Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_255
P. 2
u y m y . LIBER
3 S E ssă&
Chichiţe
Semnificaţii aie unu
i Ani de zile, de cînd iesfâs- ceea ce cuprinde acordul ■ mai întîi Asociaţiei Flo perarea din jirmă a chi
C.N.I.M.S. Este clar. deci:
riei (de neîncasarea căreia,
tă Sala ^Orturilor în De
ricele de la Codim, care
sondaj de opinie va, de cîte ori se organica : una s-a specificat m cere a deschis aici o florărie, ea Însăşi se face vinovată)?
au
fapt salutat cu multă bucu
rea adresată proprietaru
vreo manifestaţie cu public,
Ce interese necurate
diferitş unităţi de alimen lui de spaţiu, alta a deve rie de deveni. Ulterior, s ta fia mijloc ea acest
taţie publică din Deva de nit în realitate obiectul ac A.E.S.C.H. Codlea retrăgîn- spaţiu să-i fie atribuit ne
{Urmare din pag 1) Considerîftd' insă că cei tivităţii. Domnul Ş. Răzvan du-şi activitatea din Deva, apărat domnului Răzvan
31 la sută dintre subiecţi, plasau aici bufete volante s-a apucat gospodăreşte de spaţiul a fost dat în folo şi neapăratpentru har de
cu gustări recî, cafea, ră-
care au răspuns cu sinţă Asociaţiei de Sere zi, împotriva oricăror op
„bună“, ar indică un ni ffirtţdare. Activitatea aces treabă şi astfel a apărut
ţiuni ale populaţiei muni
rea lor. Şi aceasta nu nu vel de trai acceptabil, tora se desfăşura la parte la parterul sălii sporturi Arad, tot pentru comerţul cipiului ? Conducerea plat
cu flori.
mai la nivel central, ci trebuie să recunoaştem că rul impunătorului edifi lor barul de noapte „Eu
Iscoditoare şi intrepidă,
şi local. Cu atit mai mult avem o societate în ma ciu, Nu terâ chiar tot ce, ropa", cu activitate de dis „ doamna Răzvan şi-a păs te formei Deva să dea răs
puns; public la această în
cu cit acelaşi sondaj a- joritate săracă. 67. la su trebuia dar, oricum, se cotecă, video-discotecă şi trebare T Presiunile pe care
rată că 64 la sută dintre tă din populaţie se zba umplea un gol, * > - desfacere de băuturi spir funcţie „antenele* şi a aflat agenta de fond locativ din
(Evrika !) cum că numite
participanţii la acest stu te să-şi asigure traiul de Dupjj revoluţie, cînd li toase, din care nu lipsea asociaţie na plăteşte chi sectorul respectiv, mereu
diu răspund afirmativ' la azi pe mîine, din care bera iniţiativă' particulară „renumita ţuică româneas
întrebarea dacă au încre circa 16 la sută o duce a fost slobozită din chingi, că", probabil de producţie rie pe spaţiul respectiv şi - secondată de doamna ftăz-
că acesta i-ar putea fi re
van, le-a făcut asupra sa
dere în printul-ministru cineva s-a gîridit să dea proprie. Da activitatea noc lariatei Asociaţiei de Sere
Petre lioman, iar 47 la foarte grâu. Este trist să o folosinţă mai bună aces turnă a barului «Europa* partizat domnului Răzvan,
pentru a deschide aici, ce
sută îşi exprimă încrede constatăm acest lucru, dar. tui spaţiu, în sensul per am atei făcut , referiri. Se Arad, femeie In vîrstă, pen
în acelaşi timp concluzii
tru a o determina să eli
rea în Programul de re manentizării aici a unor pare că pînă la urmă au altceva, decît... un bar de ;
formă economică al Gu le trebuie să ne pună pe servicii de alimentaţie pu torităţile municipiului De zi?! Şi i-a fost repartizat bereze necondiţionat spa
vernului, faţă de cei 25 gînduri şi mai ales să ne blică şi de divertisment şi va 1-ăU obligat pe domnul spaţiul in acest scop,- ori- ţiul în cauză, au frizat, ta
. la sută care nu au încre cheme la lucru. Fără să agrement. Chiar aşa. In Răzvan să practice la par cit ăr părea de. aberant, unele momente,- lipsa de
bun simţ. Pînă la urmă a
dere şi cei 28 la sută muncim nu vom putea cererea domnului Septi- terul sălii sporturilor acti : deşi poziţia Primăriei mu
care nu ştiu. depăşi acest stadiu W mîu Răzvan, prin care so vitatea pe care a speeifi- nicipale .«rit teta, dar se triumfat, totuşi, logica şi
sărăciei. întărim aceas licită acest -spaţiu de la cat-o In cererea de spaţiu în uşa; ftariţelel şa apărut
Este interesant să ne conducerea Oficiului Ju pare că lunete structuri ale „iiivit»da“ ţfu-' (temătorul
