Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_254
P. 2
CUVÎMTUL USER NR.
COMODITATE
sau
p r°fesia tle ziarist te face, ba, mai mult, te obli
gă să fii mereu în mijlocul semenilor tăi. Pentru a
le simţi bucuriile, necazurile, pulsul vieţii cotklicne,
încercînd astfel să le oferi o informaţie utilă. Dar
nu poţi rămîne indiferent nici faţă: de situaţiile oglin
dite în imaginile alăturate, care' se petrec din ce în Ştiuta pîinc aşa cum c... nu o proaspătă fără coa dă !
ce mai des, şi mai ales sîmbăta, cînd, din cauza unor
comozi (să nu le spunem altfel!) se întîmplă să-ţi
petreci timpul liber la cozi pentru a-ţi cumpăra pli
ne, mezeluri sau carne de porc. (Aceste aspecte au
fost sesizate do multe ori,de ziarul nostru).
Adică, „batem şaua să'priceapă calul". Dar calul
nostru se dovedeşte tare nărăvaş. Poate primăriile
sau prefectura Judeţului vor reuşi să-î pună hăţu
rile Ccum trebuie. Considerăm că a sosit timpul să
sc acţioneze concret acolo unde unii nu vor sau nu
pot. să organizeze activitatea corespunzător pentru 8
nefjŞcuti de aceste situaţii neplăcute, care fac nervi
o antonilor şi incită spiritele.
LAZAR BRADEANU
mm
PENTRU CAMARILE IERNII
Conducerea Staţiunii- Miţiu, directorul staţm-
Balneoclimaterice din Va- nii — 8 tone de cartofi,
ţa de Jos depune «trăda- două tone varză, 800
nii pentru a asigura bu- gogonele, 808 kg râd, La Deva, mezelurile
• na funcţionare a unităţii Roase ş.a„ cantităţi '4 se fabrică numai vi
şi în perioada de iarnă. * neri . şi se distribuie
Au fost puse la păstrare ia recolta sîmbătă ? Este oarecum de înţe judecată iniţială, indis Să încercăm fiecare să |
— cum am reţinut din •<*»>* de legume. (Tr. les cA mulţi, joarie mulţi pensabilă oricărui lucru ni-l menţinem. Să mwt- *
spusele domnului ilîe Bondor), cetăţeni români m sim /începui. cim ordonat, cu judecată, j
ţit nevoia, odată cu revo Din păcate, unii nici să ne respectăm munca I
luţia din Decembrie, să acum. după aproape un şi colegii, pe m i înşine. J
pună jos jpovara“ dftt an de la revoluţie, ra-atţ. Să »e grăbim încet şi să I
Structuri şi obstrucţii spinare măcar pentru pu mai ridicai sacul de jos. ne-nuăţăm urmaşii să - se *
ţin timp. Decenii -rfe-a
tncă de ta început, pro-
; rîndul generaţia axa-zisă fttind de oarecare dezor grăbească încet. Avem |
nevoie de judecată Unt,- -
(Urmare din pag. 1) curenţa ea să-ţi ia pîinea centralizat la nivel de ju d e . sacrificiu n-a ştiut dine, întreţinută de ele- pede, de râbdare.de li~ I
de ia gu ră! deţ şi atunci obstraeţionea- ce-i odihna - - bineînţe mente turbulente, Inte nişte şi înţelegere. Amin- ,
Gospodăria comunală şi ză. Viitoarea societate co les cu excepţia „favori resate în menţinerea in
magazin de acest fel din locativă, aşa cum e orga mercială îşi va începe ac zaţilor'“ soartei ale căror stabilităţii, au găsit lesne tindu-na de ' înţeleptul |
cartier nu găsesc cartofi, nizată acum, este w» ma tivitatea- la 1 ianuarie, fă salarii mult prea. mari drumul spre înavuţire, proverb latin destina *
îi spun că au Sosit în ju mut alecărui -organe” eu ră să aibă comandate ma erau invers proporţionale fără trudă. Dar ce s-ar lente" (grăbeşte-te încet/, I
