Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_250
P. 2
PAG 2 CUVÎNTUl USER h
m m
. Datorită contextului işţpi ^sarcini etc. - Memoriul a
ric specific, Transillmnia^â- Formarea naţiuni ' române şi importanţa ei {ti '■"fost respins de dieta ; cu
fost provincia românească - compoziţie aproape' -'ejtcîu'-
în -care procesul transfor . siv . işohiliară şi maghiară.
mării conştiinţei de sine ■ a - --Semnificaţia luptei însă şi
poporului român în conşti dezvoltarea tendinţelor de unitate ale poporului român a 'memoriului â fost tot
inţă naţională a cunoscut mai limpede înţeleasă de
o amploare deosebită. Pri .prinsul ..memoriului ţintea urmaşi/* -'Se 'dezvăluia tot
mul care a înţeles, mişca vedere faţă de ceilalţi lo noştirrţa autorităţilor din lă a poporului român, în- mai clar conştiinţa naţio
rea naţională românească cuitori care. se bucură de Tîrgu Mureş că preoţii să tr-o vreme cînd'. conştiinţa: Schimbări : esenţiale . poli nală a românilor în măsu-
unitară, i-a pregătit un drepturi. Originea, vechi- teşti propagau „ideile eli naţională depăşise cercul tic e ; , naţionale în sensul ■ râ* m care-naţiunea româ
In
program şi a forihtilâr po mea şi continuitatea sînt berării 'naţionalei.... vorbind ‘ cărturarilor,' fiind larg răs- participării românilor lor, nă înainta pe drumul for
litica naţională’’ româheas- folosite - ca an se politice ţăranilor -.„despre: originea pîndită în rîndul poporu-r ' proporţia numărului mării, sale.
că‘ în mod conştient a fost care sînt sintetizate într-un lor romană*, despre con lui. Este Yremea cîna Sâ- adică îri majoritatea abso Căutarea în trecut a ar
Inochentie .Mica Argumen memoriu intitulat „Supplex tinuitate, faptul că.ei sînt muil Micu, 'Gheorghe Şin- lută, la viaţa politică a ţă gumentelor pentru aspira
tele sale pentru susţinerea' ' LibeDus" şi este înmînat, „băştinaşi" în aeeaStâ ţară. cai. Petru Maior, loan Mol- rii. Principiul înscris drept ţiile viitoare adică originea
motto al memoriului „Na-
drepturilor economice,, so în 1744, împărătesei Maria Era manifestarea cortştiin- nar-Piuariu, Ioan Budai- î rbmanâ, vechimea, şpriori-
ciale, culturale şi politice bpiteai continuitatea şi juni-
ale „naţiunii romfine* sînt tâtea de odinioară într-un
căutate în realităţile vre 'î D E C E M B R IE - A D E V Ă R A T A S Ă R I T O A R E N A Ţ IO N A L Ă A P O P O R U L U I R O M A N (IV), stat care cuprindea terito
m ii: majoritatea români riul vechii Dacii vor sti-
lor, demonstftaţă?:eirdate- Tereza, Meritul doi Micit ţei naţionale, limpede în •Deleâmtf -Naum Rlmnicea- ţiunea română este cea - mula nu numai conştiinţa
statistice, verificate, contri constă în faptul că a^pus ţeleasă chiar şHde ţăranii nu şi alţii luptă cu condeiul maţ veche din Transilva unităţii etnice, ci şi a ce-
buţia românilor . faţă de bazele unui program poli răsculaţi cefe, aşa bum o şi cu fapta pentru ridica- • nia** este demonstrat cu ,-O *lei' pplitjfee a românilor.
