Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_26

C U V tN T t* LIBER NI

unui princip
t t • • •

mîntuitor şi înălţarea unei naţii întregi u

u
»
Asem enea sete istorice, o ltş încercării susţinute de cere libertatea naţională*, ei nd H am U nită pe le toa-
de valoarea celui de ta 24 ideea, devenită o doctri­ îm prejurările istorice au te răspîntiiie"
e“. Aceştia e-
Ianuarie 1559, nu sint ha­ nă politică, o unităţi* na­ determ inat ca unirea celor rau, in prim ul rînd, zecile u
îs
târul spontane şi n ici ro­ ţionale. trei ţări să nu se poată de m ii de cetăţeni care in 11
dul strădaniilor unei, sin­ Incadrîndu-se firesc în înfăptui concom itent, ca zbucium atele zile de 22, n
gure generaţii. Ele sint în­ conştitaţEi soda® o epo­ prim ă etapă a acestui pro­ 23 şi 24 ianuarie. c.înd la
cununarea unul proces de că* Ideea de em anelpte*, ces Inscrindu-se unirea Bucureşti au avut toc dez­ 1 ;
multe veacuri, izbinda u- a naţiunii române s-a în-' M oldovei cu M untenia. Da* baterile Adunării Efective, 1 '
ngt lu p te. îndelungate şi scris ia loc de frunte îfl torită voinţei m aselor Isrgi, s-au aflat zile şi nopţi in 1:
pita* de sacrtflcBl afe în ­ programul m arii răscoale patriotism ului înflăcărat şi preajm a Adunării Deputa­
tregului popor. de sub conducerea lui H o­ în ă lţim i sim ţ poiîtic a f ce­ ţilor, de pe D ealul M itro­
M ai în tîi a fost ideea rea, Cloşca şi Crişan de Ia lor mai înaintaţi fii ai po­ poliei, avînd, prin com ba­ 1!
o rig in ii. romane o poporu­ 1784. Planurile răsculaţilor porului, tn situaţia cind tivitatea lor, un rol hotâ-
lui român şi latine a lim ­ de o se adresa moldove­ Conferinţa puterilor euro­ rîtor în alegerea lu i A l. I. 1!
bi* române, ideea com uni­ nilor şi m untenilor pentru pene ce a avut loc |a Pa­ Cuza ca singur domn al
tă ţii lingvistice şl cultura­ ajutor pot fi lu ate, pe dVept ris, în vara anului 1858, nu celor două principate.
le, dezvoltată pe fondul cuvînt, inten^î do unire o a ţinut seama de dorinţa Unirea Prinefpatelor Ro­
etnic comun al tuturor te- Transilvaniei ca celelalte de unire a rom ânilor, a- mâne 0 avut am ple şi pro­
ritorfifOr teeafte efo po­ ţâri române. ceasta se realizează prin funde consecinţe de ordin
porul români despărţite din Idealul unirii q consti­ efaţjerea ca domn o l M ol­ palide* econom ic şi social;
punct de vedisre politic In tuit un ţel a l revoluţiei <fe dovei şi apoi a i M unte­ dar tn prim ul rînd a pus
tre i state. Pe tem eiul aces­ niei a Iul Alexandru loon bazele statului modern
tei com unităţi etm eo-fing- la 1848, găsindu-şi o cla­ Cuza. O dată cu alegerea român, centralizat, cu un
vistice ţi cuftural-spiritua­ ră exprim am fa programe­ lui Alexandru ioan Cuza guvern unic ş l '0 adunare
le revoluţionarilor
moldo­
le, la care S-a adăugat ca domn o? M unteniei — legislativă unică, cu o sin­
nevoia urrFrif efdrtarilar Rr veni. fa strădania se do o după ce fusese ales domn gură adm inistraţie şi o sin­
menţine vie flacăra fapte*
faţa prim ejdiei otomane, al M oldovei - e l a fost gură arm ată. Ea a con­
s-ou născut tendinţele u- pentru binele popotufaii proclam at o ficia l domn a l stituit o adevărată prem i­
n irîî p o litice a celor tref Bălcescu aprecia, eâ m a Principatelor Unite, la a- să tn lupta poporului nos­
ţâri româneşti, realizate îa lu$a viitoare m rom âniler flarea cărei veşti entuzias­ tru pentru cîştigarea inde­
pragul de trecere din vea­ „ra* se va m ărgini a cer» pendenţei din 1877, ş| fău­
cu l a l XV-le» î» cel urmă­ libertatea dînlăunteul* ca­ m ul m ulţim ii ® fost fără rirea statului naţional tn
m argini. P a şa vrem ii re- -
tor de dom nitorul român re est» pesta putinţă o de- 1918, priit unirea Transil­
la ta ; .Poporul eu m uzica-,
M thaf V ite a zu l Această bîndi fără libertatea din­ cu facle aprtese s-a par­ vaniei cu România.
