Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_261

I

PAG. 2 CUVTHTOL LIBEt Cit.

activitatea de traducător,
tot atîtca trepte ale u nti
urcuş literar demn de iu’.t
in seamă,
— După nenumărat?
C O N T R A P U N C T pariţii în ziarele şi iv-
vistele din ţară (Roma. i,:i
Am împrumutat pentru Aspiraţia poetei — _ su­ literară, luceafărul, Con­
însemnările de faţă titlul gerată încă din titlu — temporanul, Ramuri, Fmni?
recentului volum cu care Rouă din noi este de a da expresie a- lia, Transilvania, Astra
a . debutat poeta hunedo- celei purităţi interioare, ■ etc.) ca şi în publicaţiile
reană Carmen Demea. ţară şi cei ai diasporei, dezonorant al poeţilor de intime şi secrete, pe care hunedorene (ziarul jude­
Dincolo de eventualul şi, aparţinători dintotdeau- ogradă (şi nu de curte, o ocrotim (cînd ştim s-o ţean şi revista „Ritmuri'),
oricum, moderatul nostru na şi în mod firesc ace­ căci curtea presupune to­ facem) dincolo de orice km -reuşit să apar în faţa
patriotism local, cartea leiaşi indivizibile spiri­ tuşi p ţinută, un stil...). conjuncturi sau: determi- cititorilor români . cu stra­
se impune a fi semnalată tualităţi. O spune, de alt­ Fără a-şi forţa deci debu­ . nări exterioare. Uşor her- iul slovei tipărite. Le a-
din cel puţin două mo­ fel, însuşi dl. Radu Băr­ tul prin concesii care i-ar metlzantă, fără a deveni mintesc, doar : Sonetele lui
tive. Primul ţine de îm­ bulescu In cele ctteva cu­ fi facilitat apariţia dar însă ezoterică, poezia j t - William Shakespeare (1974)
prejurările mai puţin o- vinte care însoţesc câr­ i-ar fi lezat demnitatea, ceasta se realizează prin­ şi Opera lui Francois Villon
bişnuite în care apare. tea: „Contactul nostru cu Carmen Demea a avut tr-o tonalitate gravă cu (1983), ambele, apărute in­
ROUĂ DIN NOI a văzut poemele scrise de Carmen răbdarea şi înţelepciunea . discrete accente elegiace. - — Stimate domnule Ne- tegral şi pentru prima oa­
lumina tiparului la Mun- Demea s’a datorat eveni­ să aştepte un ceas mai - Discrete, pentru cS poeta, culai Chirica, acum într-un ră în sfînta limbă româ-
chen, în excelente condi­ mentelor petrecute în ţa­ prielnic care, iată, a venit. poate dinir-un reflex al 'moment încărcat de emoţie,, - nească (în ed. MinervoV
ţii grafice, în colecţia ră la finele lui Decem­ A fost un răstimp fertil, pudorii, îşi cenzurează în al vieţii dv., ziarul „Cu- Aici, în Hunedoara, există
„Caietele Observator" e- brie 1989. Altfel ar fi de-a lungul căruia a avut -yţermanenţă emoţia de vîntul liber" vă omagiază scriitori pentru care lite­
ditată de scriitorul Radu fost greu de imaginat ca răgazul nu numai să scrie teama alunecării în desue­ cu adine respect, deopotri­ ratura universală înseamnă
Bărbulescu. sub direcţia ROUĂ DIN NOI să poa­ liberă de. orice servituţl, tudine." E o teamă justi­ vă, ca scriitor şi om. dragoste, dăruire şi inte­
şi îngrijirea căruia apare tă fi editată sub egida ci şi să selecteze. Ceea ficată doar ptnă la un — Sînt moaiînte ce se grare. Sînt dator sufio-
şi eleganta revistă „Ob­ noastră, date fiind riscu­ ce a' şi făcut cu maxi­ punct, care a dus însă la repetă în viaţa? unui om, ; teşte să-i amintesc pe Tv
servator", una dintre cele rile pe care un astfel de mă neîndurare faţă de si- efecte benefice asupra cum ar fi aniversarea zi­ Martinoviei -şi Dan Cc,n-
mai bune publicaţii de act l-ar. fi implicat pen­ ne însăşi, după cum ■ 6 ' conciziei obţinută prin- lei de naştere. De fiecare stantinescu, alături’ do ca­
cultură ale diasporei ro­ tru autoare". Riscuri, in­ dovedeşte această carte '%r-o artizanală, migăloasă 'dată te bucuri, dar numeri: re am trudit şi eu-; Dato­
mâneşti. După cîte ştim, tr-adevăr, mai ales dacă de debut alcătuită dmtr-o zăbavă asupra cuvintulut. cînd eşti tînăr, anii pe rită lor avem mari opere
aceasta: este prima apari­ ţinem seama de faptul că suită de poeme atît de ROUĂ D IN N&I repre­ care-i ai în faţă : cu cît ale lumii transpuse în
ţie a unui scriitor din poeta Carmen Demea; . de egale între ele pa. nivel zintă, un debut care con­ treei prin timp, pe cei ce graiul nostru răsstrămoşese.