stat măi mare decît a tu tic,. că l-a făcut cunoscut adevferesc 'mărtui-iilA' docu rea- poporului român din bogată argumentaţie istori - Pilduitoare în acest sens
turor celorlalte naţionali ..pritit mijloacele -ce i-au mentare contemporane; a- situaţia ' -.. nedreaptă , în că. Autorii cereau să se ni se par cuvintele lut Ef-
tăţi la un loc. Concluzia stat la îndemînă, că a în veaua inţenţiâ' de a scoa care ,• ajunsese datorită şteargă numirile jignitoare timie Murgu care, socotind
logică a acestor constatări i drăznit pentru priîria oară te pe- nobili" din ţară şi de vicisitudinilof istorice. Ar eu care erau calificaţi ro naţiunea ca una dintre ce
cine suportă, obligaţii să se să-l susţină' cu argumente a înlocui administraţia gumentele folosite sînt, mânii. de toleraţi, admişi; le'm ai însemnate persoane
bucure şi de avantaje.'Ar temeinice, în scopuri-, prac -Străină cu alta, româneas de necontestat şi ele .naţiunea română să fie re-, ! morale, ce pretinde res
gumentele sale coboară»In tice, concret?, de pătură . că. - se referă ţa originea, aşezată în folosinţa tuturor pect de sine însăşi, spu
sfera isteriei: originea ro politică. '* •;-r .....* " • • ’ 'Tn procesul complex al contimiitatea. unitatea po drepturilor civile şi „reg- nea „Dar cum îndeobşte
mană a poporului roţnân, Irttensificareâ’"luptei na dezvoltării conştiinţei - na , nicoiare*, să i se redee îd- nu poţi respecta ceva ne-
vechimea poporului român ţionale şi a tendinţelor de ţionale, dodâ -tnişcărj: de porului român şi- justifică cui pe. care l-a avut pînă* cuiWtout;4ot.TaŞa «hiar res-
pe teritoriul .său naţional unitate politică ,a români mare .amploare^ .vob avea solicitarea ' drepturilor po în 1437 ; clerul romârt, u- . peetul naţiunii sale însăşi
şi Ojşetinuitalea neîntre- lor a. fost«dovedită de un ,un rol decisijr pună' CU ca litice şi naţionale, ridica'- nit şi ortodox, nobilimea j i nu ar fi decît un vis, cîtă
ruptă, «el mai vechi popor alt eveniment istoric plin racter ' cultural-tderfogij, rea la cultură a românilor. oamenii de rlnd să. fie con vreme ea râmlne necUnos-
din vremea lui Traian ca de semnificaţii. Este Vorba' iluminismul, ţi .cealaltă-"^ Aceste idei. stau, de alt» sideraţi Ia fel cu catego ' cută membrilor care o for
re nu şi-a părăsit vatra de răscoala de la 1784' con pa^icter,,, politip, nnţiţ«w4. > fel, şi Ia baza ^memoriului riile similare, ale celor trei mează... Această cunoaşte
nici e clipă. Acest popor, dusă * de Horea' .Cloşca şi mişcarea .şupplexului.. O din 1791, fxiposcnt -sub- nîf- V,naţiuni" ; , toţi locuitorii, re începe cu originea na
care în unele petiţii este ■Crjşan. Aşa după cum a- galerie, ilusţrâ de cărturari mele de Sppplex Libellus fără deosebire de neam şi ţiunii, iar origineâ rtaţiu-
numit „romano-valachicus”, rată documentele vremii, iluminişti de ie sfîrşitul Valaohonun. înaintat îm religie să s *. bucure, _ po nii este piatra fundamen
trăind în Transilvania, nu în plină -desfăşurare a răs secolului al ^VHl-lea şi trivit stării şi condiţiilor tală a: acestei .clădiri a cu
mită yneori* semnificativ coalei, la 14 noiembrie 1784, începutul .secolului al XIX- păratului, acesta l-a trimis de: aceleaşi, libertăţi şi be noaşterii". - '
„Dacia*;: nu este mai pre pretorul - din. Aiud Henţe- leâ va, milita pentru eman dietei. dţn Cluj, pecetluin- neficii şi să poarte, pe mă
jos din nici un punct de gyei Jânos aducea la cu- ciparea socială şi nâţiona- du-i astfel sparta. Dar cu- sura puterii lor, aceleaşi Prof. VIOREL VÎNAt ORU
„Surprize"
Un bfttrtn fericit
Baza turistică pentru ti
Poate v-aţi întrebat gine are"), afumătoarea, neret din Geoagiu-Băi, stra-
vreodată, dragi cititori, teascul de stors struguri. ^Vda/Germisara, joi, 15 no-
de ce avem o slăbiciune Dar cite nu are un om
aparte pentru copii şi-bă- harnic la casa lu i! Şi iembrie< în jurul orei 11,30.
la. mşa recepţiei.
trihk Un posibil răspuns cite nu ştie un om care -Ksfe închis. Aşâ cum erau
ar putea fi nevoia Iar de are aproape virsta seco
tandreţe, de înţelegere şi lului noşiru! Ne-a poves de fapt şi uşile'birourilor.