istorică" în ilp ta îfe a stră­ afară, libertatea d a sub
bătut veacurile gerrerînd dom inaţia străină, c* va ta l pe toate uliţele... Jtr- Prof. IO N FRATttA
îRUfe *•
.0 -
U r r l t a f e a , a z i * --
Le abia o lună de la exact, faţă de care numai lată că au cipărut şt
victoria Revahtffai, zim m tatonjflSMi ihar noile partide. Programele ^ ' — î -
vrded.
dă Z* brutari* m trată m exprima dezacordul. Din lor sint evident bine In­
conştiinţa neamului ca prima clipă, el s-a înfăţi­ tenţionate. dor tot otit de
Zk» Uuviî, şi-o dabiadit şat cu nişte persanabtăp evident încă vagi, de ge­ r X ''ÎW e.A ».
proaspete p greve semni­ care se dovedesc e fi şi nul „România să Ue bine
ficaţi/. Ştiu, nu spun o caractere, şi competenţe. şi tot românul să prospe­
noutate. Din fericire, toţi Că printre acestea se vor re". Printre conducătorii
oamenii de bunâ-credmţă fi infiltrat ţi profitori, ariT lor încă n-am distins nici
simt conştienţi cd în acest viţtir oportunişti - ţi pescui­ o personalitate des talia
ceas, mai mult ca aricind, tori in ape tulburi e po­ unui lliescu sau Roman. ** s cdL r-d£ «y» -* ****'*4^ eo **«*jpŞWf*:
e nevoie de o unitate care sibil ţi chiar firesc in vii­ Noi atunci cu cine votăm î
trebuie sâ stea intr-o Inse- toarea unor astfel de eve­ Sâ sperăm că pină la. ale­ F-sţ- **e~ţ*~ ®
potabilă relaţie cu cele­ nimente. Aeeţtia nu sbţ geri aceste partide iţi var
lalte două concepte fun­ insă nici intr-un caz majo­ definitiva conducerile şi iţi U 'i -
tn 'A
damentale ce condiţionea­ ritari, iar alegerile libere vor preciza programele ast­
ză renaşterea ţării: Fibef- le pot bara ascensiunea. fel incit să ne putem ţf
tatea ţi democraţia. Din Depinde de -nat. Din pri­ noi stabili opţiunile, Dor
păcate insă, se pare co mele zile apoi» Frontul Sal­ pină atunci t -
nu top oamenii de bună- vării Naţionale ne-a des­ Pină atunci Frontul Sal­ A. * ■ămi»ţţ
credinţă .pa aceeaşi viziu­ povărat de acele legi ab­ vării Naţmaoie fţt orien­
% *’***:
ne asupăp o ceea ce va sâ surde ţi inumane cmre tează eforturile înspre două » ' * r f l
zică unOţzte, . Ubertate ţi ne-au încovoiat ani irt ţin priori&fr absolut rezona­
democrato, s ... fotă însă că toate aces­ bile: restaurarea normali- i ^ l februarie 10.
tea nu fe (mai} vedem. Ve­
Credfafa mea - încă ne­ taţii ţi a demnităţii con­ i>. Aditearefi Electivi a Moldove!
