Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_253
P. 2

•\G  2                                                                                                                             CUVÎNTUL  LIBER  N


       Comparaţiile   dintre  ge­
      nul  natural   şi  cel  uman   Din  Hărău,  unele  veşti  bune  şi  un#  w   prea
      conduc  la  cele  mai  neferi­
      cite  concluzii  pentru  ideo­                                                                  au La Paris -eveniment epocal
      logiile  politice.          (Urmare  din  pag.  1)  părţine   satului  Ban p o toc,   dia. 'O   Deşi  oamenii   de
                                                                                  primit  mari-cantităţi
        Astfel,  filosoful  pesimist                    ce  a  costat  multe  milioane
      Arthur  Schopenhauer  jus-   vei,  cunosc  de  mulţi  ani   de  lei.  Gospodarii   celor   grîu,  pîinea  se  aduce   tot  fUrmare  din  pag.  1)
       ifică  şi   legitimează  orice   faima  de  care  se  bucură   două  localităţi  trebuie   să   de  la  Deva.  O. moară  ş’  o
      crimă  de  omor,  chiar  ge­  varza  de  Hărău.  în   gră­  se  gîndească  la  o  formă   brutărie  ar  rezolva   pro­  nea  deformată  a  tinerei  noastre  democraţii  pe  care
      nocidul,   apreciind;   „Se   dina  de  legume  de   aici   de  organizare   a  muncii'  blema.  Privatizarea   aie   o  prezintă  străinătăţii  înşişi   reprezentanţi  ai  unor
      ■xplică  şi  faptul  că  indivi­  se  făcea  o  varză  bine  în­  care  să  permită:  utilizarea   teren  de  afirmare,  (p  Co­  partide  şi  ai  unor  ziare  din  ţară  şi  de  dincolo- de  ho­
      zii  sînt  sacrificaţi  colecti­  desată,  foarte  bună  de  pus   deplină  a  acestuia,  în  lu­  muna  livrează  circa  600  1   tarele  ei  - -   pretinşi  patrioţi  şi  binevoitori  —  le  de­
      vităţii,  asemenea  furnicilor   ld  murat  pentru  iarnă.  Din   mina  prevederilor  legii  ce   lapte  de  vacă  pe  zi,  canti­  termină  la  manifestarea  neîncrederii  şi  scepticismului
       acrificate,  în  caz  de  inun­  păcate,  această  faimă  în­  şe  aşteaptă  să  apară  pri­  tate  la  realizarea   câieia   în cooperarea şi sprijinirea României.
      daţii,.- făcînd  pod  din  cor­  cepe  să  se  destrame.   Ga-   vind  reforma  fondului  fun­  satul  Banpetoc  n-are  nici   Este  adevărat  că. în  procesul  tranziţiei  de  la  tota­
      purile  lor,  la  fel  albinelor1,   vrilă  Cajvan,  preşedintele   ciar.  cea mai  mică  contribuţie. #    litarism  la  democraţie,  de  la  economia  rigidă,  super-
      ce  ucid  trîntorii  şi  chiar  o   unităţii  agricole  din   Hă­  . Viaţa  comunei  Hărău  cu­  Din  spusele  tehnicianului   centralizată  la  cea  de  piaţă,  societatea,  'românească
       egină < dacă  sînt  două“.  rău,  ne  oferă  amănunte :  prinde,  la  ora  actuală,  şi   veterinar  Traian  Ursan,  am   se  confruntă  cu multiple  dificultăţi  de  natură  politică,
        Asemănător,  un  ideolog   —  Nu  numai  varză   se   alte  aspecte  pe  care  le  vom   reţinut  că  numărul  de,  a-   economică  şi  socială,  că  lupta  pentru  putere  se  ac­
      amator,  de  origine  pomi-   face  la  Hărău,  ci  şi  alte  •punctă  în  continuare.  U-   nimale  din  gospodăriile  ce­  centuează,  că  reformele  sînt  dureroase  şi  îşi  fac  loc
      cultor,  spunea :  „Foarte  u-   legume  ce  aduceau  în  fie­  nitatca  agricolă  din   Hă­  tăţenilor  creşte  mereu,  în   anevoios  in  munca  şi  în  viaţa  naţiunii,  însă  cale  de