atenţia, din partea npas- tit amintiri din armată, Doar îdte antecamera aces
tfe a celor aflaţi ca-au-, '■ din timpul mobilizării, tora ste*putea pătrunde. Nu
măf de ani Intre cele şi lecţiile agrozOotehMce mai -«fc „surprizele"- pen-:
extremităţi ,ale vîr- de la Simeria. Mai are trh eventualii oaspeţi erau
sttd umăne. Am înţeles e- : de atunci caietele şi mul peaşjboptate... Rămăşiţele
cest lucru tntr-una din' te cărţi despre cultura împ&sştiate la-uşa undi bi
silf , cind făcaam, împreu- plantelor. A studiat atit rou erau mărttfrie eâ ni-
«ă.-cu un coleg, o anche de muIV despre porumb,
tă :fn papolt. In timpul de pildă, incit a ajuns *. , meni nu pusese m -ziua a-
documentării; am îritilnit efectiv să-l audă cum; j f ceea mina pe «mătură. Oa
%n:.omş fn lArstă . („din creşte. A iubit şi iubeşte re personalul de serviciu
1904 o r, trecut cern ani“ părntntul. şi gindeşte gosf n-â avut timp (era aproa
— spunea domnul' losif - podăreşte despre cum tre-
Jur), căci despre dum bule 'folosit şt cu ce tre pe ora' amiezU) să, facă
nealui este vorba). Ne-a buie, cultivat ca să le a- Imaeine din centrul oraşului Brad. Foto PAVEL LAZA curăţenie ? .<E. Şina)
invitat să-i facem o, vi- . sigure oamenilor şt 'ani im
zit$. A făcut-o atit ţde malelor toate Cele nece-
frumos, de insistent şi :• sare. : /. ,,
putkt fre'ce pe la poarta la domnul Jur}, dacă tim- . Difuzarea presei - In război Mişcarea dia 15 noiembrie
parcă rugător incit n-am
Am fi rămas mai rnult
dumnealui fără să in pttl nu ne-ar fi minat:din (Urmară da» pop. 1| formaţie .nu-mi, este cu
trăm. Chtyt .dacă alergă urmă. Căci simţeam cit, cu presa ? (ii) noscută şi o contest. Eu
turi rioastrS din ziua de, ferlait este că l-am,
un
respectivă nti'se încheia • căţltat, ciţm încearcă să ......... '-Tţ- ‘ *■*?*) secţia db, vot,. după . c^iţţ ştiu fost -nici acest
mort şi i-am spus
coloana " s-a pus' ui hilţ^â"
se tncă.: . ■ . ne mai reţină incă un (Urmam" jA i pmg. i) La sediul Oficiului Poş- ■ re spre cbmitetul jude-* lucru domnului deputat,
O. gospodărie mare si ipiCj prin gesturi şi vorbe tal am întrebat, jtn.ziua.de care nu mi-a putut con
frumos rthduiiă, cu casa, blafine. D e‘altfel din în ce pe la 8,20—8,30, deci -7 noiembrie a.c„ de. Ştefan ţean de partid- unde* se firma înformaţig. altfel
afla monopolizată întreaga
bucătărie de vară, şută treaga comportate şi fel., mult după;ce* htcepe pro-" 'Danctu, dirigintele. ’ NI s-a dacii prhitr-o acuzaţie la
şt anexe întreţinute ' 4e de a: vorbi e greu de cre gramul la întreprinderi şi spus că e liber. Am vrut 1 putere. 'De-a lungul Qăii adresa .'propriilor consi
BUcureştiului, eele- cîteva
mai, maci dragul. Cu porc, zut că acest om ştie să instituţii . şi cursurile ia , să stăm de vorbă, cu ad şaprtO *de .răzvrătiţi au a- lieri.
cu pul şi găini — ce mai, se certe sau să ţipe la şcoli. Daca^ de pildă, s-gr junctul domniei sale Şi* Jtm»-f«pede la cîteva mii,
ca la aripe gospodar ce se cineva. La un moment vinde de Ia ora <130. nfmlţi persoana respectivă era tţsi cS în piaţa centra- în Parlamentul Româ
respectă. L-am privit eu dat, miţa care se cam l-ar cumpăra înainte de a liberă. Am discutat cu o- fiţ faţa sediului jude- niei şi-au exprimat oma
admiraţie pe omul trecut dezmierda pe cuptor a începe serviciul.'* Doaa|na ficianta Blana* Şandor, cu i, Sfi se işte spre prînz, giul 20 de senatori şi de
binişor de pragul a opt început să facă gălăgie. A Rozeta Stanciu de ’ ltţ tu-. atribdţiurd difuzabea? ea zeci de mii. putaţi, desfăşurînd un ade
decenii, pe care povara luat-o binişor, s-o dea a- tungeria din centrul. ora masei. J&rterioeutoarea s-a vărat. fioriiegiu retoric. ,
acelor ,£eva ani* l-au a- fgră. Nemulţumită aceas şului ne spunea î.,>Prinţim declarat de acord cu' ^leeâ'.* .Grupurile insurecţiona • Nici un eveniment al is