deţ cartofi din import. devenit aproape imposi terialele dirijate. Strifcturi cu „efortul" depus pen alege dacă taţi ar fi pro să punem judecata î»a- *
„Daa, dar ăia sînt la I.L.F., bil de controlat şi de stă- depăşite, structuri obstruc tru „pro păşirea Româ cedat astfel? înţep oricărei intreprin- ţ
noi «totem ia LGŞ.L.F. pînit Criza de autoritate ţioniste. niei socialiste şi înainta Cei înţelepţi, cu jude «Ieri, Vbm avea astfel *
Aşa-I cînd sînt mai multe îşi arată colţii ia mai toa Nu sînţem absurzi cînd rea ei spre culmile co cată limpede, şi-au văzut satisfacţia obţinerii a |-
întreprinderi care fac co te nivelurile sistemului. cerem capul acestor struc munismului* —, a fost de munca lor. tn ciuda
merţ. Ia să fi “fost numai Soluţia este dezmembrarea turi. O structură, fie ea şi împinsă la eforturi su unor răutăţi, a încercă ceea ce ne-am dorit o r i,
una !". Ehei, ce mai co lui în societăţi comercia anacronică, a jucat un rol plimentare, „fugărită“ şi rilor unora âe a crea ten prepus* I
merţ era cîţid îl făcea nu le şi regii autonome. Una activ în mecanismul eco urmărită pentru mai mult siune, oamenii-oatrienţ
mai I.C.S.L.F. ! Ce nu ştim din „articulaţiile" sistemu- nom ico-soci ai, dar un rol şi mai: bine, însă fără o şi-au menţinut echilibrul. BSTEBA ŞINA
noi ? Paralelismul LL.F,- . lui a încercat să avanseze pe care nu-1 mai poate
I.C.S.L.F. în materie de pe acest drum pentru ă juca în noile condiţii. O
desfacere cu amănuntul s-a se transforma, la I ianua structură înseamnă oameni
transformat intr-o rivali rie, în societate comercia care au de apărat o pîine
tate dusă uneori pînă la lă. Trebuia să emită către şi o apără în mod instinc
caricaturizare; dar pe ner furnizori comenzi de ma tiv. Dar trebuie să se în l!L s-au
vii şi pe timpul nostru, al teriale (e vorba de mate ţeleagă că , un rost se va
cumpărătorilor. Structuri riale dirijate pe economia găsi pentru fiecare om în (Urmare din pag. 1} armă de foc la nivelul datoreşte unor plăgi prin
paralele, structuri caduce. naţională — ciment, fier- noile structuri ce şe pre unghiului intern al ochiu armă de foc, ale capului
Nu se pot unifica pentru beton, cherestea etc.). N-a figurează. Societatea va a- lui . sting, un alt orificiu şt trunchiului, cu distru
că, probabil, în contabili putut emite acele comenzi vansa în mod obiectiv. în regiunea mijlocie a «- gere» creierului şi hemo
tatea uneia dintre ele un deoarece, deocamdată, drep Structurile caduce nu vor „Cadavrul prezintă trei brasului sting. ragie internă,
cartof plus un cartof fae tul de a Ie emite îl are mai putea frina mult timp plăgi prin armă de foc Moartea tui Ntcolae ba examenul medical
doi- cartofi, în vreme ce în doar autoritatea centrali acest proces. Nu e mai bi in regiunea pectorală lorgg,, profesor universi cşjrporal nu s-a răai sta-
a celeilalte fac trei cartofi. zată. Aceasta nu doreşte ne pentru toţi ca ele să dreaptă, deasupra ma tar, în pfrstă ăe7.;f# ani, bilit nici un alt semn de
Nu pot colabora pentru că desprinderea „articulaţiei" pună umărul spre ă ne melei, un orificiu prin « fost violentă, fio se Violenţă*. (Va urma}.
nu e logic să ajuţi con respective din sistemul tezi dramul înnoirilor?
