Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_260
P. 2
PAG. 2 cuvrmoL liber nr.
awi»wBm
apsşato Ş S W 6 5
Sînt prea mulţi ceioe dijma»» înmiea
Ne regăsim ' r cooperatorilor meşteşugari
„Aş fi dorit să citesc în iasă la pensie ; am rămas aceste sporuri este marochi- dresate redacţiei este con
e c h i l i b r u l ? . paginile ziarului nostru cu vechea conducere, cU năria, dar şi aici doar din vinsă că aceste opinii vor
local replica la articolul vechile obiceiuri şi tot ce septembrie; schimba ceva şi la coope
„Daeă am .avea un patron", decurge de-aici; • -Şefii de secţii rezolvă rativa «Drum Nou“. îşi
Dacă acum sîntem toţi îmbibaţi ca un bufete de publicat în urma discuţii • In biroul „Producţie" singuri aprovizionarea, pe exprimă însă convingerea
democraţie, asistăm- cu seninătate cum se consumă lor cu cooperatoarele de sînt şapte oameni Intr-o, banii lor,, deoarece la bi că doar muncitorii o vor
mai multă energie în , materie de politică decît ' în la atelierele de ţesut co încăpere. Incit n-au nici roul „aprovizionare" mun putea schimba din funcţia
activitatea productivă,- de făurire a bumfrilor ma voare" îşi începe scri aer să respire; avem tot ceşte un singur om. Mă ce o deţine in prezent, de
teriale de care ducem o acută lipsă şi avem atlta ne soarea d-na Nanos Lucre- felul de „tehnicieni de ra- întreb şi nu-mi pot da preşedintă a consiliului so
voie. Constatăm fiecare cu mai multă sau iriai pu ţia din' Hunedoara. ’ mură", care nici măcar nu nici un răspuns: ce , lu cial. , Oricum, „foarffca. şi
ţină indignare şi mirare, In acelaşi timp, că am de-N Reţinem, în continuare, sînt de specialitatea ramu crează dactilografa Şinca acul din mină nu mi le
venit mai bănuitori şi „rezistenţi" la orice măsură idei clare,.. • formulate în rii pe care o reprezintă Elenă, de meserie blănar ? poate ■ lua nimeni".
ce se ia de către Guvern sau în Parlament, că ne urma frămîrftărilor ce au
împărtăşim,
s t i m a t ă
pierdem cu destulă uşurinţă echilibrul, şi: aşâ prea loc b» rîndul meşteşugari-, doamnă Nanos, ideile dv.,
fragil.; Cu siguranţă că fiecare ştim mai bine ce tre lor de la Cooperativa' convinşi că aţi exprimat
buie să facă alţii, fără a ne ăutocenzura şi a vedea „Drum Nou“ : SCRISOARE COMENTATA
ce drepturi şi îndateriri personale ne revin. • „Noi, cooperatorii, nu gîndurile unei colectivităţi
de
animate cu adevărat
Contemplăm cu prea multă indiferenţă bilanţurile . beneficiem de zile de con dorinţa de libertate, ade
nefavorabile , din economie, considerînd că aluneca cediu legai în plus, ia con (exemplu Sancfa Zlătior, dar dl. Maxiniuc, angajat văr şi democraţie. Este.
rea pe tobogan este un fapt inevitabil, determinat de diţii nocive de muncă; nu croitoreasă şi reprezintă ra ca mecanic şef? firesc să gîndiţi astfel şi
trecerea la economia de piajă. Ca urmare, a devenit avem beneficii, .pentru că • Cum au fost oare o- credem că stă în putinţa
mai comod să stăm cu mina întinsă după ajutoare ; trebuie acoperite din mun mura pielărie); cupate posturile vacante; dv., a majorităţii care a-
• Foarte generoasă, con
şi oferte de investiţii cu capital străin (pentru că şi ca noastră şi salariile ce
aşa nu prea avem 'datorii de plătit, nu ?), decît să lor care stau degeaba, dar ducerea cooperativei noas de vreme ce nu s-au efec veţi aceeaşi unitate de ve
tuat probe de concurs?
