Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_251

Incercînd să-mi amin- C O N T R A P U N C T cunoaşte , decît replica in- [
tesc momentul ciad am , . haită, cu plantele său şi-
debarcat intiia, data ..pe: k y K ^ m w şui înfipt pe la spate. In
Continentul iorga, mă I ^ I © I I I E5 II- .-W r noaptea aceea din urmă
văd nevoit să 'mă întorc eu cincizeci: de ani — te-
în timp pînă într-o vară ar fi fost o Atlantida seu- prelungi. O barbă boga- nebroasă cum n-a mai
îndepărtată, cînd am dat fundată, cm continuat să-l tă, nemiwrt» «• tfotfraî M istm*»' nzmtrlf'ăe*
în biblioteca bunicului explorez cu o pasat ne şi*-, patriarhii biblici care e- cît ultima noapte a lui
peste o carte în trei vo- o luciditate sporite o da- rau pentru n e a m u l Mihai Viteazul — haite-
lume masive. li zicea tă cu vîrsta. TcCr-azi, totz li>r t î l e u i t o r i ai le l-au sfîşiat pe Cărtu-
Războiul nostru în note % pe drumurile iu i,mă aflat, t\ecutuh0^işfăţpiţ§ri,,.ppOFr ,.. ram. Daţi-pum cărturarii _
zilnice, 1914—1918 şi apă- dar încă, departe de. a-i droci ş i :'c^băttăe‘ pffit- nu nm f ; peste‘numdi 'zece '
ruse la editura da de cap&t: m ă cb n so -' tte vitregiile ^vremurilor. ani, dictatură roşie de
din Craiava (f.a,). Fuse- lez cu gtnăul că sm t foar- ■ Ochii penetranţi expri- data aceasta a încercat
se imprimată pe hîrtie de te puţini aceia care au mau înţelepciune, intram- să-l ucidă-a doua oară,
ziar, cu multe greşeli de ajuns să-l străbată de la sigenţă şi o neobişnuită scoţîndu-l din biblioteci,
tipar dar a ins&mxiajţ p*H- tî»X|®ri» t e «flwfc Şi mă mobiîîtatm de gindăteţ ei Zadarnică şi stupidă sfră-
tru mine colosala, revela- •întreb■ necontenit, n încă erau capabUltotodată să danie tO am eni ea el pot
ţie pe care o trtâesc :exs- m ăîntreb, tn Ce stă pu- rîdă înseninaţi ori să scos- fi batjocoriţi, p o t fîseM n-
ploratorii cînd descoperă torţa şa de seducţie? In pere fulgerele unor terb- giuiţi, pot f i ekisr Osemi-,
o lume nouă. Aveam pe vocaţia sintezei ? In a- tăie nunii- tn sfirşit, frun- naţi, dar gîndtrea lor în-
atunci vreo ÎS ani şi, de * mestecutinconfundabil de tea rnănwnenbââ, - înalt tm paiă % operă e sortf-
cu m a m d evo ra t -aceste fiecare ştiinţifică şt cuce* boltită ca. a cupolă sub tă să r&mină veşiuc libe- .
„note. zilnică", am. dat fu- ritoeăe subiectkntcftmf Im <&re îşi afla eăăposb şi ră şi teiuinfa&tare. ,'B tm
ga să caut altceva. Am fantastica sa putere de interpretare întreaga, Iun- adevăr case întotdeauna
aflat Istoria lui Ştefan previzbmei nter0md pînă . ga şi zbuciumata istmie: a depăşit puterea de în­
cet Mare pe care am stră- la strania premonHŞe a a lumii. ţelcgere a canaliilor^
bătut-o înfiorat de emo- propriului sfirşit ? ln eti~: A fost un clarvăzător Continentul Iorga — ea
ţie, cu ochii mereu impă- dam ul inflexibil şl auster, ~ care n-a abdicat metoda* şi CanUnent^ Bmdmaeu
ienjeniţt de lacrimi. Des- in ferventa drag&te de tă de la supremul titlu — e una dintre imensele
copeream demnitatea cu- Ţară? Sau în aceia ade- ■ de nobleţe şf demnitate avuţii ale neamului ra-
vîrkului şi formidabila văruri care scapără in î- umană: gradarea liberă, ntânesc. Tar im pe care nu
sa putere de a-şi păstra zarea fiecărei pagini- pre- - Şi, ca un adevărat înain- se ppate pătrunde decît
incandescenţa prin curge- cum mărite fulgera făcu- ^ ie-mergător, el a ştiut să cn veneraţie şi mîndrie.
ret» viforoasă a anilor. te in zarea nopţilor de*' presimtă primejdia p t m t r u L o c de refugiu^ de rezis-
Chiar şi în vremea sum- vară? ~ y neamul său doar din frea- tenţă împotriva tuturor
bră, cînd singurul istoric Avea un trup viforos mătul, imperceptibil pen- vrăjmăşiilor sau, dimpo-
autorizat al românilor e- şi întăt,' emo adăpostea i? tru alţii, (& văzduhului. trivăj.. teritoriu, al unor
ra tovarăşul „academi- cu generozitate 0 ineptei- Asta l-a pierdut. Extre- . nesecate resurse spifitua-
cîaţt“ Roller, iar despre zabilă putere de immeS, ndsmul de oriCe culoare l# pentru aspiraţiile nem-
Continentul Iorga nu 'se Mtini neliniştite, exprese- -r n-are acces la confrunta- tre de viitor,
mai vorbea, ca şi cînd ve, cu degete puternice şi rea intelectuală. El nu RADU nnB A V tr
—J ---------------------------— --------- -------- ---------— — J2___________________ - - .. •..........
