Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_255
P. 1
CUVINTUL LI BER
1 Decembrie — adevărata sărbătoare
Veniţi români la Alba Iulia !
naţională a poporului român (VI)
Cetatea Albei Iulia a te cu mîndrie de latini te, soarele unităţii româ basorelief de dimensiuni
MIŞCAREA MEMORANDIŞTÂ îmbrăcat în aceste zile tatea noastră ca neam şi neşti'1. Pătrundem în in impresionante, aşezat pe
limbă, privirea îţi este a-
cinta Catedralei. Zeci de
pereţii uneia dintre clă
straie de sărbătoare.. 1
Decembrie, este aşteptat trasă de Catedrala Reîn oameni se roagă, sărută diri : „Aici la Alba Iulia
cu verdele cetinei de brad tregirii, cu intrarea sa crucea Mîntuitorului Iisus în anul 1600, ca un sim
Şl LUPTA PENTRU UNITATE ce dă neaşteptată prospe maiestuoasă, cu turn, de Hristos, aprind o lumina bol al dreptului istoric al
ţime unui început de iar
poporului român de a trăi
pe care se revarsă valuri
re pentru cei de acasă,
nă fără zăpadă, iar eşar nesfîrşite da Trieolor, ce morţi sau bolnavi, şi nu unit, liber şi independent,
fele şi brîurile tricolore ne umplu inimile de bucu o dată pentru eroii nea s-a înfăptuit, prin lupta
A TUTUROR ROMÂNILOR oferă o măreţie aparte rie. Strîngem cu înfrigu mului căzuţi pe cîmpul de ş i . voinţa neamului,- prin
rare în mîini uneltele de
luptă pentru ţară, pentru
vitejia şi geniul marelui
momentului. ■ Adevărata
sărbătoare naţională * a scris. Lacrimile ne în reîntregirea sa. voevod . Mihai Viteazul,
poporului, român aştepta cearcă ochii. 'Ne- aflăm în Aici, la Alba Iulia, to marele act al primei u-
In urma hotărîrii Confe Larg difuzat în Franţa, în cetatea românismului, un
rinţei naţionale a români Belgia şi Anglia, memo tă decenii de-a ? rîndul, de drapelul naţional ne tul este istorie, totul ne niri politice a celor trei
aminteşte de evenimente
principate române — Ţa
păstrată însă cu sfinţenie
lor din Transilvania şi Ba riul a stîrnit un răspuns este însemn drag. In prid memorabile. Statuia ec
în suflete, ne-a fost resti
nat, ţinută la Sibiu în mai din partea studenţilor ma tuită de Revoluţia din De vorul acoperit -al catedra vestră a lui Mihai Vitea ra Românească, Moldova
şi Transilvania".
1881, a luat fiinţă Partidul ghiari din -Cluj, din iulie cembrie, stropită cu sîn- lei, două plăci de marmu zul, domnul şi înfăptuito Alături se află Muzeul
Naţional Român, care u- 1891, care la rîndu-i a de gele eroilor. Aşa t-a fost ră masive consemnează că rul Unirii de la 1600, a- Unirii, depozitar de docu
nind forţele naţionale ro terminat „Replica" studen dat poporului nostru să „Aici, pe pămîntul trecă minteşte nu numai de ve mente ale marelui act în
mâneşti îşi propunea: re- ţilor români din Cluj, Bu picure sînge din trupul toarei glorii a lui Mihai nirea sa pe acest pământ făptuit acum 72 de ani,
cîştigarea autonomiei Tran dapesta, Viena şi Graz, ti său pentru a putea înfăp Viteazul, domn peste Ar binecuvîntat pentru a re precum şi Sala Unirii ca
silvaniei, lărgirea dreptu părită în limbile ■ france tui ceva durabil, la fel deal, s’a îndeplinit după aşeza la locul lor hotare re stmbătă va găzdui o
lui de vot, revizuirea legii ză, germană, engleză şi cum, la fundamentul fie trei secole menirea de a le vechii Dacii, ci deopor sesiune solemnă, de data
naţionalităţilor c tc. In a- italiană. întreaga mişca cărei case ce o zideşte, fi .împreună a poporului trivă fapta de la 1 Decem aceasta a Parlamentului
ceastă emulaţie, afirma re premergătoare înain semn al statorniciei, ro român" şi că „Aici, pe brie 1918 a urmaşilor'şi României, ales după Re-
Vincenţiu Baluş, JSîntem tării Memorandumului s-a mânul aşază o jertfă. pămîntul stropit cu sînge- continuatorilor „lucrului"