dezminţită de nici unul dem doar ceea ce iută nu diţiei umane ţl pregătirea feHeili pe Al. E Gwn pentru alegerea sa In Ţars P ro cla m a ţia dom nito­
s-a făcut sau am vrea sâ
dt&bm' evenimentele care se facă ţi aşteptăm de io climatului democratic pen­ BtenâasBdl şi ces* eonvoearea camerelor celor două ru lu i A L I. C u za către
A rm a re a
E le c tiv ă a
se succdbtikm-ud ritm a- ăceţtt oameni să restabi­ tru alegeri cu adevărat li­ « r i fa Focşani. 8e mmti că, prin această alegere, s-a Ţ ă m R om âneşti. «Ac­
mepter şf uneori derutam lească intr-o lună norma- beriei Sâ fe acordăm aces­ acut „un mare şl putemte pas înainte Intru realiza- tu l d e în a lt p a trio tism
- este âcesa că, tn clipa litatea m ei ţări care a fost tor oameni încredere, să-l care a la tru n tt Ia una­
de b ţă sBsswo autorita­ adusă b dezastru cu sis­ lăsăm să iucteze- tn. fc'nrşfe Pem eternei derinfl » neamului nostru.: „Unirea Prin- nimitate asupra stea
te care Inspiri încredere, temă şl diabolică tenaci­ ţl s/m itohernii doterie kt cipatelor*. In flaa* adunarea li adresez v o tu rile a d u n ă rii» tete
ovine copacitatea roată de tate vreme de aproape O rosturile noastre, B singu­ aşpel t „Masat* f* cobea dm patriotlazst şl de dem n de adm irarea Iu-
a M repte destinul ţării pe jumŞţote de veac. Simţim- rul sens pe care 2 poete ed aţi întreprins # pihsi ăe gfiorie f! Mnecavlntat de in iL S este ş i va f i tn
cotea Ubort&pi ţt democra­ du-ne acum libert, nu4 mo! avea : unitatea naţiunii sub toata gura «i toctă totasa neamtfl« aestm re# fi oefai isto rie i m al m u lt
ţiei, ofta Frontul Salvării reeunooţtem Frontului nici semnal, zHei de 24 Ianua­ parurfca IntBul ceg ţwn şl binefăcătorta al României, d eeît în ă lţa re a pe fro a
Napcmote- Dm primat ceas un drept. în schimb ffee- rie 1990. ce âe remtnl de la Carpaţi ptaă la a u n u i o B i devotat cau-
al Bbvolppef, el ai venit cu rem, ba chiar $ ţrietfctâtm Neagră SU «ar c«»teni de a v i Ura cu acelaş »ei n aţionale, e l este
un pmgitm concis» dar ţi totul. E corect f RADU CiOBANU eu csne osUkri v* actai»ă ambele principate! trio tn fig a n u i p rin c ip
Să tr&iască Alexandr Ioan I*. m în tu ito r ş i în ă lţa re a
u nei n a ţii întreg i*.
Hai te ca m in ă Amîndoi sintem de-a atamă,
C a ea inbN a ret De-o făptură şi de-o samă,
S ă -n v irto n hosa Ca doi brazi înfr-o tnlpină,
Pe - Ca doi oebi într-o lumină.
Iarba rea din bold*; peară ! Amîndoi avem un nume,
Pernă duşmăoia-s ţară! Amlndoi o soartă-n lume.
Intre noi să na mat fie Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
Declt flori ţi omenie I In noi doi un suflet bate!
Măi muntene, o f i vecine, Vin* Ia Milcov cu grăbire
Vină să ie p te d cu mine SS-I secăm dintr-o sorbire.
Şţ fa viaţă .eu unire. Ca să tremă drumul mare
Şi Ia moarte cu-ufrăţire! Peste-a noastre vechi hotare.,
Cnde-i unul, nft-i . ___ Şi să vadă sfîotul soare
La nevoi şi Ia durere. Intr-o zi, de sărbătoare
Unde-s doi puterea creşte! Hora noastră cea frăţească
Şi duşmanul nu sporeşte! Pe cîmpia roasâneaseil