Nlboîae Iorga — personalitate de excepţie a sptrr»
Nicolae Iorga tnalităţîi româneşti. Ucigaşi fanatici i-aa curmat însă
NICOEAE fORGA
viaţa Ia sfîrşittd ini noiembrie 1940. Murea astfel savan­
luiCain tul patriot mare cît un continent.
Un grup de oameni ba lor inteligentă o pre­
fac o* 0p*rfr*te bine; -a.- ftwaŢ" W C O IA E [ORGA “
ceasta nu-i leagă între cauza unor întîmplăitoare'
•ţ te^yMeptevţftSfli taiefnfcfi uefe;-îă»im ntt', : dînşii. Cu toată comuni- relaţii sociale, din cauza
• Talentul netetrebuinţat e un furt - . tatea.d® sforţări şi mîn- un« ambiţii care aşa şe. Brad bătrtB
• *- Gîndul morţii să-ţi slujească îfr orice clipă'pom dria ţintei ce s-a atins, poate satiaace mai uşor
tru a teţş&gepmţufc .vieţii frăţia de o clipă s-a uitat; şi mai deplin, ba uneori, \ ; ; p . I v
• Cel mai-sigur mijloc de? a mi greşi-e amu lucra. . li vei vedea răzleţi sau — ce sclrbă t —, pentru Au fost tăiudun brad bătrîn •
• TfetnnSţa' cea mal dă temut e scotea- în care te ? chiar luptîndu.Se tnili cu banii ce -li - s-a. îmbiat, ei Fiindcă făcea prea multă umbră.
simţi b iac • t- - ! alţii şi nu, li e închisă au avut o? nefngăduită a- Şi-atuncea din pădurca sumbră
• Nu primi la bucuria - ta ge, agela pe ca*e nu i-ai’ nici trista cale a rene­ titudine faţă de maica Se auzi ua glas pâgîn ;
primi.la ducere, ' 4 v. ? ■■ / s ? gărilor. lor, Ţara. Au? văzut-o „OF, voi ce»n soare cald trăiţi
• Qn». liber e aoela care nmre nerorie să spoie «dci) Dar iată eîţiva făptaşi Tuptînd' şi nu s-âtl Bţcăi- Şi aţi răpus strămoşul nostru,
a minciună. ' • Şt ub, .lw4...sşttfcau.vSait-<»-Miferlna şi Să iaa vS strice rostul vostru,
• Gîndul mi se abboară acolo vinde' aude prea m ul. Vor jmai putea fi despăr- nu Je-a Jbst milăj au r&- De ce sînteţf aşa grăbiţi ?
tă vorbă.» . , . , v . §ţi. La. orice îm^ejurare*zut-4> căzută şi î.au dat
• Unii vorbesc mult despre dînşii fiindcă operele ei se vor recunoaşte- Cu cu piciorul; In anii mulţi cît ei a fost*
tor tac. cît ariai urită fapta, cu a- Uimăriţi-i pş iţrmă. Cu De-a lungul ceasurilor grele,
• Banul ->. ?A . «ta ţacMstft fifljtă rea. un ] prilej sap .cuţ^ altul,. Supt paza crăcilor rebele,
• Cînd n-ai în sadară* nW m, tNRUţgţe» jsumai o leagf, ca lanţurile de -fier, cîrnf li se pare că vîntul Mulţi si.au aflat un adăpost.
UtuaţSe, nnguşitoruFb ftu iife iâ ^ î# ^ nevoie. pe Jalerieni. umflă pînze care de mult
• -Acel ce-şb păcăseşte iar» pentru issa m ai înain­ 14 un moment dat, din spînfcurau moarte, ei sar MoşneaguI stSnd pe culme drept
tată. aamănă eu ofnul oare şi-ar alege altă mamă prin­ eauzn locului unde şv7a» din. toate părţile, se sfă- A fost în ătuxm o călăuză
tre femeile mai cbinoase. ■ . • » r Şi-n vrenwa aspră şi hursuză
• S h i e ^ < ^ r ^ ’w ^ h ţm ‘m w & :^ Ctitor sâ- poată El cu tmrtrmile-a dat piept. •
crede că le-âi scris pentru el. -> ţ- »
• Prost n» e acei cernu înţelege unele. luerus^ cît te, d in cauza, influenţei ojn răzieţirea lor s-au Folos aduse cît Iu- viu,
de multe, cr acela care le înţelege pe toate pe dos. oovîţşitoare a urnii pa- recimoscirtr M ată, avînd Ci mort acuma cîiul se duce,
• Stogfewiew s l ^ i ^ ofeiiinicia jrarvenituliâ sînt tronj de la care pleacă a pe frunte de o potrivă Ce alta poate-a vă aduce,
fapte sufleteşti de aceeaşi calitate. gre#al# pe eswe-mai sla* semnul Iui Cain. Decît doar încă u a steri»?!"