ţară în colecţia amintită. la debutul ei publicistic valoric. Nu . putem sesi­ firmă în mod pregnant s-au dus. Azi, la cei 70 de Mai amintesc şi volumele
Gestul editorului Radu din 1974, din revista „Tri­ za în sumarul acestei cărţi evoluţia calmă şi labo- ani- ai mei nu-i mai nu­ p rop riiP rim a monografic
Bărbulescu reprezintă ast­ buna", . s-a remarcat in nici o discordanţă, nici- ■ rtoasă a unei poete cu o măr. S-au scurs destui şi, a Hunedoarei — „Sub ce­
fel un prim şi prompt peisajul nostru literar o disonanţăi nici o „um­ lucidă şi inflexibilă con­ prin pronia cerească, poate rul purpuriu al Hunedoarei"
reflex consecutiv abolirii printr-o prezenţă discre­ plutură". Este al doilea'' ştiinţă artistică or mai fi— Dar aîriî anii (1976), „Lina de aur“ —
discriminărilor dictatoria­ tă, refractară oricărei for­ motiv prin care RQUA ..mei, partea mea din viaţa versuri (1978), „Popasuri in
le dintre scriitorii din me de aliniere în corul D IN NOI reţine atenţia. ’ ’ RADU CIOBANU pe care am străbătut-o. fă­ împărăţia vulturilor" , , —
ră să mă prăbuşesc, • deşi, Proză (ed. Eminescu, 1982),
slavă Domnului !, încercă­ „Utopia profesorului Dun-
„Cărăuş al curcubeului .. rile nu au fost puţine. ca" — roman (ed. Emines­
— Vă rugăm faceţi un cu, 1983), „Simfonie în al­
înălţimea Învestiturii', cu confraţi conjudeţeni... E-a- f te de versuri : intitulată efort de întoarcere în timp bastre" —■ sonete (ed. Car­
care am fost onorat... în si­ devărat, cînd vezi , cfi'î «Lecţia de singurătate", la spre a consemna debutul tea • românească, 1383), şi
nea mea, eu voi rămîne aceiaşi inşi veleitari se în­ care ţin foarte mult. Bag dv. în scrisul românesc. „Melancolie" — sonete (ed.
totdeauna un învăţăcel, un ghesuie la „caşcaval", mai- seamă, ea nu putea să a- — Nu fac nici un efort Eminescu, 1990), una din
.ucenic intr-ale Poeziei... mai că te-apucă (vorj>a ro- „ pară în regimul de trist... spre a călători invers prin primele Cărţi apărute după
Cînd aud pe cutare poet milor) damblaua şi-ţi vine festival „Cîntarea Româ­ timp. Totul e înscris în su­ revoluţia' din decembrie
profesionist că-şi face pu­ să-i chemi în ajutor pe niei"... Cum, între timp, fletul meu şi nu se poate 1989.
blic orarul potrivit căruia . Măritul Ţepeş... unii plopi au făcut, totuşi, uita. Debutul meu literar? — Aţi însemnat mult
se aşază la masă de scris, Tendinţa unora de a cău­ pere sper ca ea( draga de Sînt... două. îr» revista pentru scrisul hunedorcan
mă inspăimint! Pentru că ta doar palul din ochiul carte, să apară ptnă în a- „Cuget moldovenesc" de ia — aţi condus cel mal pu­
eu chiar sînt un romantic celorlalţi nu poate duce la nul de graţie 1992. Spun Iaşi (prin 1937), în care ternic cenaclu din judeţ,
îrvtîrziat în acest sfîrşit de nimic bun. Inamicul nr. 1 „pînă", cu tot optimismul mi-a apărut poemul „Ştefan aţi călăuzit talente.