      jor  ne  putem  redresa.  Aşa   care  an  venituri  ,  impor­  rău  'are  puse  la  păstrare   vreme  ce,  în  1930,  pierde­  întoarcere  nu  există,  trebuie  să  mergem  înainte.  Tre­
      cum  primăvara  intrăm  în  tante.  Aici  există  un  sis­  350  t  trifoi,  2000  t  siloz  şi   rile  sînt  la  jumătatea  ce­  buie  să  învingem  prejudecăţile,  să  depăşim  greută­
                               tem  de  irigaţii  creat   în   300  t  grosiere,   suficiente   lor  din   anul   trecut.  #    ţile,  să  promovăm  respectul  şi  înţelegerea  între  noi,
                               ultimii  ani.   Unii  oameni   pentru  buna  iemare  a  ani­  C.A.P.  Hărău  •  a  realizat   cu  prietenii  şi  cu  vecinii,  să  dovedim  celor  care  ne
       MEDITAT»  POLITICE      din  sat  au  vrut  chiar .acel   malelor.  Bine  stă,  în  acest   pină  acum  beneficii ,în  va­  privesc  de  dincolo  de  frontiere  că  sîntem  un  popor
                               teren.  Nu-i  învinuiesc  pen­  domeniu,  şi  unitatea   din   loare  de  1,3  milioane'lei.   paşnic,  solid  şi  echilibrat.  De  fapt,  lumea  mare,  din
                               tru  asta,  dar  este  păcat  că  . Bîrsău.  ţţ  Libera  iniţiativă   Grajdul  fostei  C.Ă.P.  Ban-   afară,  se  va  Convinge  curînd,  credem,  de  adevărata
       ivadă  şi  o  curăţim  de  toa.   s-a  abandonat  o  îndelun­  cucereşte  teren.  Cele  dinţii   potoc  a  fost  văduvit  de  un   faţă  a  României  de  azi  şi  de  sinceritatea  românilor,
      :e  uscăturile  aşa  facem  şi   gată  tradiţie.  unităţi  particulare  deschise   mare număr  de ţigle şi este   de  faptul  că  au  lichidat  pentru  totdeauna  comunismul
      cu  societatea".  Foarte  sim­  Un  vast  sistem  de  irigaţii   sînt  un  atelier  de  tapise­  în  pericol  să  Se  degradeze   şi  totalitarismul,;  de  bunele  lor  intenţii  şi  curatele  lor
      plu,  cînd  ai  certitudinea  că   există  şi  In  terenul  ce  a-  rie,  şi  un  bufet  la  Chimin-  foarte  repede.  opţiuni  în  relaţiile  cu  toate  statele  lumii  şi-i  vor
      numai  alţii  sînt   uscături,                                                                        acorda  încrederea  şi  înţelegerea,  sprijinul  de  care  are
      iar  tta  eşti  veşnic  factorul                                                                      atîta nevoie.
      de  decizie  al  puterii.  Atît                                            ment  dat  acesta  se  vinde   Oricum,  prin  numeroasele  contacte  şi  dialoguri  ale
      doar  că  schimbarea  roluri­   Preţuri  liberalizate                      niai  ieftin.  Evidenţ,  dife­  preşedintelui  Ion  Iliescu  eu  şefi  de  state  şi  de  gu­
      lor ţm-i  exclusă,  confirmat                                              renţe  pot  să  apară  şi  ca   verne,  „Paris,  noiembrie  1990“  - -   evenimentul  anului   1
      fiind  că  cei  ce.au  săpat   în  condiţiile  trecerii   la               îirmare  a  preţului  negociat   şi  şfîrşitului  de  mileniu  —  a  însemnat,  sperăm,  o pa­  li
      groapa  altora  au  căzut  ei                     activităţi rentabile deoarece   cu  producătorul,  precum  şi   gină  promiţătoare  pentru  România,  în  drumul  său
      înşişi  în  ea.          liberalizarea 1   preţurilor,   cooperaţia'  de  consum,   ca   a faptului  că una este să te   spre  consolidarea  democraţiei  şi  făurirea  statului  de
       Concluzia :  Nu  compara­  apar  tot  felul  de  nedume­  organizaţie  de   grup,  nu   aprovizionezi  dintr-un  ju­  drept,  în  drumul  său  spre  bunăstare  şi  progres.
