Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_259
P. 1
' S A L A
D E _ _
Construcţii rezistente, „CARTE DE CRĂCIUN". ALM ANAH PENTRU COPII
A IEŞIT DE SUB T IP A R :
EDITAT DE ZIARUL „CUVÎNTUL LIBER"
DIN CUPRINS:
funcţionale şi cu siguranţă • Naşterea Domnului — povestită de Sfîntul Evan
ghelist Luca;
• Mihai Eminescu : „Rugăciune" ;
in exploatare • Rugăciunile copiilor: „Ingerelul", „Pentru părinţi",
„Pentru semnul Sfintei Cruci" ;
• La colindat: „Moş Crăciun", „O, ce veste minu
Şe ştie că . pentru rea ze problema calităţii con nată" ;
lizarea unor construcţii re strucţiilor în cadrul stu • Octavian Goga : „Moş Crăciun" ;
zistente, funcţionale şi cu diilor tehnico-economice de • Lucian Blaga : „Colindă" ;
siguranţă în exploatare este fundamentare a investiţii • Radu Ciobanu: „Legenda lui Moş Crăciun" ;
nu doar necesar, ci şi o- lor ; • să stabilească, în • Vladimir Pop Mărcanu : „Bradul" ;
bligatoriu ca toţi factorii colaborare cu factorii de • Ionel Amăriuţei: „Colind", „Cantilenă pentru Car
— beneficiar, investitor, profil, norme de calitate men", „Cîntec de iarnă";
cercetare şi proiectare, pro pentru diferite categorii • Mircea Sântiinbreanu: „La . anul şi la mulţi ani” ;
ducţie de materiale şi ele de construcţii; • să defi • Necnlai Chirica: „Noaptea de Anul Nou", „Cîntec
mente de construcţii, con nească nivelul de calitate
pentru p pisicuţă", ,,Vrăbiuţa";
structor — să asigure apli ce trebuie realizat prin • Gligor Haşâ: „Lupul cel şchiop" ;
carea acelor măsuri care proiectare şi execuţie, pe • Georgc P a vel: „Pămînt românesc" ; „Cîmpul şi
să cuprindă totalitatea in baza normelor de calitate . mioarele" ; ,
strucţiunilor şi specificaţii elaborate şi a-exigenţelor
lor tehnice, standarde, nor de performanţă esenţiale • L.N. Tolstoi: „Bunicul cel bătrîn şi nepoţelul";
mative etc.' care se referă la protecţia • Grigore V ierii: „Mă rog* ;
• Şt, <j. Io sif: „Bunica" ;
Astfel, unităţile de pro mediului . înconjurător, • Ed. de Amjcis : „Bulgărele de zăpadă";
iectare şi proiectanţii de funcţionalitate, stabilitate • George Coşbuc : „Cîntec" ;
construcţii au, în princi şi rezistenţă, rezistenţă la • G. Topîrceanu: „Bivolul şl coţofana"..;
pal, următoarele obligaţii ; foc, siguranţă de utiliza • AL gugescu: coperta, desene şi caricaturi;
• să asigure, prin ' concep re, etanşeitate, durabilitate, • Dorina Itnl Crâng: desene. . ■
ţia de proiectare, nivelul igienă şt sănătate, compojv Almanahul apare sub îngrijirea scriitorului Radu
şi cerinţele de calitate sta tare higrometrică, protecţia Ciobanu. Redactor de carte: Tiberîu fstrarte.
bilite de beneficiari; « s ă împotriva zgomotului .etc; ’f, ■■ = -V-: '
urmărească, realizarea co • să obţină acordurile le tm m m m m m m a m m m m m m m m m m m m m
rectă a construcţiilor pe gale şi autorizaţia de con
şantier, în vederea respec strucţie ; • verificarea şi i i •
tării prevederilor din pro âtestarea prodţiselor; • ■. % A APĂRUT „DAVA* Bogat trecut Isforic
iecte; . • să elaboreze'ca supravegherea şi controlul
iete de sarcini pentra exe . rezistenţei corecte; pe faze, i A ieşit de sub tipar primul număr al revistei j
cuţia ' lucrărilor de ' con- . a lu^îlTilor ^^aMi^rOcţii, „Duva", organ a l , Administraţiei de Stat, editat de | încrustat în tezaurul
strucţii; • să. participe la hţ conformitate cu norme ■i ., j
mPrefectură Jud^ţaluî Hunedoara.
