ghi încetat- ftu-rul la ' îtttre-
rilor ffctae, isteidctuaie şi moral#. Dar este dureros vorbise repfezsniantiri de de se ei' jşoceSii de consa •cur i dvcît cu paltohul pesfe ininderw de AttecătoiMk
că nu reuşim $â le înţelegem dimensiunea şi «senţa legatei luptătorilor şi vic crare a democraţiei naţio*- -ne, « i teuM rtt «ecRt Dl-
şi să le depăşim. CU dârzenie, cu curaj, scrîşnind din timelor 'd e la - 21—32 -de nale. Şl de ee nu ftddsesc - pe nmteato, c&ndaeerti* între
prinderii a explicat că -A*
dinii. ■■ cembrie. Nu-şii dp.u sea- ţăranii mdi din' Saiăşu de -ftpnea £ra dvSmuifeă du se ŞMotg atduţkna.- ttici p
pă cartelă, oatile, cavnea
Este clar pentru oricine că la 22 Decembrie 1989. irta dată o asemenea pro- abs, care. ar putea sfătui. MwiteMlipaito. Drimai-H) a
am zdrobit definitiv un sistem, am ’îlthîdSf pentru] vtetouriL^-rt« i'f liwf n j NiMn». , glasMi. tmnr bătrîo*. ^ P ^ S scT ' 'şu
totdeauna dicta tura «omumstă, că ton intrat într-o +tmr » *mm-* **m* *mm * » m» , - *de lux. O baca tu de brlh- voiul cu mfna Torte,' dă#
i?ii#î?S;S£§sl* ză, în oraşul încercuit de
se pro- , ’^ntoRţi Hau JffWfCat şi ai|
satele ciotepUpiţ
victorie,
pe
grea. Şi nu pentru că, aşa -Cutat" , Telexurile wearg*, cura pe dabuiilri ? d# -‘tai^. i M «#- dh* uddă» Era du-
minica alegerilor şi cineva
— în «nass-media şT aiurea - Oă, iar luminările pierise a cobo'rît un .drapel de la
v-ar #1- schimbat nimic, mus-, ;^gurile m «weţese ră cu totul dift biserici, fttt
aşezarea bazei societăţii dbmooraiSce pentru suflete! celor duşi, «fii m i
s-o edificăm. Ci pentru că tot'fie'*e ci ca să fie aprinse pe ma •«.«..<»,>»>i.
sa copiilor datori să' pre
,au mai puţin bine, este taxat —r de >f»tseabă ^ se ©u.a*r- gătească lecţiile pentru g «to initon» to ăteto
rău, inoportun, ineficient-; pentru că aaSli^mFt:
sânt minimalizate; pentru : că xpfi ,...... ..
în loc st' "fi» susţinut, aplicat fărat *-* «sto t _ ultinu vreme — cuvfntuî hpawşfe. Pttof-ffeWfe*' se''
supus permanent tirului ţecnşţpMâc" ăl critiaîî v . ^MŞtoaeri". 0u‘ Sigur.mţă tws stateuri de d$£eftte pro Ditazarea pr^si-iff
lente, defăimătoare Şi cina facevto wBpj, 0oncre* -fe â »• .'AKVtoUatalto.'Ilff. «St'- de duse. dar ele nu apar în
jccsiea ? în primul rind f oi^gte opoziţiei, tot ■■'frgcvwtltii in limbajul co din cauza , ^nego-
numeroase . şi mai- violente, qlpBSi de. :işnB- cu... »«sa? (fi)
politic, "dare pun carul toăinte* b&iîOr, • intere#1 s 'cerea, -lw: 'etSnonda de pia- ftuşHm - - - >rm ^gir*1^'
terii lor în faţa celui general, al dezvoltării societăţii, SâTBTSSS1 ta se mai poaieftoutor li-
care- denigrează guvernul ţi preşedinţia, elogiind u-şi, .sens inai ţ^m -: ■sryrjerar^ NEGliJENTĂ ŞI IN D flţf& rf*
fâirâ pic dă modedtie şl- ele jdpĂ propria autoritate
-,şî competenţă, iar -incidentele prăjise marţi, 39 no*-,, piăt-'.de-' realitate, un bun ■furi produ La Căian, cine vreă să mesjc zilnic 359 exempla
iembrie n,c„ în Capitală, 1* F A»L, de către «pşdalîst Sa comerţ ^şupea sele industriale nu Vw su intre în posesia ziarului o re, care .„trec". Şi aceasta
- pleava străzii; manevrată din ^ 'aeest cuvînt — „nego- ri de la început calai, deşi poate face pînă la orele în" condiţiile în tSsre ’apa-
. (nai din acest dejfters nacltibz v s w b i — aşcunde în el şi tutele? artidel® As Sva&îţă- prinsului.. Şi acest .lucru nui închide la ora 15!?