mileniu şi cred în acea este în momentul de faţă de care' sînt, pe drept eu- către Bogdan", republicat — Din 1960 sînt hunedo-
stare de graţie a spiritu­ egocentrismul, această boa­ vînt, acuzat... La „Ion în numerele 14—-15 din iu­ rean. Au trecut 30 dă ani
— Cum vă simţiţi ca lui, numită atît de vetust lă existenţială cu efect de Creangă* aşteaptă de doi lie—august 1940 de către de atunci. Ieşeanul de baş­
proaspăt membra al Uniu­ — inspiraţie.*. Uneori am bumerang. Se întoarce îm­ ani „Amintirile unui pitic Marele Nicolae Iorga în tină a devenita hunedo-
nii Scriitorilor, domnule senzaţia că and versuri pe potriva propriului tău su­ din vremea cînd era mai revista „Neamul româ­ rean, Din prima zi i-am li
Ioan Evi» ? care nu fac decît să Ie flet... Utopic, ca orice poet > mie" (poezii pentru copii nesc". Al doilea debut, în­ cunoscut pe <iei cu ce tru­ li
deau şi visau
slova
tru ale sonetului, în „Jur­
— Uşor retorică, întreba­ transcriu pe hîrtîe, rolul (era să zic „neprofesio- marj şi miei), o experien­ înaripată. Şi iarăşi trebuie
rea dvs. pare să conţină în meu fiind unul de „inter­ nist"), eu mai sufăr de pă­ ţă ben'efică pentru pana nalul literar" (1939) al ma­
chiar enunţul ei şr răs­ mediar"... „Restul e tăce­ catul eordial de a-mi Iubi oricărui poet şi, sper, un gistrului George Călineseu să-i reaminte&e pe Iv Mar-
şi Dan Constan­
tinovlcl
(tot la Iaşi).
punsul, dacă nu — cel aş­ re"... spunea Shakespeare, aproapele şi sper intr-un cîştig pentru «ei mai tineri — Cînd aţi fost primit în tinescu. adevăraţi scriitori
teptat, atunci, măcar — cel ilustrul nostru frate mai ceas al armoniei dintre cititori... Păstrez într-un Uniunea Scriitorilor ? români.
bănuit... Să spun că mă mare... Şi muncă, multă confraţi, locul fiecăruia sertar drag inimii mele o — în Uniunea Scriitori­ De la început m-am in­
simt fericit ? E prea mult. muncă, aş adăuga eu. ne­ dintre noi hotărîndu-1 nu­ carte de proză scurtă, in­ lor am intrat tîrziu. La 13 tegrat (apoi l-am şl con­
Mulţumit? Da, E, oricum, o trebnicul... mai valoarea, nu alte cri­ spirată din... obsedantul februarie 1976. Aveam 56 dus) cenaclului din Hune­ i:
satisfacţie cam tîrzie. După — Cum vedeţi rolul ac­ terii de circumstanţă.. De prezent, pe care o voi pre­ de ani... Dar nu anii con­ doara, avînd mulţumirea ii
„litera" vechiului statut al tual al Uniunii Scriitorilor valori nu duce lipsă — sla­ da unei edituri, atunci cînd tează, ci consacrarea mea de a vedea răsărind steaua iî
U.S., ar fi trebuit să fiu în sprijinirea membrilor vă domnului J — acest ju­ voi considera că forma ei ca scriitor, ca om care, unui mănunchi de tineri lî
validat ca membru al bres­ săi ? deţ. Poeţi neprofesionişti, e una definitivă... Cînd vor trăind, trpdind şi visînd în talentaţi care s-au impus ti
lei încă în 1984, după apa­ . Despre această „ces- dar meseriaşi, cum ar fi apărea aceste cărţi ? Vedeţi Hunedoara, sub această în peisajul literar româ­
riţia celei de-a doua cărţi ţiune" nu ştiu deocamdată Constantin Stancu, Romu- dvs., nici în această nouă zare purpurie, am reuşit nesc : Valeriu Bârgâu, Eu­
a subsemnatului. nimic. Deturnînd puţin lus Constantinescu sau Ioan ipostază nu vă pot spune (şi'eu !) să arăt că şi în gen Evu, Ioan Evu, Victor
îmi place să cred că a- sensul întrebării dvş., aş Radu Igna, vor certifica cu exactitate... Probabil, acest colţ de rai transil­ Niţă, Ioan Drăgănescu şi if
ceastă primire în Uniunea putea să vă spun cum Ve­ mîihe, sigur, cele spuse de ’ cînd voi deveni propriul van gîndul şi euvlntui ro­ mulţi, mulţi alţii pe care,
Scriitorilor vine , ca ‘ ' o de cel mai tinăr membru mine.,. Dacă soarta merilor meu editor». Dar, cum pre­ mânesc este la el acasă. chiar dacă nu-i amintesc îs
confirmare a scrisului meu al Uniunii Scriitorilor din este să înflorească şi să ţul hîrtiei (şi nu numai) s-a Aici m-am împlinit şi de acum, sufletul meu îi păs­ îs
de pînâ acum. Afirmarea judeţ viaţa literară a aces­ dea rod, a poeţilor este să scumpit... Răbdare să fie aceea îi sînt dator Hune­ trează alături de tot ce a 20