oprţm şt asupra întrebă tă concluzie, cu faptul că, deţean al Sporturilor (fost şi bine au făcut! ; G.I.G.C.L. nu sint deloc conţinut: „Să vă.prezentaţi,
Da, dar unde nu-i bău
r ii din sondaj„Cum apre dintre participanţii la C.J.E.F.S.), se face menţiu tură nu-i cîştîg rapid şi « dispuse'„să dea vreo ascul- vă. rog, Ja fond locativ pen
ciaţi, In generai, situaţia sondaj, deci persoane in nea .pentru comerţ de li l ta ^ ^ŞajăriOor locale. Cre tru încheierea contractului*
mâterială a fatnffîel ăv: f vîrstă de peste 17 ani, 33 beră iniţiativă, respectiv ne facem cu acordul. de dem şi noi; in condiţiile etc. Semnează aceeaşi a-
principiu şl cu autorizaţia
La această întrebate, 2 la sută nil sint încadraţi lipsei de control, eventua gentă de fond locativ care,
Ţa sută răspund că situa- în muncă. bar de zi cu gustări, cafea, care-i dau dreptul domnu lele matrapazlîcuri pot ff luni Ia rînd, a refuzat să
citrice^ dulciuri, discotecă,
l:Ua materială a familiei Sondajul I.R.S.O.P. pu video1'; «Comerţul de libe lui 3.R. să practice activi mai uşor camuflate. Dacă încheie contractul. Prea e
tate de „alimentaţie publi
rjore& e foarte bună, 31 ne în evidenţă şi alte ră iniţiativă* devine, in că*, termen ce presupune Gospodăria Comunală şi deocheată ca să nil 'cerem
'm m gţfp bună, 51 la sută coricluziţ, lă care ne vom cererea de autorizaţie; «Ac prin extensie şi desfacere Loeativă avea disponibil a- încă o dată explicaţii pu
mcl bună, nici proas referi cu alte prilejuri. tivitate de alimentaţie pu de băuturi alcoolice ? Tre cest spaţiu, nu putea în blice. t
tă, J 3 ia sută — proastă, Important e&e ca Guver- blică, producere şi desfa buia căutat alt spaţiu pen cheia contract cu asociaţia
dar 3 la sută — foarte . nul să tăfină ceea ce îi cere de bunuri alimenta- tru activitatea de acest de sere din Arad, cu recu ION «OCIJBI
preaştâ. Nu ştim în ra revine şl să corecteze ce re Ambiguitatea s-a gen.
port cu ce nivel de trai se mai poate corecta pen strecurat deja, termeiîUl de La parterul blocurilor de
sint formulate aceste răs tru ca reformele preconi „alimentaţie publică* fiind pe bulevardul 1 Decembrie
punsuri, dar considerăm zate să fie realizate, în destul de larg* Acordul (fost dr. Petru Orara),, cum
că aceste niveluri nu de acelaşi timp, anumite con C.N.I.M.S. include acest se ştie, este o întreagă ga
păşesc graniţele ţării. cluzii ne vizează şi pe termen larg, acordul fiind lerie de magazine. în a-
Pentru că, dacă ar fi să noi, cetăţenii de rîni. $t pentru „alimentaţie publi cest „lanţ", platforma De
ie judecăm după nive aş sublinia, încă o dată, că, turism, agrement, dis va a G.I.G.C.L. deţinea un
lul de trai din Occident, necesitatea participării şi cotecă, video-diseo". In sfîr- spaţiu pe care nu l-a folo
ax trebui ca răspunsul să rentabilizării muticii noas şit, autorizaţia prevede ca sit niciodată în seepul u-
fie prost' Ori foarte prost. tre. obiect al petivităţii pe . ba nei activităţi comerciale
za lfbereî inîpâtîve exact proprii. EI a fost închiriat
(Urmare din pag. T) Chiar dacă întreprinderile
m noastre ruj se pot compara
din . punct de vodăie ‘ ai>
IV. La numit „Coaifa Lungă tiv. Dacă cea mai puter producţiei, productivităţii
şi profitului cu gigantul o-
nică firmă specializată în landez ? Crea ce trebuie să
produse electronice din Eu ne preocupe; este faptul că
{Urmare din pag. 1) sini ai profesorilor Mad- ale pădurii, pe care se a- cu armă de foc (calibru ropa deciară prin voirea noi nu avem încă formată
gearu şi larga. fla sînge închegat A fost 6 şi 8 mm), cu fractura directorului ei general, o structură de specialişti
în raportul medico- fotografiat în poziţia în craniului, lezarea creie Timrner, că a sosit timpul capabili
legal nr. 1164 al. docto care a fost fl/iat*. rului, perforarea inimii, să fie lăsate deoparte splen
Cooperaţiei; toţi cinci au rului Alexandru Gr. Jo- Autopsia efectuată la aortei, .ruptura ficatului didele legende ale trecutu să asigure in 2—3 luni,
