Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_253
P. 1

t                                                                                 Poate  exista
           C AP  LIM PED E                                            Concursul  nostru  de fotografii
                                                                                                                                            înţelegere
                       LA  PARIS  -

                 C V »IC H T                                                                                                               intre  recini
                 C  *  ImR i h I i I R  I- ■■                                                                                            „Pe  strada   Minerului,
                                                                                                                                        din  Deva,  in  blocul  23,  ia
                                                                                                                                        scara  III,  etajul  I,   locu­
              In  silele  de  19—21  noiembrie  1990,  Ia  Paris  s-a
           consumat  evenimentul  de  vîrf  al  acestui  an  şi  unul                                                                   ieşte  familia  Benea.  care
           dintre  cele  mai  importante  ale  sfîrşitului  mileniului                                                                  a  făcut  p  adevărată  şan­
           II.  Conferinţa  la  nivel  înalt  a  Consiliului  pentru  Secu­                                                             drama  în  faţa  balconului.
                                                                                                                                        Toată  vara  i-am  suportat
           ritate  şi  Cooperare  în  Europa  a  reunit,  în  Capitala,                                                                 înjurăturile  adresate  celor
           Franţei,  32  de  delegaţii  din  ţări  de  pe  continentul’
           nostru  —  Intre  care  ţările  membre  ale  N.A.T.O.  şi                                                                    care  se  atingeau  doar  de
           ale  Tratatului  de la Varşovia  —,  precum  şi  din S.U.A.                                                                  fiarele  ee  îi  înconjoară  trei
           şi  Canada,  chemate  să  delibereze  şi  să  decidă  asu­                                                                   straturi  de  ceapă  şi   pă­
                                                                                                                                        trunjel.  Deasupra  lor  tro­
           pra  destinelor  europene.  In  impresionanta  galerie  de
           oameni  politici  —  şefi  de  state  şi  de  guverne  —  pre­                                                               nează  o  viţă  de  vie,  car®
                                                                                                                                        vara  este  joeuinţa"  ţînţa-
           zenţi  Ia  eveniment,  s-a  aflat  şi  preşedintele  Româ­                                                                   rilor  şl  muştelor  verzi.  Dar
           niei,  domnul  Ion  Ilieseu,  în  fruntea  delegaţiei  ţării                                                                 ceea. ce  m-a  făcut  să.  mă
           noastre,  care  —  aşa  cum  ne-au  informat  presa  şi  te­
           leviziunea  —  a  avut  uti  rol  deosebit  de  activ  pe  în­                                                              ; adresez  dv,  este  faptul  că
           treg  parcursul  prezenţei  sale  în  capitala  Franţei.                                                                     acum  şi-a  adus,.nu  ştiu. de
                                                                                                                                        unde  o  cuşcă  pentru  câine
              Delegaţii  au  dezbătut  şi  adoptat  documente  de  co-      Bâgu  Gheorghe:  „A  EXISTAT  ÎN  DEVA?",
           vlrşitoare  însemnătate  pentru  viitorul  prosper  şi  în                                                                   şi  a  pus-o  Ungă  grădina
           siguranţă  al  Europei.  Este  vorba  despre Tratatul  asu­                                                                  şi ■ cele  eîtcva  flori  ce  le
                                                                                                                                        arc  pe  spaţiul  nu  at  unui
           pra  forţelor  armate  convenţionale  în  Europa  —  care
           prevede  reducerea  drastică  a  principalelor  tipuri  de   BIBLIOTECILE -                               ÎN   ZIA R U L     singur  balcon,  ci  şi  ai  al­
           arme  şi  sisteme  de  armament  —,  Declaraţia  de  ne-                                                                     tora.  Toată  lumea  care  tre­
                                                                                                                                        ce  pe  stradă  se  opreşte  şi
           recurgere  ta  forţă  şi  la  ameninţarea  cu  forţs,  între   comori  de  înţelepciune                    D E   A Z I :
           N.A.T.O.  şi  Tratatul  de  la  Varşovia»  Acordul  cu  pri­                                                                 să  minunează.  Probabil  o
           vire  la  noi  măsuri  de  creştere  a  încrederii  pe  conti­                                                               sfl-şi  aducă  şi  un -clina  sâ-i
           nent  şl  Carta  de  Ia  Paris  pentru  o  nouă  Europă  —   Ştim !  Bibliotecile  —  ori­  lelor.  Cu  ochii  minţii,  însă,   păzească  averea".
