Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_252
P. 3
INICA 25 NOIEMBRIE 1990 PAG 3
Nero-incendiatorul Romei ? (IV)
Nero, pasionatul colec După incendiu, poporul pâmijitului a crescut, meş
ţionar al unor comori ines ■ care luptase alături de teşugarii s-au îmbogăţit,
neexistînd la acea vreme
timabile, să fi aprins el
REFLECŢIA ZILEI însuşi focul cinar la poa Nero pentru salvarea şi şomaj. Cei care l-au .po
a altor clădiri mari
şi
lele palatului său, cu ris însemnate, îl aclamă pe negrit pe Nero se feresc
cul ca acesta să ardă cu împărat cu un entuziasm să semnaleze şi - realiză
DESPRE IUBIRE tot ce era înăuntru, aşa reînnoit, urîndu-i multă să rile pozitive ale domniei
cum s-a şi întîmplat ? De nătate. Dacă această.popu lui. Denigrarea şi ura îm
îndată ce Nero află că laţie ar - fi fost convinsă potriva acestuia au rămas
cu KAHLIL GIBRAN • este în primejdie' palatul de culpabilitatea împăra constante timp de 19 se-'..
Cezarilor, vine în grabă tului, l-ar fi intimpinat cole, dar. numai la scrii
(unul dintre marii scriitori din totdeauna lă Roma şi conduce tot oare astfel ? Marele isto torii de religie catolică.
ai lumii arabe 1883 —1931) — Domnule şef, soţia timpul acţiunea pentru rie Leon Homo a conchis: Reprezentanţii bisericii
vă roagă să veniţi la te stingerea focului. Reuşi „Culpabilitatea liii .Nero romano-caţolice l-au eti
chetat pe Nero' „duşman
este neverosimilă',. La ,.a-
„Iubirea nu se dăruie decît pe sine şi nu ia lefon ! să salveze o parte din ceastă concluzie du ajuns
decît de Ia sine. - V — Dacă mă roagă nu comorile lui şi împreună al umanităţii şi al lui
poate fi nevastă-meă... cu oamenii izbuti să sal şi mulţi alţi istorici din Dumnezeu“y „un monstru .
Iubirea nu stăpîneşte şi nu vrea să fie stă- veze Capitoliul şi Forul vremea noastră. Roma a legendar". Papii au avut
pinită; fiindcă iubirii îi e de-ajuris iubirea. — Fiul meu, spune ta de furia focului. De pe fost reconstruită ; un oraş to t'interesul să facă din.
Iubirea iui are nici o altă dorinţă decît a- tăl, îmi seamănă leit. urma incendiului au re şi mai. frumos, s-anăscut Neţo un cal de bătaie, i
ceea de a se împlini. — Nu-i nici o neno zultat doi morţi şi 11 ră din cenuşa incendiului. Polemica dintre istoricii^
Noul palat „Qasa de Aur".
niţi. Oare locatarii barăci-
rocire. Important e să car,e i-ay- atribuit, lui Ne- '
Dar dacă iubeşti şi trebuie fă ai dorinţe, fie fie sănătos. lor, caselor ete.'ar fi stat - construit perţtru Ncro.es- ro trăsături de scelerat ■
ca ele acestea să fie : liniştiţi, ingăduind să li te o adevărată capodope- şi cei care i le neagă este
Să te topeşti şi să devii izvor ee susurul în — Mămico,. • Nicoleta să pună focul pentru a le ră. Tot ce s-a construit de-abia începută. Viitorul
noapte-şi ciută ; m-a muşcat dc ureche. fi arse casele, fără să pro după incendiu a contri va avea cuvînţul.
— Nu-1 crede, mămi testeze, fără: să se opună buit la prosperitatea ge
Să cunoşti durerea prea marii' duioşii; • co, s-a muşcat singur. , cu înverşunare ? S-ar fi nerală, care nici • ca nu (Sfîrşit)
iscat încăierări,' s-ar fi poate fi negativă. Imediat
Să fii rănit de înţelegerea iubirii; — Să ştii că nu-mi aflat ceda, s-ar fi vorbit. după reconstrucţie preţul Li). MANOIU
Să sîngerezi de bunăvoie şi bucurindu.te ; place cum îţi şade' tun
•Să te trezeşti in zori cu inima înaripată şi să să scurt!