dus puţin de spate. „Nu ta şi-a înfipt ghearele în 15Q ziare pe zi, care . ser că 300 de exemplare , le scandat lozinci pen- toriei naţionale nu s-a
e prea mult pentru un şapca omului trîntind-o epuizează foarte repede*. vîrttul liber* la vînzare în*. pline, căldură şi lumi bucurat de un asemenea
singur om ?“. „Dar nu la podea. Ne aşteptam s-o „Cîte aţi putea vinde 7". Haţeg sînt puţine. Numă- ’ nă, pentru' redobîndirea privilegiu,, iar la trei ani :
sînt singur" — a replicat certe de obraznică, dat „Circa 250 şi chiar mai rul de ziare ar treşte — drepturilor furate, dar şi de aniversare, poate că ;
imediat. „Am un băiat, vorbele sale sunau mai: multe, cu condiţia să fie lucru deplin posibil — dar alteţe politice, împotriva nici Un act din istorie ;
Liviu. La Deva. De cînd mult a mîngîiere decît a aduse la ora 6,30, cînd că s-ar îndeplini următoa -- dictaturii şi a comunismu . n-a fost atît de lăudat, De
e la pensie, m-a ajutat dojană. Cum s-cr certe pe deschidem unitatea. In ur rele condiţii: • Unitatea lui. A fost inomdiată clă vreme ce se întîmplă aşa,
mult la lucru. Şi-acuma fiinţa cu care îşi împar mă cu cîtăva vreme vin din centrul oraşului să-şi direa primăriei, au fost ar "trebui să ne întrebăm
îi doare o mină de la ri te, în faţa televizorului, deam 300, dar ni s-a spus răspecte orarul. • Să se devastate cUkfirile Judeţe- ce datorii aniversare avem
dicat. Vine de două ori serile lungi, după ce şi-a că Deva a redus reparti aducă mai de dimineaţă nei de partid şi a primă faţă de jertfele căzute în
pe săptămînă, că ăre ma aşezat celelalte animale ţia oraşului". „Cine v-a ziarul din Subcetste. • Să riei judeţene, s-au ars munţii Făgăraşului, în ma
şină. Nora îmi trimite şi a pus totul la rţnd ? spus asta?". „De la Ofi se amenajeze un chioşc în. portretele lui Nicolae Ceau- rile mişcări de partizani
mîncare; dar ştiu să-mi Un om care a trăit toată ciul Poştal din Haţeg". autogara > oraşului, unde şescu şi lozincile cunoscu anticomunişti, faţă de
fac şi eu: sparg ouă, tai viaţa înconjurat de ani Prin chioşcul. nr. 92, spaţiu ’în acest sens exis tă: Au urmat valurile de luptele minerilor din toam- ,
slăină". :- malele lui nu poate decît doamna Elena Neag> vin tă. arestări, excluderile din na lui 1977, şi ce datorii
Bucuria de a avea oas să le iubească şi să se de 150 de ziare „Ciivîntul 'La cele de mai sus, a- partid -şi din U.T.C., mas avem faţă de şirul de jert
peţi i se citea pe faţă. bucure de tovărăşia ior. liber" zilnic. Ar putea mai dăugăm: «r. Mai mult in carada de proces şi, în fe căzute în închisorile co
Ne-a îmbiat cu ţuică, cu Iar cînd se intîmplă să-i mult ?. „Da, vreo 200 ar teres din-partea conducerii cele din urmă, deportă- muniste, începînd cu tru
Oficiului Poştal
trece uşor" — ne-a zis. De
faţă de :rile. ....
pită şi struguri brumaţi. mal treacă pragul şi ce pul eroizat al marelui băr
Nu ştia ce să ne mai a- va musafiri, cu atit măi acord cu această opinie, difuzarea presei. • Ame Domnul Mihai Bălănes- bat din Băd&cjn, Iuliu Ma-
rate; camerele (mai or bine. In casa domnului numai că pentru a reali najarea vînzării de presă eu, şeful grupului ecolo- niu, pentru care npi, la
gestionara
şi la şediul oficiului, fiind- '
za aşa ceva,
donate chiar decît la u- Jurj sînt bine primiţi şi ist a informat, In alocu- Braşov, am consacrat' nu
nele gospodine), televi omeniţi. trebuie să respecte cu stric- că eşte nefiresc să nu gă ? iunea din Parlament, că mele unei străzi, cunoscu
teţe orarul^de lucru, ceea
intre victime s-au aflat 20
seşti aici zibrul judeţean şi
zorul („să vedpţi ce ima VIORICA ROMAN ta mai înainte sub numele
ce nu se prea întîmplă. alte publicaţii (va urma) de morţi. Mie această in de Karl Marx. >. —-—