           document  ce  încorporează  Un  set  de“ principii  şi  mă-,   unde  ş-ar afla — reprezintă   revăd  venerabila   institu­       VIORICA ROMAN
           suri  yizînd  drepturile  şi  hbertăţile ■ omului,  instaura­  acele  comori  de  înţelepciu­  ţie.  Şi,  ;*u  suflet  abia  ieşit
           rea  unei  noi  ere,  da  democraţie,  pace  şl  unitate.  ne  care  împiedică  omeni­  din  adolescenţă,  rettăiose          fCoiKtnuare in pag  a  2-«rt
              Parisul  a  mai  fost,  în  cele  trei  zile,  şi  un  teren   rea  s-o  ia  mereu  de  la   sfiala cu eare-i păşeam pra­
           fertil  al  dialogului  întn^ participanţii  la  istoricul  eve­  zero.  Şi  comorile se. cer pă­  gul.  Aceeaşi  sfială  care  mă
           niment,  un  spaţiu  dinamic  a!  contactelor  şt  eOROor-.   zite’  asemenea  oqhilor,”“îfin   însoţea   d ila ta   de....pr»-
           birjlor,  un  perimetru  propice  cooperară  şi  Prelegeri­  cap!  Dar,  vedeţi.   există   gul  'tffteăre* ■  biserici  .  In,   A ir  M  i,  unde  veşti  bune
           lor  între  delegaţii,  între  oamenii  politiei  prezenţi  la            oare'  .aprindeam  luminări
           masa tratativelor.                               cataclisme   stihii  ale  np-   morţilor  mei.  Ii  cunoşteam
                                                            turii  sau  stihii  ale  comuni­
              Şj  este  o  mîndrie  să  ştim  că  în  vîrtejul  acestei   tăţilor  unţane. Şi ele  zdrun­  bine  culoarele,  scările   —   şi  uiiete  nu  prea»
           reuniuni  la  cel  mai  înalt  nivel  s-a  aflat  şi  preşedin­  cină  puternic,  uneori  pînă   pe  cele larg  împărăteşti,  ca
           tele  ţării  noastre,  domnul  Ion  Ilieseu,  r  cărui  semnă­  la  spulberare,  aceste   co­  şa  pe  cele  înguste  —  liniş­
           tură  pe  documentele  adoptate  înscrie  România-  între                 titele  săli  de  lectură  şi  e-   •  Salutări  diiţ  Erauţu  •  Diversitate  do  preocupări
           statele  respectabile  ale  Europei,  îi  conferă  personali­  mori.  Cataclismele  n-au  o-   Icganta  AULA.  •  C»  lemnele  în  ghiozdan  *   O  faimă  e»  se  destra­
           tate  şi  prestigiu  peste  vremuri.  Aceasta,  in  pofida   coîit nici  mfndra Bibîiofcecă
           rezervelor  pe care Ie  mai  manifestă  faţă  dormi  unele   Centrală  Universitară,  din   Din ' tot  co-a'm  cunoscut   mă ?  •  Cum  folosim  sistemele  «te  irigaţi^?  Accasta-I
           state  şi  organisme  internaţionale,  pe  care  necunoaş­  mintă  do   Bucureşti.  Au   —  nimic.  Pătrund  In  clădi­  întrebarea  •  Pe scurt, foarte  pe scurt.