şi ne simţim membri ai u- dovedit deosebit ' de im . Păşind 'cu emoţie pe le martirilor suferinţei său — Ţara Românească, MINEL BODEA
nei familii române de 11 portantă, ea punînd în e- Platoul Romanilor, alături româneşti rupţi pe roată Moldova, Ardealul laolal
milioane*. videnţă solidaritatea naţio de localnici şi vizitatori, pentru dreptate, a1 răsărit, tă. Acest lucru este con
Potrivit cu hotărirea a- nală a întregului popor nume ce ne aduce amin după un secol şi jumăta semnat . artistic şi pe un (Continuare în pag. a 4-a)
celeiaşi conferinţe, a fost român. Căci, aşa cum afir
redactat un prim memoriu ma Bariţiu, „adversarii pu
tipărit in patru limbi, In teau să stea şi în cap şi o
1882, care a avut un ecou Dacoromanie. tot există şi
favorabil, atît In ţară cît va exista totdeauna".
şi în opinia publică euro Definitivat în martie
peană. Acesta a fost ne 1Ş92, Memorandumul a
gat de împărat şi guver fost înaintat împăratului Senuiificaţii ale unui sondaj de opinie
nanţi, mai mult, este a- de către 6 delegaţie de
doptată o . nouă lege şco 300 de persoane, din toa IN ZIARUL
lară de maghiarizare, fapt te straturile sociale. La Un recent sondaj rea joritatea este împotrivă,
care determină pe frunta fel, ca şi odinioară Su- DE AZI : lizat , de Institutul Ro- 22 la sută că majoritatea laţiei cu tot felul de măr
furi şi în mod deosebit
şii români .să se gîndească plexul, documentul nu a m&n pentru Sondarea O- estei pşntru, 24 la sută că cu cele alimentare esen
la un nou memoriu mai fost primit de împărat ci piniei Publice (I.R.S.O.P.) majoritatea nu are o pă- - ţiale. Cu siguranţă că a-
cuprinzător, mai convin trimis celor împotriva că
gător şi care să fie înain rora era redactat. Se înţe pe un eşantion care a cu rere formată, iar 8 la su numite structuri ale ve
persoane
tă că nu ştiu. Faptul că
prins 2073 de
tat direct Împărat duL ( lege, reacţia guvernanţilor • Tribuna cuvîntului —* reprezentativ pentru din sondaj reiese că ma chiului regim, neînlătura
te încă, se opun sau chiar
înaintarea Memorandu a fost categorică şi ime întreaga populaţie a ţării joritatea oamenilor este sabotează reforma pre
mului către împărat a în- diată. împotriva membri liber în vîrstă de peste 17 împotriva liberalizării conizată de Programul
ţîrziat cu scopul' de a se lor delegaţiei sînt organiza ani —, este semnificativ preţurilor trebuie să fie Guvernului. Considerăm
lua măsuri pentru pregă te de oficialităţi manifes • Penultima etapă . în privinţa modului cum pentru Guvern un sem însă■ că, avind puterea e-
tirea opiniei publice din taţii, ei sînt maltrataţi, iar au receptat oamenii mă nal de alarmă. Poate că xecutivă şi un Program
ţară şi din străinătate. Un casele lor sînt atacate -şi în Divizia  surile Guvernului de li dacă întrebarea ar fi fost aprobat de Parlamentul
rol deosebit în această ac devastate. Dar iată pentru \ beralizare a preţurilor şi mai nuanţată s-ar fi des ţării, Guvernul ar trebui
ţiune l-a avut Liga pentru ce oficialitatea maghiară la fotbal care sînt efectele acestui prins şi alte concluzii, nu să manifeste mai multă
unitatea culturală a tutu era chiar atît de zeloasă act in propriul nivel de neapărat împotriva libe fermitate faţă de aceste
ror românilor, înfiinţată la în luarea măsurilor împo — rezultate trai. Astfel, la întrebarea ralizării preţurilor, cit mai structuri care se opun şi
Bucureşti în decembrie triva memorandiştilor. Ci — clasamentul dacă subiectul, indiferent' ales împotriva momen să acţioneze fără teamă
1890. Sub influenţa aces tăm din concluziile Memo de părerea lui, conside tului ales pentru aplicare în zdrobirea şi înlătura-
teia s-a întocmit Memoriul randumului: „E adevăr ne — etapa viitoare ră că majoritatea oame şi în mod sigur împotri- .