recepţiile construcţiilor; • le de calitate; . • asigu Din cuprins: „Cuvînt înainte" (O stel AJirJ, „Bi- I m
să adopte instrucţiuni de rarea recepţiilor pe faze ♦ necUvintare” (AlexandruBOtăran), „Unirea cea Mare ,
expldaiaNf 'a'tbWţrScţ*Bof>; timpul' •ememtţiei,- pre %*s ă români»*; W * ia * -P wsftiaMto
precum şi a instalaţiilor cum ' şi a recepţiilor pre i „Puterea judecătorească* (Iullş Kttiaş), „Bilanţ alar- J
pentru toată "durata de ex liminare şi a celor fi mant" (Zcvedei Ştef), „Din activitatea. primăriilor*, |
ploatare a acestora- nale, după expirarea ter „Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Hune- I Arhivele Statului păstrea către consiliile1 şi gărzile
Iată şi cîteva din obli-' menului de garanţie ; - • ză la filiala din judeţul naţionale române, entu
gaţiile şi răspunderile con-- întocmirea cărţii tehnice doâra* (Marioara Âlkmescu), „Pentru timpul dum- J nostru preţioase mărturii ziasmul alegerilor de de
structorilor: • executarea a construcţiilor, cu înscrie neavoăstră liber", umor etc. | istorice ale acestui stră legaţi perttru Marea Adu
numai a acelor lucrări rea tuturor • datelor cerute vechi colţ de ţară. Adre- nare Naţională din 1 De
de construcţii ce sînt au de regulamentul în vi sîndu-ne domnului prof. cembrie 1918 de la Alba
torizate legal, în confor goare; • asigurarea "ex Ion Frăţilă, directorul a- Iulia etc.
mitate cu exigenţele de ploatării, întreţinerii, repa cestei instituţii, cu privire — Ce întreprind Arhive
calitate prevăzute de - re rării şi modernizării con IN Z jA R U L D fA S Ţ A Z !: la conţinutul documente le Ştatului pe linia spri
glementările tehnice în vi strucţiilor, . luînd măsuri lor ce se păstrează aici, jinirii cercetării ştiinţifice?
goare ; • să-şi organizeze pentru împiedicarea efec • O afacere necurată • Momentul adevărului interlocutorul a ţinut , să — Prin personalul de.
controlul intern de calita tuării de modificări ■ struc precizeze următoarele : specialitate, Arhivele Sta
t e ; • să supună spre re turale ale construcţiilor; Tribuna „Cuvîntului liberi* • Sport — Fondurile şi colecţiile tului pregătesc instrumen
cepţie numai construcţiile • asigurarea urmăririi com pe care le păstrăm cu tele de informare ştiinţi
la. care lucrările au fost portării în timp a con prind documente începînd fică, lucrări ce furnizează
complet terminate şi co strucţiilor şi a colectării din a doua jumătate a se informaţii asupra conţinu
respund cerinţelor de ca datelor din observaţiile şi colului al XlV-lea (1386) tului fondurilor şi colec
litate ; • să aducă la în cercetările efectuate în a- pînă în cea de-a doua ju ţiilor. Printre acestea aş
deplinire, la termenul sta cest scop. GX2Q G G Q ) mătate a secolului nostru, aminti: inventarul arhi-
bilit, măsurile dispuse prin Ing. VASILE MALICENCO, • Soţia: — Să ştii că dacă mor, femeie ca grupate în mari ramuri vistic, îndrumătorul arhi-
actele de control sau prin inspector şef de activitate, asigurînd cer vistic, catalogul, indicele
documentele de recepţie. al Inspectoratului de Stat mihc n-ai să mai găseşti !> cetării ştiinţifice o amplă şi altele. Intre Arhivele
Obligaţii şi răspunderi pentru Calitatea Soţul: — Crne ţi-a spus că mai vreau o fe documentaţie referitoare la Statului şi institutele de
importante revin şi benefi Construcţiilor meie ca tine ? obligaţiile feudale în pro cercetare există o bună co
ciarului — investitor. In duse şi bani, contradicţiile laborare în scopul cunoaş
tre acestea : • să analize (Continuare în pag. a 2-a) * dintre iobagi şi nobilime, terii obiectivelor ce stau
frămîntările ţărăneşti, cau
mmmmrnmmmmmmm— m în faţa diferitelor domenii
zele, izbucnirea şi desfă ştiinţific^ şi posibilităţile