      ţiile  rezolvă  problemele  u.   riri  în  rindul  cumpărăto­  poate  fi  subvenţionată  de   deţ  apropiat  şi  alta   cînd
      mane,  ci  gîndurile  înţelep­  rilor,  acestea  neocolindu-i   ia  buget’ apar diverse.situa-   îţi  procuri  marfa  din  lo-
      te.                      nici  pe  locuitorii  din  me­  ţii  de  la  o  localitate  la                     ÎN C Ă   C IN C I  PAŞI,  D O A M N Ă   I
                               diul  rural.  Întrucît,   aşa   alta.  Intre  altele  preţul  dl-----calităţi  situate  la  distanţe
                                                                                                                                    s-au  volatilizat  la  români,
        Cînd  ai  un  crez  politie   cum  bine  se  ştie,  în  prac­  ferit  (să  luăm  ca  exemplu,   mai  mari.  Facem   aceste  Este  ora  la  care lumea se   chiar  dacă  s.au   înmulţit
      autentic, ^sincer  şi  profund   ticarea  preţurilor  de  yîn-   Ia  pantofii  de  acelaşi  tip,   precizări  pentru  a  nu  se  grăbeşte  să  ' priridâ” condi­  semnele  indiferentismului.
      nu  schimbi  partidul  libera   zare  cu  amănuntul  a  pro­  vînduţi  la  Vaţa,  Veţel,  Do-   da  naştere  la  alte   inter-  ca,  adică  să  fie  punctuală   O  maşină  „trage  la  bor-
      ales,  ci.l  slujeşti  cif  fide­  duselor  industriale  şi  ali­  bra.  Sarmizegetusa  sau  in   pretări  sau  confuzii  in  le.  la.  serviciu,   ceea  ce  nu   dură“  în  dreptul  trustului
      litate,  cit   timp  .fiinţează   mentare  la  sate   trebuie   altă  localitate),   influenţa   gătură  cu  preţurile  practi-  poate  decit  să  bucure.  Res­  de  construcţii.  Din  ea  co­
      statutar,   urmîndu-i  desti­  cuprinse  o  serie  de  chel­  în  plus  sau  minus  este  de­  cate  de  cooperaţia  de  con­  ponsabilitatea   faţă   de   boară  un  bărbat, şi  o  fe­
                 ☆             tuieli  —  avînd  în  vedere   cheltuielile  de  transport.                ordine  şi   disciplină,  nu  meie.  Intre  trotuar  şi  bor.