poetului Ioan Evu în lite­ tuia... Cu amărăciune mă scrie... că tutun mai găsim la... doarei eu tot ce am mai adunat mai bun în viaţa 20
ratură e o chestiune de gîndesc la discordia existen­ — Aveţi volume predate bişniţari. sfînt conştiinţa mea. asta. '
timp viitor şi de destin, tă în momentul de faţă în­ la edituri ? —- Pentru cititorii noştri, 21
necunoscut nimănui, decit, tre scriitorii (ne)profesio- — Am depus la editura Interviu i calizat vă rugăm să amintiţi volu­ Interviu realizat de
poate, lui Dumnezeu. Mai nişti conjudeţeni... Se. dis­ Cartea Românească o car­ do M INEL BODE V mele reunind creaţia dv„ MINEL RODEA
sînt, desigur, destui snobi cuta, intr-un trecut nu
eare-şi imaginează că o prea îndepărtat, despre o
astfel de „ungere" echiva­ reyistă literară a judeţului, îm colecţia Restituiri a \H LIBRARII Notăm cîteva titluri din
lează cu o intrare triumfa­ publicată sub egida Uniu­ editurii particulare „Des­ cuprinsul acestui voiam :
lă pe celestele porţi , ale nii Scriitorilor. Se făceau tin", proprietarul acesteia. Mircea Efiede, „FRAGMENTARIUM" „Notă despre geniu", „Nc-
Dan Cîmpean, a dovedit . tă despre bolnavi", „De­
Olimpului... Dar eu, care tot felul de planuri, aveau
sînt „Hn biet cărăuş al loc întîlniri periodice, exis­ un mare curaj în debutul nul din idealurnc vieţii dinea că datoria unui spre misterele degradate". 22
curcubeului prin oraşele ta un anume climat emu- activităţii sale de patron mele de student, întărit scriitor este să facă apel „Asceză”, „Notă despre
voastre de fier“, ştiu că lativ, specific actului de de editură. Este Vorba de şi reînnoit la fieeare în- şi la inteligenţa citito­ conversaţie". „Notă despre
poezia e o dimensiune a creaţie. Era atunci între reeditarea „Fragmenta- tîlnire eu iubitorul de în­ rului, la cultura Iui, la patriotism" ş.a.
calităţii, nu una a canti­ scriitorii de pe harta geo- rium“-ului de Mircea Elia- ţelepciune de Ia Păltiniş. demonul său teoretic. Nu Avem convingerea că 23
tăţii. Şi mai ştiu, pe pie­ grafico-spirituală a „ jude­ de. Aşa cum mărturiseş­ Atîta timp cît omul $ fost cred că cea mai bună me­ Dan Cîmpean, prin re­ 23
lea propriilor mele cuvin­ ţului Hunedoara p anumi­ te însuşi editorul, totul a sub vremi, acest gînd a todă de a te face iubit editarea volumului „Frag­
te, că poezia e chin soli­ tă solidaritate. Q solidari­ început în urmă cu cîţiva rămas doar un vis tmmos şi înţeles este să scrii ment arium" de, Mircea
tar... E boală. Şi ilumina­ tate a urii faţă de regimul ani, cînd a găsit în fon­ dintr-un ideatic castel". „facil"». In paginile aces­ Eliade a făcut un lucru
re.., defunct. Dar, vai, odată cu dul documentar al unei Culegerea de faţă este tei cărţi cititorul va găsi bun, publieînd o carte
Nu înseamnă că fiind căderea......odiosului şi si­ mari biblioteci prima edi­ al treilea volum ae note destule puncte d3 con­ serioasă, spre deosebire
membru al Uniunii Scriito­ nistrei", ura nu a dispărut. ţie a „Fragmentarium"- şi eseuri semnate de Mir­ tact între producţia mea de alte edituri particu­
rilor vei scrie mai bine. Ea şi-a schimbat doar su­ ului apărută la Editura cea Eliade. Este o carte literară şi celălalt grup lare cărei subordonînd
Dobîndeşţi. poate, o mai biectul. Ea poate împroşca „Vremea" în 1937. „Ci­ care nu se citeşte şi re­ de scrieri, teoretice. Nu totul intereselor comer­
acută responsabilitate a orice şi pe oricine,., A fi tind culegerea alcătuită ceptează cu uşurinţă, Aşa ştim dacă acestea din ur­ ciale, publică titluri „fa­
scrisului, tău. A fi membru scriitor ,,nepătat" e un'titlu de însuşi Mircea Eliade după cum mărturiseşte, mă lămuresc „litenmira cile", uitînd de fapt dc
al Uniunii Scriitorilor as­ de lux, pe care nu-1 me­ asm clădit în gînd ideea însuşi autorul ei: «An» mea"; dar sînt sigur că o bună parte dintre Ci­
tăzi, cred că e o calitate rită (după opinia unora) reeditării ei. A fost u- avut întotdeauna certitu­ o întregesc". titorii potenţiali.
morală şi sper să fiu la decît unul, cel mult, doi
.. j ■
V