• Asţa pe de o parte. Pe de dîfi 'Ve- J-A.A' tendinţă de înşelăciune.* utinte ţi' îmbrăcăminte le pentru simplul fapt că o- C 1, cei ce leş de la ' t e
Cra tepii aceast'â. oră nu
chile stmbturi — a î» fostujtui p, conuşiist, ărma- Ca , să-şi argumeoteje afir- vom procura ,1a preţuri ce frarul celor' două tfiioşeuri
toi, toeatrUăţii.,, piciOU', mâţla, s-ă îsfe?it % ' sîtda- pe vor produce găuri a- tmdfe se vinde este dbar ou posibilitatea să mimpe-
*e waruţ. ^
pînă la ora H şi, respectiv,
rele ae stauhe si m praetetoie m .
yalizarea preţurădr; Deviza de moment a 13. Nimeni nu vede, nimerit Bdntm a limpezi -rit de
tepafeicăţma aşţeptsto* - hu aude! Mai ales I.C^SJXt. eîţ această Sîtuaţîe, ne-anţ
e* fu U t ti^du^f M - ■ i.-ţiidHuiit, Călâh, unitate ee patronea 'adresat v. ’dpamwşţ ‘ Fîbeu-a
(Cojitinucae în pag. p 4-tO cerea la liberalizam depo ză cele -două chîoşetari. Dar pihorp, dirîgiatelc nSciu»
zitele şi Ot^gaginelie să fio-. ŞCanlinuare în pag. a 2-i») s-o luăm pe rînd. Lâ chioş M poştal dip maş. „Chiar
cul aflat chiar în jjoasîa' voiam să trţmit o telegra
PE N TR U S Ă TE N I cambi natului stdtefufgic, mă -la Devii .pentru a nu
doamna Ăna Giîgprfţa rte rnhi tHmîte'iSai-uî „Cuvln-
Xa fîomos, pupş cum spunea câ primeşte 50.’ de .tuf, liber" pentru că tm
am a fla t' te la jîrunarUl Cbnotirsul nosţru de fotogimfu ziare „Cuvî&tul Hb«r”.' J$mr ‘ ţeaî aven) unde să-l vin*
—-
comunei, domaed Ionel Ba nu.trec toate” — ţipe n“ îi-" ârâta iaîerlocu-
sa să sublinieze Aflam a- e rea. JPrualm 3B0 do e»
ba, s-a atoanaţăt,- parţial,
drumul „Peste deal*, ce i că, de fapt, nici cele- X'fempîare, ’dâf «dupS-^mia-
face legătura cu oraşul' O- E te ziare nu se prea cum eâ, la; Călâh, chioşcurile
răştte. Se " va «curta astfel pără. întrebarea este de sînt îhcKîse î Din această'
drumul cu £ kilometri. Să ce? De ce Un chioşc de cauză avem şi reture".
tenii ftîat ţşrtgfitiţi s& răs tiare pe lingă care trec zil Ce poate demonstra mai
pundă chemări kw prinţări- nic mii de oameni vinde clar ..indiferenţa celor care
ei, pentru Conţimiarea şî doar cîteva zeci. de exem se otypS de difuzarea pre
finailitansa lucrărilor de plare ? După părerea mul sai, decţt acest lucru ? Să
împrăştîere şi tasere a J>a- tor cititori, principala cau mai amintim că, din cele
lastului. Sperăm sfi mai tă .este orarul, total în a- aflate, rezultă câ lucrătoa-
ţină vremea... (E.S.) fara unor cerinţe elemen rea de la singurul chioşc
tare. Păi, cînd sâ cumpere cu orar şi după-amiaza
Oamenii presa, din moment {cel închis) a fost inutaiă
ce chioşcul se deschide la dîntr-un loc în altul pen-
ora 7, deci după începerea
QXSQCOQO programul uf în combi ,tru faptul că nu prea îsi
vedea- de treabă. Se parc
nat (1?) şi se închide, la ora
că-i o boală grea...
14, înaintea ieşirii oame . „Cuvtotul liber" soseşte
nilor din schimbul I. Chiar în gara Subcetate la orele
— Unicul defect al aşa greu este de priceput cinci dimineaţa, -dar alun
soţulăi Ăicu este că nu Că de la un chioşc închis ge la Haţeg doar la opt,
ştie să joace cărţi». hu se pot cumpăra ziare ? întrucît abia pe la 7,.in
De fapt, acest lucru rele duce maşina Autobazei *';
— Păi asta ar fi a vă o indiferenţă crasă. Transport Auto din 'n u
calitate, dragă. Chioşcul din oraşul nou litate după el. Astfel că
ne întîmpină cu un mic ziarul intră în cele două
—■ Ar ti, dar ei, deşi anunţ care ne trimite du unităţi prin care se u
nu toto —* tehlşi joacă. pă . ziare la tutungeria din
Şi pteade.,. apropiere. Deci aflăm că TRAIAN BONDllIt
i if£ # A f I P ţucrătoarea de la chioşc VALENTIN NKAGI'
este de cîteva zile bolna
vă. La tutungerie se - pri- ţContimjwe m pog o 2 o)