      nul.                                              terminată  in   raport   de   sum  in  mediul  rural.  (N.T.)  muncă,   respectul  ,  pentru
       A  face  politică  în  mod   constituirea   fondurilor   Oricum,  trebuie"  făcută                 T ——   .nîni  ■   « -;a   dură  s-a  săpat,  pesemne  cu
                                                                                                                                    o  zi  înainte.  Doamna  pune
      'bişnuit,  cuvenit  şi  cinstit   pentru  ajutor  de  şomaj,  a-   însă  menţiunea  că  preţul                                hotărîtă  piciorul  în  mijlo­  2
      înseamnă  în  general  să  sa­  cordarea   compensaţiilor,   este  mai  redus  faţă  de  ca.                                  cul  stratului  proaspăt  săpat   2:
      crificăm  şi  numai  exeep.   acoperirea  transporturilor,   zul cînd  fiecare cumpărător                                     şi  păşeşte  apoi  pe  trotuar.   2:
      donai  să   aşteptăm  bene­  depozitării  şi   manipulării   s-ar  deplasa  să-şj  procu­                                     Bărbatul,  ca  bărbaţii,   cu   2:
      ficiu.                   mărfurilor —, urmărind  tot.   re  un  anumit  produs  din                                           pasul  mai  larg,  păşeşte  de
              VICTOR  ISAC     Odată  desfăşurarea   uhei  localitatea  unde  la  un  mo-                                           pe  bordură  direct  pe  tro­
      ea                                                                                                                            tuar,  Cinci  paşi,  poate  nici
                                                                                                                                    cinci,  nu  mai  erau  pină  la
        Poate  exista  înţelegere  între  vecini                                                                                    locul  unde  asfaltul  se  în.   1!
                                                                                                                                    tîlnea  cu  bordura.  Nu, i-aţi
                                                                                                                                    făcut   doamnă,  Aţi’ qâlcat   li
         (Urmară  din  pag.  1)  Am  revenit  a  doua  zi  te­  rău  la  capitolul  educaţie,                                       cu  indiferenţă  pe   muncă   n
                               lefonic.   Am  găsit-o   pe   cei  care  ar  trebui  să   le                                         altuia,  trădînd  astfel  o  ta­  li
       Am  răspuns   invitaţiei   doamna  Rodica  Benoa,  că­  spună  copiilor  ce  e  bine                                         ră  de  comportament  social
      ăcute  cu  insistenţă  atît  la   reia  i-am  relatat  nemulţu­  sau  nu  e  bine  să  facă  ii                               resimţită,  din   păcate,  ia
      începutul-  cit  şi  la  sfirşi-   mirile  vecinilor.  A  promis   lasă  de  capul  lor  şl vai  de                           foarte  mulţi cetăţeni — dis­
      :ul  scrisorii  din  care   am   că  vorbeşte  cu  soţul,   că   cel  care  ar  îndrăzni  să  in­                             preţul  faţă  dc  munca  al­
      citat.  Am  văzut  „şandra­  vor  demonta  totul  şi   nu   tervină.  '  .  ,                                                 tuia.                     V
      maua",   gărduleţele   din   vor  aduce  nici  cîine.  Insă   Dar,  revenind  la  proble­                                      La  zece  paşi   distanţă   1.
      tot  felul  de  materiale  me­  un  lucru  nu  vor   admite   ma  din  scrisoare,  credem                                     doamna  s-a  Oprit  la  o  dis­
      talice  (vorba  unui  pensio­  pentru  nimic  în  lume.  Şi   că  tensiunea  între  locata­                                   cuţie  eu  6  prietenă.  Nu  se
      nar  —  „de  unde-or  fi  a-   anume,  ca  gardul  viu  să   rii  blocului  23  va  dispare                                  mâi   grăbeşte  să   prindă   u
      vînd  unii  atîta  fier  şi  ţea-   fie  smuls,  iar  trandafirii   dacă  familia  Benea   iţi                                condică.  (I.  C.).      X:
      vă ?“),  care  mărginesc  te­  cumpăraţi  şi  plantaţi   de   respectă  promisiunea.  Insă'
      renul  cu  pricina.   Şi,  fi­  dumnealor  să  fie  rupţi  de   pentru  ca  între  vecini  şă                                                          14
      reşte,  am  văzut  şi  cuşca,   copii.  „Soţul  meu  ă  făcut   existe  relaţii  normale  de                                                           1!
