Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_256

V EN IŢI ROM A m LA ALBA IV LI A !

DE ZIUA TĂRII In memoriam

Una dintre cele mai inspirate hotărîri ale Parla­
mentului a fost consacrarea sărbătorii naţionale a Ro­ DEPUNERI DE COROANE DE FLORI
mâniei la 1 Decembrie.. Este într-adevăr, prin exce- CU PRILEJUL ANIVERSĂRII. UNIRII .
. Ienţă, data care concentrează în memoria ei cea mai
/ deplină izbîndă a istoriei noastre, împlinirea aspira­ Şl ZILEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI
ţiilor seculare ale unui popor şi totodată dovada unei
justiţii imanente. Ca şi în Decembrie 1989, la 1 De­ Zi de sfîntă sărbătoare" la Cimitirul Eroilor -De-
cembrie 1918; Dumnezeu s-şa aflat cu noi. • Adunarea ’a poporului nostru, 1 De- va, la ceremonia dspu-
Naţională de, la Alba. Iulja'a fost. un act de măreaţă cembrie împleteşte în a- nerii de coroane., Kestivi-
solidaritate politică a .unul- neam,' pare- a consfinţit, .cesit an bucUria aniv.ersă- tatea a fost deschisă so­
de drept şi de fapt unitatea de simţire în aria unui rii a 72 de ani de la Ma- lemn de Imnul Naţional
teritoriu propriu şi indivizibil. .Unitate preexistentă rea Unire, săvîrşită la „Deşteaptă-te române",
djnfotdeauna. Cunoaştem. cu toţii adevărul exprimat Alba lulia, cu bucuria interpretat de o fanfară
de Lucian Blaga în Hronicul şi cîntccul vîrsfclor: primei sărbătoriri a Zilei militară.
„Pentru marea, istorica A dunăre Naţională dc la Alba Naţionale a României, în In jurul monumentu-
lulia, (...) n-a fost nevoie de. o deosebită’ pregătire a libertate.^ cu speranţe de lui, în acordurile „Imnu-
opiriiei . publice" deoarece „pregătirea se făcuse sute de mai bine" pentru toţi ro- lui Eroilor", au fost de-
ani". Actul unirii a fost un. act politic. înfăptuit însă mânii. puse coroane de flori din
printr-o subtilă conlucrare a strategiilor politice cu Cu gînduri de pioasă partea Prefecturii Jude-
cele culturale. E un titlu de onoare pentru . poporul .recunoştinţă pentru me- ţene,, a unor organizaţii
român faptul că suprema ■ sa aspiraţie — Unirea — moria eroilor neamului, politice, unităţi militare,
s-a realizat prin forţa spiritului şi nu în spiritul for­ prin ale căror strădanii de poliţie şi economice,
ţei. - - . . . . . . . . . s-a împlinit visul de vea- instituţii,
S-a configurat întîi conştiinţa unităţii naţionale, curi şi pentru veacuri al Ceremonia a adus ua*
evidentă înainte de orice prin aceeaşi limbă. Limba, - românilor. — Unirea — înălţător omagiu al celor
această vitală avuţie naţională, a fost şi va rămîne mai mulţi locuitori din de azi pentru lupt;» - şi
liantul indestructibil al unităţii româneşti din toate municipiul reşedinţă de jertfa tuturor martirilor
timpurile. Ideea apare limpede îptîia oară la scriitorii judeţ au participat ieri, neamului nostru.
noştri vechi, de unde iradiază apoi în întreaga: noas­
tră cultură, amplifieîndu-se, îmhogăţindu-se neîncetat
cu noi argumente, pină a devenit o forţă culturală
pusă în slujba.unui măreţ ideal politic naţional. Nu Aspect din timpul solemnităţii depunerii de coroa­
întîmplător cei mai mulţi dintre militanţii aflaţi în ne la Cimitirul Eroiior dln .Deva, t
linia întîi a luptei pentru Marea Unire au fost oa­ Fotă DOREL LAZ A
meni de cultură: preoţi, dascăli, scriitori, gazetari, 0 -m.n ui
istorici, artişti. Poporul i-a înţeles; şi-a recunoscut as-,
piraţiile în aspiraţiile lor şi i-a urmat ca o singură
fiinţă. După aceea,' rolul diplomaţilor n-a mai. fost'