• Un om fiUarnic are două feţe,şi nici un obraz.
• InsuŞalerdeclaraţia înfrîngerii.
• Ataci o părere a unui prost şi te trezeşti cu pros­ au; creat o cultură specifi­
tul întreg în discuţie. că, adevărată, originală, de
• Moralitatea se, raziroă pe respectul *de- alţii şi pe w la care trebuie pornit ne­
respectul de sine. ■ - ' - condiţionat. * De acee», se
• Să te -efe a«au car«f m ţKjc&jeştU ppm âes. Revista „Cosînzeana", ce,, în l numele unui principiu sfinţenie şi te orientarea milita pentru o literatură
. • Poţi fi tăcut nici a moral. Influenţa marelui programatică a revistei „sănătoasă". 1
minur». . apăreâ la începutul aces­ „Cosîrtzeana*; Savantul era Urmărind cu atenţie co­
» Cetitorul' Să zîcl lai d b ţS ‘tefle, nu : tui secol la Orăştio, rămîne Iofga este evidentă. De alt- lecţia revistei în perioada
am cetit o carte, c i: am cureosait un' om. o pagină absolut necesară fefl ăcesta, î» formularea pe preocupat de efkaanţiţ imer- apariţiei sale orăştienei ci­
diată a producţiei- 'artis­
• E harUsc rm «dcine bressează, d acel care Im» im stuţdierea şi cunoaşterea cate 6 dă sămănătorismu­ tice, iar de calitate» sa stm .? titorul teţSneşte numete lui
ereaza-cttplfcm^csuSBniwefee-fĂrălueru. aprofundată a Hteratmii lu i ciment literar pe e ® tîaicâ intrinsecă numai. în Nicolae Iorga — autor de
l-a prorfflovat, expScă cri­
• Poet înseamnă acel care creează ce Dta mai fost ăndelape din «eesMt- pe- măsura? te care sporea a- cugetări,, adevărate sclipiri
creat. Restbli.— sar^seam U > riaadăt Avîndu-se fa w» za?, societăţii în primul; rfiid ceasta, eficienţă? AvIndu-se "de inteligenţă, raţiuile şi
prîn criza sa morală şi
• Recunoştinţa e înainte de toate o datorie către dare orientarea sa sămănă- prbpune, fir consecinţă, te vedere perioada şi locul experienţă «iică de viaţă,
tine. t . tofistfl multe dintre nuve­ fete vorba de prezenţa sa
lele ţjublicate atei iau as- 'captarea şoluţjxlpr în te­ ă» apariţie a i publicaţiei, -te anul al doilea de apa­
• Patria, e pentru c e i ______ ___________ , peaftu» ritoriile m o o k £
eîţiva patfiă- părâtţsffij# pentet» pdetui unel?vfeâ>ateri şi cîş- In orientafea- revî^ei re- conducerea acesteia consî- riţie — 1912 — în rame*
epică
rele 6; 36;, .49; S2. Aşadar,
tigă flt construcţia
dăra pe: drept cuvtet că
Singuri. psărieAismut e aett«t'p atria fidar lor. prin coftcenti artitr hv- jorof' ;- atenţia şi un alt-fapt. teetorul transformării so- ca atîtea* aîte publicaţii a-
• Cel mat- maca dispreţ a aceb caza niei nu- simt»
eietăţit n e p t e -f r deeît
nevoia de a vorbi, tmuî nurieu epic bine mar» tistieă a creaţiei literare cult»®»! «ace? să- fie, r^p în - părute la începutul aces­
tui veac, „Casînzeana“ s-a
m ^eveniuwt*
• Cînd lenea vreâ să te prindă, gîndeşte-te la m i.' -un: mmnaneb de P» ca » q. psamovaj Nicolae c S ă t e t»ate teteu rd e la- bactBai de patronajul spi­
lioanete care în aceeaşi clipă se chinuiesc pentru q» dueixxpetEeet n«e» « rg ă insista pe a^eetul euitft da romanL Se 'avea îri. ritual' al savantului Nicolae
toropeala va trece de la sine. ţii Sufleteşti violente. Nu cUltârâŢai miincri scriitori- vedere concepţia aceluiaşi Iorga, însemnînd atît de
• S» ţaţa ceSor nmrţf un stegar gtrt& trebnid s b ţt lipseşte nici tezismul dte fol*, paCeEDEFCBSFea T^pTofui?* Iorga care, fascinat de m ult pentru
răsară: lu c m rit rasd tete, citel este? o» «oroe t . producţia - acestei epoci; ■ frecutî evidenţi»? eă- te de­ scrisului? românesc.
A A fi tlnăr cuprinde o datorie şi nu aduce o scuză. Dezbaterea se face însă şi tură, concept respectat cu cursul vremurilor, românii