     -deocamdată  goală        bănci  lingă  bloc,  a   pus   convieţuitei  toţi  trebuie  să                                                                II
       Persoana  care  ne   scrie   flori  ca  să  fie  frumos  pen­  respecte  strădaniile   aces­                                   D.  Asasinarea
      nu  doreşte  să-î  apară  nu-   tru  toată  lumea.  Copiii  au   tei  familii  sau  ale  altora,                                                       II
     .  melş  în  ziar pentru  că  „nu   un  teren  destul  de  mare   de  a  realiza  o  zonă  verde
      vreau' să  am' de-a  face  cu   de  joacă  în  spatele  blocu­  frumoasă  în  jurul  blocu­                                                             II
      un  tip  care  face  box,  ca   lui,  dar  de  multe  ori  pă­  lui.  Este  un  -semn  al  gra­                                                        1<
      de  altfel  nici  un  alt  vecin   rinţi  sau  bunici  se  uită  la   dului  nostru   de  civiliza­
      din  tot  blocul".  In  ciuda   ei  cum  strică  zona  verde   ţie  şi,  nu  în  ultimul  rînd,.                                                       lî
      acestei  „precizări",  am  su­  şi  nu  Le  zic  nimic*.   Rie-   o  acută  necesitate  să  avem
      nat  , lâ  Uşa  apartamentu­  gretabil  este  că  aşa  ceva   cît  mai   multă   verdeaţă   —  Dar (cc  faci  cu  atita pîinc ?  (Urmară  din -pag.  11  li
      lui  fdMlîet  Renea.   Din   se  mai  tntîmplă  şi  în  alte   Intr-un  oraş  atît  de  poluat   —  Eh,  să  ştiţi  c# am  multe  guri  dc  hrănit.     II
      păcate  iNa  răspuns  nimeni.  locuri.  Din  nefericire,  stăm  cum  e  Deva.                      Desen-  dc  V,  Mihăilcscu  La  riadul  ei,  servitoarea
                                                                                                                                    Aneta  Cazacu  recunoaşte
                                                                                                                                    cu  siguranţă  pe  Iacobuţă   lî
                                                                                                                                    Ştefan,  care  se  reîntorsese
        (Umiin  din  pag.  1)                                                                             convenţionale.  Dificultăţile   fel  casă  pentru  că-şi  uita­  1!
                                BIBLIOTECILE -  COMORI  DE  ÎNŢELEPCIUNE                                  vor apărea  la  finisajele  ex-   se pălăria.       21
      ţă  de  film  neorealist,  crea­                                                                   - terioare,  ce  necesită  mate­  Martorul  Mircea   Fini-   21
      ţia  vreunui  maestru   ita­                                                                        riale  deosebite  şi  mină  de   chiu  recunoaşte  în  persoa­
      lian ? I  Însoţitorul  meu  mă                                                                      lucru'  de  înaltă  calificare.   na  lui  Dacu  Tudor  Un  alt   21
      asigură  că  am  parte   de   jutoare  In  valută  forte  din   au  ferit-o  de  nebunia  flă­  solidârea  pereţilor,  cu  re­  Se  preconizează  ca  lucră­  participant la ridicarea for­
      actuala  tristă  realitate  a   partea  UNESCO.   pentru   cărilor;  Dezastrul  s-a  dato­  facerea.  acoperişului  şi  a   rile  să  nu  depăşească  doi   ţată' a  profesorului  de  la
      vestitei  biblioteci:   pereţi   reconstrucţie   şi   dotare.   rat  deci incendiului,  provo­  şarpantelor.  S-a  trecuţ  a-:   ani.  Şl.  pentru  că  în  tot   Sinaia.  21