înalţi mulţumire pentru încă o zi de iubire ; > — Zău ? Dar pe mine TREPTAT Şl deşte pe conducătorii auto priu, oît şi al celorlalţi par
m-ai întrebat dacă îmi .mai ales pe timp de noap ticipanţi7 la circulaţia noc
Să te odihneşti la ceasul amiezii şi să cugcţi place cum. Iţi şade cînd te, cînd. fenomenul se pro turnă. ‘
la extazul iubirii ; ax început să cheleşti?! IMPERCEPTIBIL duce atît f în creierul pro- PETRU STOIANOV
Să te întorci împăcat acasă la ora amurgu- '
lui; • j • Culese de ILIE LEAHU
Şi apoi. să dormi înălţînd în Miiftiă o rugă Conducerea automobilu FRAZE CARE DISTRUG IDEILE
pentru cel iubit, iăr pe buze uh cîntec de lau lui In sine nu este o “ ac • Această idee; CRED, • Tinere, te-ai născut
dă". tivitate care neceşiţă un e- nu se. poate, realiza J prea... DEVREME !... ,
Selecţie de ILIE LEAHU fort fizic deosebit- Cu toa
te acestea, de cele mai • Reglementările" 'actuale • INGINERUL Y se o-
multe ori se ajunge la o- interzip aşa ceva, AM cupă de aşa ceva, de
MAREA IMPRESIA !.;^ •' vreo 20 de ani, şi...'
boseală datorită monotoniei • Nu am făcut NICIO- • Această idee odată a-
• conducerii, executării ace DATA în acest mod !... plicata, ne-ar da mui-
Valuri... loraşi, mimări, zgomeţtului • Aşa ceva nu au reali- tă... BATAIE DE CAP!...
Valuri, vălurolo - motorului şi altor, influen. > zat... AMERICANII sau • Să mai AŞTEPTAM şi
trase prin inele, ţe auditive şi vizuale. Drept JAPONEZII... ■ să mai REFLECTAM!-
Valuri înspumate . consecinţă sînt activaţi a- • Este o idee DEMODA- Culese de
pprtind ziua-n spate, ceiaşi centri nervoşi din TA!... ing. ŞTEFAN COSTEA
Valuri sinuoase, creier, care,' apărîndu-se
pegre şi hidoase. blochează întreaga scoarţă
Valuri pîn-Ia nori / cerebrală, respectiv inter . . . FLASH
Valuri cu fiori . vine somnul. Cel mai răii HOINARUL
Valuri răzvrătite. în această situaţie este că
Maluri crunt lovite, somnul intervine pe nesim- Am cumpărat plinea. şt aspră îmi linge mUiil-
Valuri pîn-la nori, • ' ţite şi omul poate să con cea de toate şalele — spre le. . .
valuri cu fiori ducă în continuare deşi a marea mea, bucurie, fiind — Unde e casa ta, sau
caldă — apoi
am ales eşti hoinar ?.
Valuri sinuoase, început să doarmă. De cele drumul cel mai scurt spre . Ochişorii umezi se.
negre şi hidoase, mai multe ori această sta casă. Se insera, eram gră- dică_ spre. mine tatrebăcţ
Valuri înspumate, re se produce noaptea şi bită şi-mi veneq. să alerg, tori, mă privesc dU$r-p
purtînd ziua-n spate, în mod special după mie Repezii paşii unul după parte trişti,. hiicul. hoinar
Valuri; vălurele zul nopţii, cînd toate pro altul, milităreşte, privi- scînceşte, parca ar vrea
trase prin inele, cesele fiziologice şi biolo rea înainte dar ochii fug să-mi spună întîmplarea
- DUMNEATA N-AI AUZIT PE UMOR NtGRU Valuri... gice sint la cel mai redus mereu spte ceasul de pe în care şi-a pierdut ca-
nivel de activitate. Din a- mină. sa... Stăpinii au fast obli-
GEORGE PA VEL ceastă cauză, pericolul -a- După un colţ simt acea gaţi să se mute Iq. bloc
Qfiseji. de AL. RUGESCU dormirii la volan îi pîn- stranie senzaţie cînd .ci- şi acolo cine. îşi duce cu
heva te urmăreşte dar el gospodăria ? Porcul şi
merg curajoasă tnainte. găinile au umplut conge-
Grăbesc pasul, tentaţia e latorul, pisica a fost a-
O înverşunare ţerapeutico - politică (I) mare şi mă întorc brusc: băndonată in apropierea,
doi ochi negri curioşi mă unei cantine dar el..; casă
privesc dintr-un ghem de lui era pe locul noubti
Cum bine se ştie cazul fost incontestabil un copil Hussein al Iordaniei; în - zînd şi cercurile apropiate păr zburlit şi lăţos. O bloc. li nţfngîi blana ne-
său nu a fost Unul izolat din precoce, dotat deosebit. ~ cărcătura navei ajungînd preşedintelui. clipă rămînem uimiţi u- îngrijită şţ el mă^priveş-
punctul de vedere al a- încă din adolescenţă şi-a la dispoziţia Frontului E- Căsătorindu.se cu o sue nul în faţa celuilalt. ■ te voios lingindu-mi mii-
mînării deznodământului exprimat dpoziţia faţă -de liberării Naţionale ; - este deză, el însuşi evoluînd. ca — Al cui eşti tu ? nile şi fluturind codiţa
final; în. cazurile lui Fran > colonialism ; curios a ju momentul in care îşi adop un personaj modern;, Bu — Ham, ham! mi se în semn de, prietenie şi
co şi Tito. -s.au-stabilit ■ ve- rat să nu pună niciodată tă noul nume, după -acela mediene nu a făcut nimic răspunde scurt şi ghemo- speranţă.