vedem ce resurse Umane şi materiale interne sînt de sînt încadraţi ca personal tre a angajat-o pe d-na • • S-au mărit tarifele deri; să scoateţi din rădă
Roşea Hortensia, pe care
pus in valoare. Evident, nu trebuie să . respingem ce TESA; cooperativa „Metalul" a pentru clienţi, dar mano cină tot ceea ce-i rău,
au alţii m aibun şi competitiv dar nici nu este firesc pera acordată lucrătorilor astfel ca nimeni să nu se
fe- ■ propus-o pentru, pensiona
• La mitingul din
să ne lamentăm că la noi toate sînt depăşite şi ana , bruarie a.c. al cooperatori re, şi-l1 dă un salariu ţn este tot mică. Muncitoa înfrupte pe nedrept din
poda SM fte - Auzim destul de des din surse, demne jur de 4 000 lei. Oare chiar rele de la covoare lucrea munca semenilor, astfel ca
de încredere eă-tn Occideht viaţa,este mai dulce. însă lor s-a încercat schimba nu avem ce face cu banii ? ză cîte 10—12 ore ca să-şi birocraţia să apună pen
rea conducerii. . „Strîns cu
tru totdeauna, iar .vechile
nu peştru foţi. Sfi< nu uit$9> că şi acolo la situaţia uşa“, domnul preşedinte • In februarie au fost poată realiza un salariu
actuali s-a ajuns numai şi numai prin investiţie de Manaţe Ioăn , a' reuşit să efectuate măsurători de decent. structuri să se destrame
gîndinr şi prin acţiuni concrete, productive. . Nu ne amăgească lucrătoarele: că noxe în secţiile ..care lu : fără drept de apel. -
facem; iluzii falşe Că, peste noapte, prin cine ştie ce vor primi primă de export, crează cu soluţii nocive. • Reducîndu-se cu eîţiva
magii ţi deseintece, vom fi propulsaţi la standardul că se va mări manopera oameni personalul TESA, ESTERA ŞINA
de viaţă al occidentalilor. Drept şi cinstit este. cred, la mp etc. intr-un cuvînt„ Nici pînă azi nu cunoaş s-ar putea rezolva multe (după o corespondenţă
să nu ne mai pierdem. atîta timp uitîndu-ne cu invi acum, „Manaţe e cu noi" tem rezultatele. Conform lucruri. Oricum,. mecani semnată- de Lucreţia Nanos,
cul de întreţinere mai are
Deciziei 107/4 aprilie 1990,
die in «ograda vecinului, ci să gîndim mai mult cum (aşa cum s-a scandat a- puţin pînă la pensionare. Cooperativa „Drum Nou*
să facem mai .bună situaţia noastră, să dregem şi să sporul se acordă începînd Cine îi va lua locul?". Hunedoara
reparăm maşinăriile stricate ce le avem, care ne mai tunci), dar a uitat de pro cu î ianuarie a.c. Singura Semnatara rîndurilor a-
misiuni, aşa cum uită , să
alocat-
secţie
unde s-au
dau o, rază de speranţă, să gestionăm cu chibzuinţă
resursele interne. Fără a respinge nefondat ofertele
străine, sîntem datori să încercăm învingerea oricăror
blocaje, să nu neglijăm infuzia de competenţă şi ti — Să presupunem că
nereţe la toate nSv^urile decizipnale şi productive. Excursie de ... studii vor trece toţi examenul.
Am înţeles, deşi -ne doare. e8 trebuie să' fhăi strin Ce crezi că se va intim-
gent, un timp. poete nu prea îndelungat, cureaua. O De obicei, unit regre- critic şi pot să-ţi spun mosfera se va încălzi ■'pe pla in ţara vecină şi prie
s-o facem şi pe asta, cu Încrederea că în peisajul că nu ou fraţi şi în mai - multe decît crezi parcursul „excursiei de tenă ?
economic nu seT vo r mai gştepta soluţii de la Guvern, cearcă să~şt găsească un despre e i studii*? Da! Pînă la „Aici ţşi vor aplica şi
ci fiecare va gîndi cum să-şi.facă mai eficientă mun prieten ■ devotat. In ca» > Cine sînt ? Este adevă Stamora Moravlţa drumul - perfecţiona cunoştinţele
ca pentru sine şi semenii noştri, să navigheze tn sU sul meu, avk con statfî, în» rat că ţh asemenea excur este suficient de lung şi 4 e.i. manager tn. oraşele
e. ,le
guranţă pe tărfinzil- trecerii >lă economia de piaţă. că din. copilărie că', pînă *■' sii pleacă cei m ai' buni in cîteva ora pe care, stabilite |n traseu _ după
Răgăsindu-ne echilibrul moral, dar mai atts pof la urmă, aparatul foto „Spgeialiştf in domeniul vor sta in vamă au sufi care şe por întoarce ' a-
ta de muncă şi armonie, şă avem fiecare nădejdea cu accesoriile lui mi-a comerţului liber din uni cient timp de „perfecţio casă, Mhe documentaţi
că bunul Dumnezeu nu ne împarte' nouă doar greu rămas cel mal dredincfbs tăţile economice de pe nare*,, pentru <a5; acolo au în proţt&me de yeererf’Jyi
tăţile, ci şi bucuriile. i ' ry prieten. Dar cum nici faza municipiului Deva. primul examen, care tre ofertă, fii piaţa liberă":
eu nu sînt perfect, aşa Trebuie să’-fim obiectivi, buie trecut obligatoriu şi — Sincer să fiu, nu am
NICOLAE TlRCOB
şi el este pare curios şi, nu sint toţi de la U.J.C.M. de începători şi de avan crezut poţi să îmi oferi
de 'multe ori, îm i ; pro Ba mai mult, sint şt cas saţi, in funcţie de „baga date concrete. Trebuie să
voacă necazuri şi situa nice cu înclinaţii spre jele de cunoştinţe" pre te felicit. Iar noi la rîn
ţii amuzante. piaţa liberă. Unde plea gătite meticulos de acasă". dul nostru să le dorim
Intr-o astfel de situaţie că? P e un traseu „bine —. De ce' examen vor succes celor cdre perse
,Cronică parlamentară* — de ce fel va fi, voi stabilit": Deva.— Tim i beai? verează şi vor să se per
vedea eu după ce por ti şoara — Stamoră Moravi- — Cum, de ce exa fecţioneze...