lipsit 4e la seriîlcîu . în nescu, media legist la Institutul Medico-legal şi lezarea a difărUe or lui şi privită autocritic ac pgin cursuri intensive, o
zilele de 2 7 şi 23 noiem Institutul „Dr. Mina • Mi- concluziona:'" : gane interne. j tivitatea în raport cu rea recalificare a lucrătorilor la
brie 1940. novici", se specifică: „...Moartea lui Virgil Direcţia proiectilelor a lizările ' concurenţei, în noile locuri de muncă .crea
După 28 noiembrie 1940, „...DL Virgil Madgearu Madgearu este violentă. fost de la spate şi late seamnă că trebuie să-i, a- te'în unităţile rentabile e-
toţi au părăsit serviciul. a fost împuşcat in pădu .Eă se datorefţe unei mari ral de la sttnga; de la o cordăm tot creditul conomic. Este nevoie as
i Părăsirea serviciului s-a rea Snagov, unde a .fost hemoragii interne, con depărtare relativ- mică". ■ Gîndind la restructura tăzi de această flexibilita
datorat faptului că au aflat de noi cii faţa în secutivă mai multor răni rea economiei1 noastre, a- te ' de adaptarea rapidă la
fost. identificaţi ca asa jos, pe frunzele veştede produse prin împuşcarea (Sfîrşit) pare firesc întrebarea: tre schimbările generate -• de
buie să ne obsedeze atît de legea cererii şi ofertei. E-
mult problema ^ămajuîui ? conomia de piaţă o impUne.
) (Urmare din pag. li te, sint editate ziare. Vizi- \ Budapesta să treacă Ia mă iestaţic ecoul de gînduri şi deseori din acuzaţi acuza nunţarea sentinţelor. In
tete în România ale unor suri represive te primăva de rugăciuni ridicate din tori. in cuvlntul râu de în România,, cele mai diferi
roţnâni — n.n.) şi jertfesc personalităţi marcante din ra lui 1894, fixtnd data piepturile arzătoare ale mi cheiere, loan Raţiu, te nu-, te pături sociale şî-ău mâ-
roadele muncii lor, plătind Transilvania sint alte pri procesului , memorandişţl- lioanelor de fraţi de un mele tuturor inculpaţilor nifesţat p)rofestul :fs^â <te
fel de fel de dări pentru lejuri pentru manifestarea lor pentru 7 mai 1894, fapt sînge cu noi şi înălţate sus, declara, printre aîtele: „Ca condamnarea memo’randiş-
susţinerea statului. E ade adeziunii ia mişcarea me- care. a d®clîŞţ>Ş9î manifes sus, la Dumnezeirea nea persoane fizice nu avem tilor; eertad autorităţilor
văr neîndoios că dau, ca morandistă a tuturor ro tări’ fără pteefedent ta în; mului nostru, la a ei veş ce căuta înaintea acestei romane să intervină; ■ în
oşteni, jertfă de sînge pen mânilor. treaga Transilvanie, în în nicie neptagărită". Deoa Curţi de juraţi, fandcă noi sprijinul acestora. 1n dife
tru apărarea ţârii, fi ade In’străihîitate, în Belgia, treaga Românie şi în mai rece cu teate încercările am lucrat mimai,ca man rite părţi ale Europei«».ia
văr neîndoios dovedit prin se ia de asemenea atitudi multe ţări silei Europei. „duşmanilor libertăţilor po datari ai poporului român aceeaşi' atitudine d e p r o - ''
miile de şcoli, pe _care ne în favoarea românilor. In cele ce urmează, spi- poarelor" este ■ „Prea tîr- şi un popor întreg nu se test faţă de sentinţele pro
Je-au înfiinţat şi le susţin Măsuri de urmărire ju- cuim' dăm *ja:isi»rile fi ziu. Focul' iubirii de neam poate trage lâ bara jude nunţate şi de simpatie fa
din propriile mijloace, că ţă de aspiraţiile legitime
ei au conştiinţa naţională ale poporului român. Din
şi nu vor să. fie luaţi drept Spania, spre exftmpiu. me-
nişte indivizi, ci se impun morandiştilor 11 se «: adre-
ca popor deosebit, care râu cuvinte ca: „Oh! Fraţi
are aspiraţiile sale cultu din Orient! Luptaţi eu per
rale. E adevăr dovedit prin severenţă; " apăraţi pămta-
luptele pe care le-au pur tul râtat palinâ eu palmă,
tat în, timpul secolelor tre ridică împotriva conducă legramele de adeziune cu s-a aprins şi arde cii flă; cătorească. Plîngerile po căci {rânrâaUţl patriei e
cute fără de răgaz şi prin torilor români se iniţiază cei împrocesuaţi la Cluj, cări nestinse în inim ile' porului român nu pot fi sftat Păstrai limba voas-
silinţele ce şi-au dat să-şi abia în mai 1893, fapt la trimise de locuitori al ju milioanelor de români Veţi judecate- de un juriu exclu tră, obicelurfle voastre!“.