           terea  exactă  a  situaţiei  actuale  din  România»  itnagi-  zguduit-o   cutremurările   re.  Privesc  in  jur.  Şi  mă
                                                            vrlncene...  au  aprins-o  Uf-»  întreb.  Ce  văd  există  aie­  In  Ziua  cînd  apar  aceste   Bota,  un  tînăr  ce  s-a  în­
                                   UUMITRU  GBEQNEA         nurlie  şi  ip-enadele   revo-   vea ? !  Sau  e  doar  seeven-  rînduri,  probabil,   locuito­  hămat  serios,  împreună  cu
                                                            luţM».                                            rii  satului  Ban pot oe,  co­  ceilalţi  de  la  primărie,_ în
                                  {Continuare  In  *  2-a)    C>  regăsesc  acum '  învă­   NATALIA  VASHJ    muna  Kărău  —.  douăzeci   soluţionarea  multor   pro­
                                                            luită,  pe dinafară.  în  plasa                   dintre  eb  mai  precis  —  se   bleme  pe   care  Ie  ridică
                                                            de  harnic  păianjen  a  sche­  fOwdnour» te oog  0 2-o)  află  undeva  pe  pămîntul   viaţa  localităţii.   Printre
                                                                                                              cocoşului  galic»  ca  invitaţi   realizările  acestui  acj' ’ pot
                                                                                                              ai  localităţii1  Vineuil.  Cum   fi  consemnate;   repar’area
           In  ziua  de  27-  noiembrie                                              la   Ministerul   Educaţiei   au  ajuns  să  se  împriete­  şi  zugrăvirea   căminelor
          1940,  pe  ia  erele 8,30  dimi­                                           Naţionale  împotriva  prof.   nească  românaşii  de   aici   culturale,  asfaltaşi   drtţ-
         neaţa,  prefectul  Zăvoianu                                                 Nicolae  lorga,   cu  privire   cu  francezii ?  Simplu.  în   mului  prin  satjit  Bănpoţon,
          8  ordonat  chestorului  le­                                               la  pretinse  abuzuri  al#  a-   primăvară,   reprezentanţi   care  a  ajuns  la  biserică,
         gionar  Ute  Stingă  să   ia                                                cestuia.                 ai  localităţii  amintit©   au   repararea  şcolii  din   Bîr-
         măsuri  ca  să  fie  ridicaţi                                                Fiind  cercetate   persoa­  venit  la  Banpotoe  cu  aju­  său,  începerea   construirii
         de  acasă diverşi Joşti dem­                                                nele  din  familie  şi  servi­  toare.  Satul  —  aşezat  în-   unei  biserici  fn  Chi mituita
         nitari  şi  aduşi  Ia  Prefec­                                              torii  care se  găseau  in  vila   tr-o  vale  de  un   pitoresc   ş.a.  O  problemă  -  pentru
         tura  de  Poliţie.  Scopul  a-                                              de  la  Sinaia,  s-au  stabilit   deosebit  —   le-a   plăcut   care  primara!  s-a   zbătut
         cestei   măsuri  nu  a  fost                                                următoarele:             foarte  mult.  ea  şi  gospo­  mult  gste  cea  a  asigurării
         atins  din  cauza  interven­                                                 Ecaterina   lorga,   soţia   dăriile lui  —  temeinice,  bi­  lemnelor  pentru  instituţiile
         ţiei  subsecretarului  de  stat                                             profesorului,  declară  că  în   ne  rostuite  —  şi  sufletele   din  comună.   Soluţionarea
         Rioşianu.  întregul  plan  era                                              aîaa  de  27  hoîembrie  1948,   oamenilor  —   prieteneşti,   ei  s-a  amtnat  stft  de  'rrtitft
         în  strlnsă  legătură  eu  ce­                                              pe  la  orele  17,30,  au  intrat   deschise.  Au  stat  mai  mul­
         le  întîmplate  în   noaptea                                                pe  scara  de  Serviciu  şasty  te  zile  şi  cînd  au  plecat,   îneît  şcolarii  duceau   fie­
                                                                                                                                                            în
                                                                                                                                       care  în  ghiozdan  sau
         precedentă  şi  prevedea  su­                                                 >te  persoane,  care  s-au   le-mr  invitat  pe  primitoa­  servietă  cîte  o  bucată '  de
                                                                                                              rele  lor gazde  să. te întoar- 1
         primarea  tuturor  celor  ca­                                               S itimat  ca  făefnd  parte   că  vizita.  Legătura   între   lemn  luată  de  acasă   îh
         re,  bi  calitatea  lor  de  foşti                                         din  poliţia  legionară  a  Ca­  cele  două  localităţi   s^a   fiecare-   zi  pentru  a  face
         deţinători  al  unor  func­    ii.  Asasinarea  pfeserulut                 pitalei,  spunînd  că  au  ve­
                                                                                                                          intermediul  ,  căldură  în  sălile  de  clasă.