'ritabile recorduri! piciorul- în ■ Franţa, jurâ- al unui sfînt, patron ăl o- pentru liberalizarea femeii tocul de laţe se piteşte — Sărmană fiinţă, cîţl
Huari Bumediene, în via - mint pe care l-a respectat raşului Tlemcen. Cil mări în .Algeriă. De fapt »icţ retrăgîndu-se doi paşi. sint. ca tine, abandonaţi,
ta şa. destul de -scurtă;, ş-a chiar şi-cînd a deve»it pre- merite în organizarea şi timpul nu i-a mai dat ră — Poate ţi-e foame, hoinarii, oraşelor, stradă
înscris ca un naţionalist. gaz, ! cinci ani durînd su spun rupînd un colţ din vă e stăţ&na. li mai rup
arab, socialist, promotor al ferinţa sa, ignorată mult piinea moale şi gkerhota- o bucată de piine şi-mi
tezei privind conflictele PUTEREA Şl BOALA timp, deşi erau evidente o cui se gudură la picioa- continui drumul, O umbră
sfîrşitului de secol: nord anemie, o pierdere marca rele mele agitîndu-şi co- de tristeţe se aşterne
contra sud, ţări sărace — • BOALA PUTERII tă în greutate, o stare de diţa ca un ştergător de pestp suflet.
ţări bogate, ţări subdezvol • PUTEREA BOLII epuizare. Abia la 24 sep parbriz, o limbuţă roşie / IN A DELEANU
tate —. state industrializa tembrie 1978, întors de la
te. în mod deosebit a pro o reUniune arabă de la
povăduit ideea că Franţa, şedihte. A fost format ex modernizarea Frontului de Damasc, a fost internat
inamicul nr. 1;- trebuie clusiv în spiritul şcolii Co Eliberare Naţională va a-' urgent' într-un spital mili
învinsă, idee ce i s-a for- ranului, urmînd o univer tinge ţelul suprem — in tar unde s-a diagnosticat o
mat treptat începînd din sitate musulmană în Alge dependenţa' Algeriei — la insuficienţă renală, dar nu
copilărie. Mai apoi, îri ria. Ulterior studiază în 4 august 19G2. Ulterior, în s-a găsit o explicaţie pen- I
ochii săi, războiul al doi- Tunisia şi în Egipt, ulti. ■ iunie 1965 va prelua însă tru paralizia facială pe ca
lea mondial a spulberat mul fiind locUl unde se puterea Inlăturîndu-1 pe re o prezenta bolnavul. Se
complet mitul Franţei în formau luptătorii moderni Ahmed Ben Bella: Ca şi suspecta un canGer renal,
rivalitatea cu S.U.A. şi ai Islamului. Colegii l-au predecesorul său nu va mai exact, un hipemefrom
U.R.S.S. poreclit „suedezul" pentru reuşi să formeze o naţiune tumoare ce interesează
Pe numele său adevărat talia sa înaltă, pentru pe pură algeriant. Nici petro capsula suprarenală. Ne
Mohammed Bukharuba s-a ruca roşie pe care o pur lul saharian cu exploatăm siguranţa a impus recurge
născut într-o familie de ta, pentru privirea sa inte file rămase de Ta francezi, rea la specialişti străini;
ţărani săraci în luna au ligentă. în decembrie 1954 nici agricultura lipsită de dar francezii şi americanii
gust 1932, avînd încă alţi a îndeplinit un act care bază materială,, -cadre şi ău- fost exceptaţi având 4»-
şase fraţi şi surori, de ca i.a adus mare popularita organizare, niei ,-cojnefţUl;.. « vedere- pornirile • ăntiocci-.
re se deosebea prin faptul te : în fruntea unpi co -nu -au-, putut contribui , la ' dentale ale Iţii Bumediene-
că era extrem de timid şi mando a deturnat un vas steucturai-ea unei situaţii (Va urma) •cu ASA CAUCIUCURI NU AJUNGEM NICI LA
tăcut, cu o pasiune exa care transporta arme în noi, prospere. Corupţia s-a GRANIŢĂ . NU IN fUROPA..
gerată pentru lectură. A Maroc din partea regelui amplificat continuu cuprin. Dr. CORNEL STOICA
Desen de ALEXANDRU RUGESCU.