decît acela de a consfinţi un fapt împlinit. Viziunea
aceasta eminamente modernă, pe‘ care luptătorii uni­ (Qo-mâttiel
rii au. avut inteligenţa s-o adopte, este evidentă în cu­ ADUNARE FESTIVA
vintele celui pa oare Octavian Goga l-a numit „unul
dintre părinţii patriei", Vasile Goldiş, marele bărbat
prin glasul căruia s-a rostit Rezoluţia Unirii, la Alba ..ftiavi
lulia: „Cultura — spunea el — este astăzi arma cea Casa de Cultură Deva a. , care a împlinit dorul de
, nud puternică a popoarelor şi incit un popor se arată găzduit ieri adunarea fes- reîntregire naţională a ro-
mai apt şt mai accesibil pentru cultură, cu atît mai tivă consacrată sărbătoririi ' mflnilor trăitori intre Nis-
multe cuvinte are la o existenţă valoroasă in concertul Zilei de 1 Decembrie. tru şi Tisa, precizindu-se Deja Dunâţea-Albaslrâ, cum e cerul Iară nouri
celorlalte popoare*. Să luăm deci. aminte, <m atît.mai. Arătînd că in urma des- .că limba şi credinţa ne-au pînâ-n -codrii Bucovinei, cei din zariştea de sus,
mult, eu cit adevărul acesta îşi păstrează neştirbită cătuşării aduse de Revolu- asigurat unitatea in timp; deja Mare, de la Nistrul cu mujatine ecouri
întreaga actualitate. ţie a putut fi scoasă' la lu- in ciuda vitregiilor istoriei;
Sărbătorim. Ziua- Ţării in libertate dar Intr-un ceas. mină adevărata, sărpătoa- ; In Încheierea adunării pîn' la Tisa transilvană,'doina noastră din apus,
de cumpănă pentru ţară. îl vom depăşi niWvaî spli- re naţională ,a flofcaâniei, s-a dat citire unui „Cre-
darizîndu-ne din nou în jurul ideii eteme de unire domnul Castel Alic, fcrefec- denţkjnal*; datat 29 no­ din întreg admc«I Ţârii plin de sfrâmoşimea
:perttrii hirtele patriei. Dragostea de patrie nu se scoate uri judeţului, a subliniat iembrie. 1990, care va fi
toată ziua In stradă şi nu-se afirmă prin negaţie anar­ că cele peste patru dece- depus la Muzeul Judeţean . noastră
hică şi lipsită de alternativă. Ca orice lucru intim şi mi de comunism’ n-ou pu- Deva şl listei celor 88 de pmâ spre înalt do ceruri unde-i graniţa de gînd,
sfînt, ea se păstrează în taina sufletului şi se dove­ tut şterge1!- ^din sufletele delegaţi hunedoreni - care de la pulberea-Ţârînii pîn' h Pasărea Măiastră,
deşte prin caracter şi - competenţă. Abia cînd, pe căile noastre amintirea momen- vor participa la adunarea
culturii, vom înţelege cu toţii acest, adevăr, vom pu­ i de la xîmbet pîn' la pltnsul ce ăe-qu copleşit
tea fi siguri că Dlimnczsu nu-şi va mai întoarce faţa ~ UUn£crăS<!rUCe în iSt0riC solem,*a de la Alba Iuîia- pe rînd,.
de la noi. ' înduvtotul lor. yorbito- Aduiiarea festivă a fost
RADU CIOBANU rii au rememorat eveni- urmată de un spectacol de cînd lumea şi pâmîntul noi sînfetao un Neom
mântui de acum 72 de ani, folcloric.
şi-o Vatră,
doar un Glas rostind cuvîntul după -Legea din
Străbuni,
i doar o Inimă bâtînda într-un Singur Trup de
piatră, ■,
doar o spadă de iubire făcătoare de minuni. V
Azi şi-n veci noi sîntem una cum sînt degetele . j
mîinii, l
una cum sînt una gîndul şi cu inima din piept; J
aşa sînt din totdeauna şi vor fi în veci românii ?
că prea drept ne e hotarul cel din veşnicie drept. <

Pentru România Mare, pentru tot ce-nseamnă \
Ţara \
*şi Credinţa, Neamul, Graiul, pentru tot V
ce-nseamnă Dor, ţ
azi, la Sărbătoarea Ţârii, să zîmbim cu i
i. primăvara /
ce rodeşto-n visul nostru şi-n credinfa-n viitor. ?
NECULAI CHHHCA

Participanţii la adunarea festivă din municipiul Deva dedicată sărbătorii naţionale a poporului roman.