munca şi pe viaţa noas din respect şi admiraţie şurarea marii Răscoale de pe care noi le avem. Pe
1. Un vis împlinit tră, pe inteligenţa şi pe pentru o ţară — verita ia 1784 de sub conducerea această linie doresc să
uneltele noastre, pe" spe b il muzeu în aer liber •— lui Horea, Cloşca şi Cri- subliniez că de curînd am
ranţele şi pe vrerea noas cum nu ştiu 'să existe şan. participat la o masă rotun
Cu pasiunea înnăscută de care-l încheiem, nu ne tră. alta sub soare şi de care
a ''călători, cu plăcerea dădea nici măcar dreptul Aşa s-a întîmplat ca, nu te poţi săitura nici In multe fonduri se gă dă organizată la Cluj pe
ardentă de a cunoaşte şi ■să gîndim la aşa ceva. între 1—12 noiembrie 1990, odată privind-o; şi ai sesc informaţii privind Re tema „Relaţia arhive—în-
alte locuri decît cele în Şi totuşi, sjinta revolu să ppt beneficia, prin doUea — din dorinţa ca voluţia'de la 1848: O serie văţămînt— cercetare: reali
tăţi şi perspective", la care
care trăim, am dorit din- ţie din decembrie 1989 a Oficiul Naţional de Tu tdf' mai mulţi dintre iu de rapoarte ale autorită
totdeauna să ştiu, să văd, rupt pentru totdeauna ză rism, de o excursie în bitorii de natură şi de ţilor scot, în evidenţă rolul au luat parte reprezentan
să înţeleg lumea. Si mai frumos, de artă şi cultu lui Avram lancu şi al tri ţii arhivelor din Transilva
ales, . am visat să vin ră,)rde călătorii turistica bunilor săi în lpptele pen nia, cercetătorii de Iţ),
în contact cu un po ÎNSEMNĂRI DE CĂLĂTORIE şi cunoaştere umană să tru apărarea Munţilor A - Institutul de Istorie din
por care mi a înflăcărat I T A L I A ajungă în această ţară puseni ca „Ţară româ Cluj, cadrele didactice de
întotdeauna iraaginaţia, hărăzită de Dumnezeu cu nească", popularitatea de la Facultatea de Istorie şi
cu unul din cele mai a- toate minunile lumii. care aceştia se bucurau în Filozofie din Cluj şi din
proptate neamuri latine, gazurile- corupţiei şi min ţara visurilor mele — în rîndul maselor. Sînt multe -învăţămîntul preuniversi-
— cel italian. ciunii, fricii şi bunului însorita, impresionanta şi Aşadar, la drum-aerian, dovezi documentare ’ refe tar. Desigur că materia
N-am crezut, insă — plac, terorii şi slugarnic captivanta Italie. cu un „Iliuşin 18" char- ritoare la formularea după lele care s-au prezentat
mai ales în ultimii ani — ciei, dictatului şi pros •De ce mă încumet să ter (cursă la cerere), de Revoluţia de la 1848 a u- precum şi discuţiile ce au
avut doc au dus la lărgi
că voi putea ajunge vreo tiei,. arivismului şi for povestesc cititorilor de 114 locuri, pe ruta Eu- nor deziderate de înain
dată să văd Italia la ea ţei, ignoranţei şi perfidiei, spre fascinanta excursie în " cureşti — Neapole, in tare prin cultură a româ a rea paletei de modalităţi
de realizare
de dezvoltare
nilor,
şi concreti
acasă. -Mai ales că sta negurii diri faţa ochilor Italia, savurîndu-i doar prima zi a lui Brumar limbii naţionale şi a învă- zare a relaţiei arhive—în-, ...
rea noastră de slujbaşi şi din sufletele neconte o mică parte din imen-
nit cernite. sele-i splendori, între ca a.c. ţămînţului în limba ro-. văţămînt—cercetare. -Fără
mărunţi ai unui regim Ca atare, am devenit . re cele: Adică în 1 noiembrie mână. Foarte bine este o- a intra în amănunte sub
—
trei perle
dictatorial, cum n-au .fost liberi într-o ţară urgisită Roma, Florenţa, Veneţia? 1990. . glindit procesul destrămă liniez că una dintre ideile
multe în lume in .ultima atîta amar de vreme; am Gel puţin din două mo- • rii vechii administraţii Interviu consemnat de
jumătate a , secolului pe ajuns' deplin stăpîni pe tive principale. Primul — "DUMITRU GHEONEA habsburgice din Transilva-. MINEL BODEA
nia în toamna anului 1918
şi preluarea puterii de (Continuare in pag. a 2-a)