creeze o clasă conducătoa care se răspunde cu con deţului Hunedoara. Locui merge deci cu fruntea ri siv maghiar, care este şi U^retare a atitudinilor
re, că ei au conştiinţa im vocarea unei noi conferin torii din comunele Roş dicată înaintea judecători judecător şl parte. De a- adoptate de opinia publică
portanţei lor etnice, geo ţe a Partidului Naţional eam, ; Panc-<SăIişte, Ml- lor voştri, căci nu voi, d ceea nu este de demnitatea din ţară şi din întreaga
grafică şi politică, îşi cu Român, prilej cînd s-a do hăeşti, Făgeţel, şi Stretea prin voi întreg poporul ro poporului român de a se Europă, precum şi a inter-
nosc drepturile şi ţin să vedit eii prisosinţă că Me se adresau' Cmnitetului mânesc vâ fi judecat*, apăra în faţa juriului din venţiilor diplomatiee ale
fie trataţi întru toate deo morandumul nu a fost o- Central al Partidului Na- scriau la 23 aprilie 1894 cei Cluj". României, împăratul Fran
potrivă _ cu poporul ma pera unor „indivizi" izt> ţional din Cluj, la 20 apri din Sta-Petrii. Pedepsele aplicate au case losjf I se vede ^ it .râ
ghiar". laţi, ci atitudinea unui în lie, spunînd: „Falnici ste în ziua de 7 mai 1894,' variat între 10 ani şi 3 graţieze pe memorand işti,
Vestea despre refuzul treg partid, atitudinea u- jari, iluştri bărbaţi! Ziua Clujul avea o înfăţişare ne luni de temniţă. Reacţia la 15 septembrie 1^5, Cu
împăratului Francise losif nui întreg popor. nemesiei. Ziua* de neagră obişnuită; EraU In Cluj te- populară a fost promptă. toate acestra» luptele pen
I de a primi delegaţia ro Hotărîrile conferinţei din răzbunare, ial-o sosită. Ziua tre 25—40 000 de oameni Din toate colţurile Transil tru, apărarea drepturilor
mânilor şi despre agresiu iulie 1893, manifestările înviforată de grea cumpă veniţi să-şi manifeste soli vaniei, scrisori de protest Eoatenilor din &fara grâm-
nile împotriva memoran- de simpatie, Înţelegerile nă, iat-o că. răzbeşte fur- daritatea cu cei. <ce urinau stat trimise , autorităţilor ţeîor româneşti nu au ta
diştilor s-a răspîndit cu realizate -cu conducătorii tunatic asupra noastră. La să fie judecaţi Cei aduşi şi ziarelor-. Autorităţile eetat, pînă la realizarea
repeziciune. în Bucureşti, celorlalte naţionalităţi sub crimi ude, suflete zgudui în faţa .juriuluţ, din Citiţi conşentaeazS starea de spi măreţului Ideal, ial unirti
Iaşi. Brăila şi Craiova au jugate din Ungaria au de te şi inimi zbuciumate de au avut o aTitudine plină rit agitată, care sţăpînea tuturor în cadrul unui sin
loc mitinguri impresionan terminat guvernul de la greul durerilor unesc ma de demnitate, deveniţi a poporul român, după pro gur stat naţional.