părea poză şi articolul ţa — Pancevo sau Bel men? De „NEGOCIERI“
în Ziar — m-a pus tn grad. Sau:.. Crezu că at cu vameşul. LAZAR BRATEANU
una din zilele trecute
cină mi-a propus: „Nu
vrei să priveşti din re
dacţie, tri stradă, cu
ajutorul teleobiectivului
meu?“ Ce se putea ve
dea în parcarea din faţa
Prefecturii arată şi foto-:i ......
grafia.
Un autocar şi un grup
de turişti care se pregă
teau pentru plecare in
tr-o excursie. Eu doream
să merg in m ijlocul lor,
să mă documentez asupra .,
traseului, a. scopului ex
cursiei şi să le spun
„Drum bun!“. Dar de
ce, îmi Zice credinciosul
meu prieten? „De ce eşti
indiscret cd un ziarist ?
-NU ŞTIU Dl CC UJttU ASTA St POARTĂ CA O De ce vrei să creşti ten
-tOMNISOAfi siunea emoţională a mo
mentului? Pentru că ţi-am
pregătit eu cîteva poziţii
pe care le-am analizat
Desen de ALEXANDRU RUGESCU
(Urmare din pag I) nerală, de la care pornesc Cele mai multe dintre dintre care unul se deta- săpînd galerii... aducind nele m oţilor continuă stră
toate celdtdlte. Ochiul se exponate provin de la mi şează in unicat, prin di- colonişti ittri şi dalmaţieni, dania, păstrînd vorbele la
lasă fascinat de imagina na Musariu, neîntrecută mensiunea-i neobişnuit de meşteri tn extragerea şi tineşti pentru aur şi pen
lecţia are un caracter cu ţia sublimuliU. maestru încă pentru cantităţile de mare. — * prelucrarea aurului! Foru- tru modul de exploatare.
totul particular, dat de Binecunoscutele comori ale
aurul nativ şi de minereu- avarilor din Panonia, tot
rile aurifere,, în toate for din aurul sărmanilor*
mele posibile de existenţă Apusenii — El Dorado românesc moţi s-au întrupat! Şi în
în natură a regescului m e că mai poate străluci, gal
tal. „ ben, aurul din Apuseni!
Dacă pînă la primul pas Poate găsi cineva, ori-
în faţa elegantelor vitrine cit de scormonitor ar fi,
(ştiu, elegant este un atri NATURA şi priveşte cu dur nativ pe care le-a dat. In vreme ce ochiul se mul lui Trăiau, in mîndră vreun contraargument la
but nesemnificativ), am nesaţ lamele, ' filamente, Bogată este şi mina Va desfată privind comorile inimă de latinitate, ' ridicat faimoasa afirmaţie „Apu
cunoscut doar aurul rivni- granule... Recunoşti contu lea Morii, care a oferit anonimului" MUZEU A L cu aurul şi argintul Apu senii — El Dorado româ
telor : podoabe şi — mai ruri din cotidian: flori şi spre mîndră neuitare, prin AURULUI, gîndul fuge senilor! Şi tot aurul şi nesc* ?! Cu siguranţă, nu!
puţin — pe cel al la fel de frunze, aripi de pasăre, sprinten spre zori de is sarea rămin principalele Cu mtndrie deci „Munţii
doritelor monezi, l-am gă căţel, răţuşcă, şopirle ş i- tre altele, o piesă—conglo- , torie. Imensa, bogăţie ă m ărfuri de export în seco-„ noştri aur poartă /“, _
sit acum în ipostazan mi harta ţării. trierat de cristale de aur, ‘ Daciei! Patima romană lele VII, V III şi IX. M i