studenţilor din Bucureşti, îndoios că muncesc pămîn- nilor este împotriva libe va faptului că s-a trecut G1IEORGI1E PA VEL
care a dezvăluit lumii „a- tul acesta (este vorba de ralizării preţurilor, pen la aplicarea acestei refor
nomalia din Imperiul aus- • Ştiri externe tru liberalizare sau nu me importante fără a se
tro-ungar ce merită toată Profesor are o părere formată, 46 lua măsuri de îmbunătă
atenţia din partea Europei, MIMAI CERGHEDEAN la sută răspund că ma ţire a aprovizionării popu (Continuare in pag. a 2-a)
opresiunea naţionalităţilor
nemaghiare şi negermane". (Continuare în, pag. a 2-a)
'^1 ts’l te?) '<£=■>
IV. La punctul numit „Coada Lungă" Flexibilitate
gitimeze, cel med tînăr urmă a avut totuşi une
dintre ei — Dacu Tudor le dubii. şi adaptare
— s-a legitimat, posedînd Serviţoarea Elena Le-
o legitimaţie cu poză ‘ de tea însă îi recunoaşte pe
informator la Poliţia le Ştefan Cojocaru, Ion Tur- Nu vor fi doar 10 000 de va afecta întregul personal,
gionară din Ploieşti. De can şi Dacu Tudor. Un şomeri, cît se anunţa la de la nivelul decizional
asemenea, s-a mai reco alt martor, în persoana începutul anului. Marele pînă la cel direct produc-
mandat încă unul dintre şoferului Mada Crăciun, concern. Philips, al cărui
tineri cu ~numele de Tu- recunoaşte, după foto număr de salariaţi 'se ridi CO/MIN TÎUCOB,
c an. grafii, ca participant la că la 285 000, preconizează < student
Ezitînd să-i însoţească, ridicarea profesorului, pe ca încă 35 000 pînă la 45 000
ei şi-au dat cuvîntul de Iacobuţă Ştefan. de angajaţi să-şi piardă
legionar că intr-o oră va Toţi cei cinci recunos
. în ziua de 27 noiem orelor 14,00, găsindu-se fi acasă. cuţi erau în serviciu la slujba pînă în 1992. Aceas
brie 1940, între orele 15— la masă, împreună cu Institutul Naţional al tă reducere de 20 la sută (Continuare în pag a 2-a)
15,30, în pădurea Snagov, soţul, au venit şase per La reconstituire, ară-
la punctul numit „Coada soane, dintre care două tîndu-i—se doamnei Eca IOAN BUCiŞOIU,
Lungă", a fost asasinat mai în vîrstă, una dintre terina poze, ea a recunos adaptare după volumul
profesorul Virgil Mad- ele cu mustăţi groase, cut pe cei doi, care s-au „Asasinatele de la Jilava, 02Q 5B 80
gearu. care i-au cerut profesoru legitimat şi încă două per Snagov şi Strcjnic" —
Doamna Ecaterlna Mad- lui să meargă la Prefec soane, pe cea cu mustaţa Comandamentul Militar o — Tată, este adevărat că bărbaţii însuraţi
gearu, soţia profesorului, tura Poliţiei Capitalei şi groasă — Traian Boeru al Capitalei (1941) trăiesc mai mult dccit cei liberi ?
arată că în data de 27 să dea o declaraţie. *—« fi pe Ştefan I. Cojo- — Da de unde, băiete! Aşa numai li se
noiembrie 1940, în jurul Cerîndu-li-se să se le caru, dar la acesta din [Continuare in pag. a 2-a)
pare...