      dezgoliţi  de  tencuială  —  în   Construcţia  a  debutat   In   cat  la  rindul  lui  de  mu­  poi la consolidarea  propfiu-   răul  —  fie  el  cit  de  mare   Această  echipă  a  parti­
     unele locuri s-a scobit adine   1911  şi  s-a  impus,  la  acea   niţia  grea  şi  de  pustiitoa­  zisâ, începîndu-se, firesc, de   — există şi  un  bine.  biblio-,  cipat  la  asasinarea   prof.   21
      in  zid.  pină  s-a  ajuns  la   vreme,  prin  soluţii  tehnice   rele  grenade   incendiare.   la fundaţie şi continulnd cu   teca  se  va  extinde  în  alte   Madgearu  şi  apoi  la  asa­  21
      cărămidă  fără  fisuri;  gră­  deosebite.  Cupola  centrală   Explozia  lor  a  fost  atît  de   structura de rezistenţă. S-au   două  corpuri:  în»   fostul   sinarea  prof.  Iorga.  C
      mezi  de moloz ;  scări  scoa­  (a  corpului  A)  este  din  be­  puternică,  a  degajat  o  a-   înlocuit  pianşee  şi  stîlpi.   teatru  Boema  şi  în...  clă­  Un  alt  martor,   Marin   (
      se  din  locul  lor ;  şi.  peste   ton  armat.  Dacă  ţinem  sea­  semenea  energie   calorică,   Munca  este  difţpilă  şi  im­  direa  fostei  Direcţii  V.  Stănescu,  fost  prefect   de
      tot.  aceleaşi schele  — recu­  ma  de faptul  că  respectivul   Incit  sticla  luminatoarelor   plică  risc:  pereţii  necesită   Pagube  eoorme!  Valori   Prahova  Ih  acest   timp,
      zită  de-acum  obişnuită  o-   material  de  construcţie  a   interioare  s-a  topit.  demolări  iar  elementele  de   materiale greţf recuperabilei   declară  în  calitatea  sa  de
     chiului.  Prin  efortul   con­  fost  folosit  în  premieră  în   Sarcina  refacerii  clădirii   acoperiş  se  află  la  20  m   Valori  spirituale  irecupe­  fruntaş  legionar  că  asasi­
     structorilor.  toate  vor fi  re­  Germania  anului  1905,  a-   a  fost  preluata  de  Antre­  Înălţime.  Etajul  I  este  cel •  rabile!  S-au  pierdut,   în   nii  prof.  V.  Madgearu   şi
     făcute-  Mai  puţin  valoroa­  tunei  trebuie  să  recunoaş­  priza  2  a  Brigăzii  1   din   mai; afectat.  Constructorul   malefica  joacă  a  limbilor   N.  Iorga  sînt  Traian’  Boe-
     sele  fresce,  opere  ale  unor   tem  valabilitatea  afirmaţiei   Compania  de   Construcţii,  primeşte  încă  documenta-  de  foc, ediţii  vechi.-  colec­  ru,  Ştefan  Cojocarii,  Tudor
     artişti  cunoscuţi.       anterioare.              Carpaţi.  L-am  contactat  pe  '  ţie  de  la  I.P.  Carpaţi.  Pen-   ţii  speciale.»  cărţi  adunate   Dacu  şi  Ion  Tucan.
       Clădirea  are  statut   de   Dintre  cele  şase  corpuri   dl.  ing.  şef  Dan  Georges-   tru  anul  acesta  şi-a  pro-   în  secole  de  osMie 'cărtu­  Astfel  sfîrşeşte   marele
     monument  de  artă,  afjat   ale  bibliotecii,  unul  singur   cu.  Am  aflat  că  lucrările   pus; consolidarea  subsolu-   rărească  şi  de  dragoste  de   istoric,  la  numai  69  de  ani,
     în  patrimoniul   UNESCO.   a  rămas  neatins t   AULA.   au  debutat  la  15  ianuarie  „  lui  şî turnarea plăcilor pes-   •.alţii.  Dar.  despre  acest  alt   datorită" nebuniei  şi  incon­
     De  altfel,  s-au  şi   primit   Şi  asta  datorită  uşilor  me­  1990.  S-a  pornit  In forţă,  cu  ;  ,lţ-  fundaţie.; Nu  se  întîm-   fel  de   pierdere  —  într-o   ştienţei  mişcării  legionare.
     acum.  după  evenimente,  a-  talice,  sistem  antifoc.  care  ridicarea  schelelor,  cu  con-   pină greutăţi  cu  materialele  altă  dată.   -----  ..   (va  urma)
   1   2   3   4