                                                                                                                    prin
                                                                                                              ţinut
         ţiuni  politice,  luaseră  în-                                             nit  să-l  dusă  pe  prof.  lor­  doamnei' Marfa  Dărart,  pro­
         tf-o  oarecare  măsură  par­                                               ga  la  Bucureşti,  pentru  a                      Recent,  cum  âm  aflat,  pro­
         te  sau  erau  bănuiţi  a  fi                                              i  se  .lua  un  interogatoriu.   fesoară  de  franceză   la   blema  respectivă  nu   se
         luat  parte  la  prigoana  le­         Ncoiae  lorga                       Profesorul  s-a  supus   în   Şcoala  Generală   din  Hă-   mai  pune  însă,  fiind  aduse
                                                                                                                                       lemne  la  şcoli,
         gionară  din  regimul  ante­                                               faţa  comportării   violente   rău,  care  s-a  dus  şi  dirrsa   etc.  . cămine
         rior.                    care  l-au  întrebat   dacă   Ion-  Albu»  prin  declara­  a  acelor  persoane.  •  în  Franţa  pentru  'a  nu-i   Cetăţenii  din  zona   De-
                                                                                                              face" pe  oameni  să  discute
          Astfel,  în  data  de  27  no­  profesorul  este  acasă.  Cel   ţia  din  dosarul  3381/1941,   •  în  urma  comparării  pro­  unii  cu  alţii  eu  ajutorul
         iembrie  1940,,  asasinii  I-au   şase  legionari  s-au  întors   menţionează  că  ar fi  capa­  belor  fotografice,  doamna   miinilor.
         căutat  pe  profesorul  larga   la  orele  13,30,  au  pătruns   bil  să  recunoască  doi  din­  lorga a  recunoscut  pe  Tra-   Primarul  comunei   Hă-   TRAfAN  8ON0OR
        ' de  două  ori  Ia  Bucureşti,   în  casă,  controlând, cameră   tre  cel  opt  asasini  şi  tot­  ian  Boeru.  rău  este  domnul  Marinei  (Continuare  m  pag,  a  2-a)
         la  locuinţa  acestuia,  situa­  cu  cameră,  nevoind   să   odată  menţionează  că  unul
         tă  pe  şoseaua  Jianu  nr.  I,   creadă  spusele  servitorilor -  dintre  ei  era  îmbrăcat  în   IOAN  BUCŞOIU.
         unde,  de  altfel,  se   găsea   Albu  Ion  şi  Stei».  Comă-   hainele  echipei  morţii.  adaptare  după
         sediul  Institutului  de  Isto­  nache.           :  Pe  această  declaraţie  nu   ..Asasinatele  de  ia  Jilava,   Q E 3 3 B B 8 0
         rie  Universală.           La  audierea  martorilor,   s-a  pus  insă  nici  o  bază,   Snagov  şi  Stiejnicul*
          Prima  vizită  a  fost  fă­  Stela  Cotnănache  nu  poate   deoarece  s-a  stabilit   că   Cemaudamentul  Militar   CLIENTUL :  — Iţi  aminteşti  de  brinza  aceea
        cută  la  orele  11,99,  acasă   da  nici  o  declaraţie  pen­  Ion  Albu - era  înscris   in   ai  Capitalei  (1941)  pe care am consumat-o ieri ?
        aaîridu-se  doar  fiul  profe-   tru  identificarea  vreunuia   mişcarea  legionară  şi  fă­                 OSPĂTARUL:  — Da, desigur.
                                                                                                                     CLIENTUL:  *—  Şi  spuneai  că-i
           tdni  —  Valentin  —  pe  dintre  legionari.    cuse  o  serie  da  denunţuri  (Continuare  în  pag  a  2-a)  sau deportată din Elveţia ?  importată
   1   2   3   4