(Urmam din pog, I) entuziast al vremii, ei o
Ideea de uniate naţională în programele revoluţiei (te la 1848 dorinţă unanimă, a aspira
cit şi ir» administraţie. Ea ţiei cu rădăcini puternice
pretinde pe tot anul o A - într-o conştiinţă naţiona
dunare naţională genera lă închegată. „Noi vrem să
lă". în finalul acestei pe nia, Moldova sau Ţara Ro suire la ea, urmează ale lor unui singur şl in dependent atingerea idealurilor re ne unim cu ţara l", iată cu
tiţii se cerea „naţiunilor" mânească, revoluţionar ii comune dorinţe: a uni la stat românesc, a unui „re- : voluţiei: «Upiţi-vâ cu po vintele pline de conţinut
conlocuitoare a nu lua în români de aici aveau în un loc pe toţi românii din gat dacic", în , participa porul toţi; preoţi, nobili, pe care Bălcescu le-a re
dezbaterea dietei problema vedere perspectiva reali Austria. Aceasta consti rea oamenilor atit într-o cetăţeni, ostăşi, învăţaţi şi ţinut din vocea aspră şi
unirii Transilvaniei cu Un zării dezideratului naţio tuie una dintre exprimări-, ţară cit şi in alta la unele să consultaţi eu un cuget plină de hotărfre a ţărani
garia „pînă cînd naţiunea nal al poporului român, le cele -mai clară şl mâi diri momentele revoluţiei. asupra mijloacelor reîn lor adunaţi pe Cîmpia Li
română nu va fi naţiune ale cărui temelii trebuiau. competente în acelaşi timp In toate acestea s-a mani vierii naţionale, pentru că bertăţii, veniţi In număr
constituantă şi organizată puse sau cel puţin schiţa cu privire la ţelurile, naţio festat deschis voinţa mase toţi ea să nu rătăciţi, pen mare, peste 40008, să audă
eu vot deliherativ şi de te de către revoluţia la nale ale luptei românilor lor populare, .dorul lor tru eft poporul nu se aba că vor scăpa de iobăgie şi
cisiv în Camera legislati care luau parte, intr-o co în revoluţia diin 1848. nestins de a ţrăl şi a munci te de la natură, Rid nu-1 de asuprirea grofilor un
vă", menţionindu-se tot respondenţă din Lugoj, Desfăşurarea revoluţiei ca fiii unei singure na trag străinii aşa uşor în guri Aşa cum atit de bi
odată că în cazul in care ziarul maghiar „Peşti Kir- române din 1848 a eviden ţiuni, Către acest vulcan, partea lor cum li trag pe ne a putut remarca Ştefan
s-ar lua în discuţie uni lap", scria că un ziar din ţiat şi sub alte forme, mult a cărui forţă l-au simţit-o, unii din 'celelalte clase ca Ludwig Roth, „masele ca
rea in condiţiile existente, Braşov „agită continuu mai concrete, năzuinţa şi s-au şi îndreptat cei mai re urlă împreună cu lupii re au venit la această gran
eu ignorarea in continuare pentru unirea românilor de lupta poporului român pen mulţi dintre conducătorii şi sflşie pe popor dim dioasă adunare 'populară
a revendicărilor româ aici cu Ardealul, Moldova tru realizarea aspiraţiilor revoluţiei. N. Bălcescu i-a preună eu aceştia,..". La porniseră pentru a auzi
neşti, „naţiunea română şi Ţara Românească". A- sale naţionale; ia cores ieşit în întimpinare cu chemarea „inteligentei* sa cuvîntui despre desfiinţ.i-
protestează cu solemnita celaşi lucru B confirmă dr. pondenţa privată a condu cunoscutul articol 13 din le, ■ poporul român din rea robotelor... îp fiecare
te*. Paul Vasiei intr-un articol cătorilor revoluţiei, în pre Proclamaţia de la Islaz, Transilvania a răspuns cu participant care urmase
Asemănător au fost for scris după înfrîngerea re sa apărută to timpul eve prin care trebuia realizată zecile de mii, aduntedu-se vreo şcoală elt de modes
mulate revendioările na voluţiei: „Dori nţele româ nimentelor, ea însăşi par- împroprietărirea ţăranilor. pentru, prima dată în ase tă se deşteptase gindai
ţionale şi In celelalte te nilor sînt unirea şi liber te integrantă a revoluţiei, La, rîndul său, Simian Băr- menea proporţii la Blaj, naţionalităţii Arest gir. i
ritorii româneşti aflate tatea tutbrnr românilor şi în unele manifestări pu nuţiu, într-o patetică che pe Cîmpîa Libertăţii, unde prinse rădăcini atft d" a-
sub dominaţie străină: Ma în, şi afară de Austria blice ale revoluţionarilor, mare, - îndemna Ia unirea avea să confirme că uni dîncî, Incit el nu va m .i
ramureşul, Crlşana şl Ba sau aşa-numîta Dacuromâ- în făurirea tainică a' unor striasă eu poporul ea o rea nu e o dorinţă împăr putea fi afeiadaţă scos rim
natul. Ca şi in Transilva nia. Din aceasta, ca o pă planuri ce vizaa crearea1 chezăşie' sigură pentru tăşită doar de tineretul Inimile tomânilor*, _ __
