Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_262
P. 1

SÎMBĂTA,  8  DECEMBRIE  1990   4  pagini  -  2  lei
                                                                                                                  DUMINICA,  9  DECEMBRIE  1990
                                                                                                                                                  W   'Ir^11 ' .......I1'



                                                                                     C O N C U R S U L    N O S T R U    D E  F O T O G R A F I I



                                                            1
              Fumatul-b plăcere in plus                     7



                   a)  Care-i  părerea dv. despre fumat şi
                 fumători  ?  b)  Consideraţi  că  ar  trebui
                 să  vă  lăsaţi  de  fumat ?  c)  Totuşi,  de  ce
                 fumaţi  ?

               Dintre  cele  20  de  persoa­  voinţă.  Cei  care  fumează
              ne  pe  care  le-am  rugat  să   în  spaţii  închise  şi  în  pre­
              ne  răspundă   întrebărilor   zenţa  altor  persoane  nefu­
              de  mai  sus.  12  nu  fumea­  mătoare sînt  lipsiţi de bună
              ză.  Au  răspuns,  deci,  pri­  creştere.  Dacă  fumează,  să
              mei  întrebări.  Redăm  cîte-   o  facă  pe  plămînul  lor  şi
              va  dintre  acestea.     nu  pe  al  altora :  I.  M.,  e-
               IVI. D. ML ingineră, 32  ani :  • conomist, 37 ani :  „Bine  fac.
              l'umatul  este  un  viciu,  iar   Au  o  plăcere  în  plus“.
              fumătorii  înverşunaţi  sînt   Ceilalţi  nefumători  ne-au
              în  general oameni lipsiţi de   răspuns  pe  scurt  că  au  o
              voinţă.  Prefer  în  compania   părere  rea  şi  foarte   rea
              mea  nefumătorii.  Nu  cred   despre  fumat  şi  fumători,
              în  acţiunea  benefică  a  ţi­  că  nu  suportă ' fumul   şi
              gării  în  situaţiile  de  stress,   nu  sînt  de  acord  cu  fuma­
              e  vorba  doar  de  autosu­  tul.  Elconora,   registrator,
              gestie.  I’e  scurt,  ţigara  e   43  a n i:  Fumatul  este   un                Gyulai  Konrad : „Grădiştea  de  Munte*
              un  fel  de  drog ;  L,  L»  ma­  obicei  dăunător  contractat
              tematician,  37  ani:  Fum i-   la  vîrsta  teribilismului  şi
              tul  este  cauza   degradării   de  care  nu  se  pot -debara­
              fizice  (prin  boli)  a  organis­  sa  decît  cei  cu  un  sistem
              mului  în  toate   cazurile.   nervos  echilibrat.                                                     Eminescu  şi  Ardealul
              Prin  fumat  este  grav  afec­  . Cfe  au  răspuns  celor  trei   IN ZIARUL  DE  ASTAZI :
              tată  oxigenarea  corectă  a   întrebări  persoanele   care
              organismului,  ceea  ce  duce   fumează ?  F.  D.,  economist.                                         încă  de  pe  băncile  şco­  Se  spune  că:  la  Blaj,  E-
              in  multe  cazuri -la  bdff:   55 -affiT^rrW STH eren  o   •  CALEIDOSC OP DUMINICA!
              P.  V.,  jurist,  60 . ani :  Este   „plăcere*  care  a  fost  ne-                                   lii  din  Cernăuţi,  în  sufle­  minescu  se  descoperea,  tre-
              ca  şi  un  drog  pe  care,  din  __ reu  la  îndemîna  .  oricui ;   —  Reflecţia  zilei :  —  Despre  beţie :  —  Aforisme ;  tul  lui  Eminescu  s-a  tre­  cînd  pe  uliţa   Trandafiri»
                                                                                                                                            lor  nr.  65,  înaintea  casei
                                                                                                                   zit  interesul  pentru  trecu­
              păcate,  nici  medicii   în   simt  t:rr  „rău*  pe:  care  îi
              fapt nu-1  înlătură... Mă sur­  suport ;  b)  Da ;  c:)  Din  ner­  —  Idei...  privatizate;  —  Seeelu :  —  Difuzarea  presei   tul  ţării  şi   soarta  nea­  lui  Gheorghe  Şincai,  cînd
                                                                                                                   mului  românesc.
                                                                                                                                   In  creş­
              prinde  că  persoane  cu  toa­  vozitate..  V.  3,,  funcţionar,                                     terea sa,  „învăţăcelul"  Aron   călca  ţărîna  Cîmpiei  Liber­
                                                                                                                                            tăţii  sau  cînd  întilne&i^pe
              te  calităţile  care  pot  carac­  47  ani :  a)  Părerea  mea  nu   şi...  ecologia ;  —  O  înverşunare  tcrapcutico-politică ;  Pumnul  a  avut  un  rol  ho-
              teriza  un  om  integru,   de   poate  fi  obiectivă :  b)  Da.                                      tărîtor  nu  numai  ca  pro­  Timotei  . Cipariu,  carecHo-
                                                                                                                                            cuia  peste  drum  de  se  ii-
              onoare,  fumează  atîta. timp   pentru  că  în  condiţiile  li­  — Î  nde  este  toboşarul?                                   nar.        ■      t
              cît fumatul este numai dău­  beralizării  preţurilor,  ţigă­   '  .            (Pagirla  a  Il-a)    fesor,  ci  şi  ca  determinant
                                                                                                                   îndrumător
                                                                                                                                              între  27—28  august  i  66,
              nător  organismului  ;-S.  V„   rile devin  un obiect dc  lux :                                      naţională.  de  conştiinţă   participă  la  adunarea-  ge­
              profesoară,  44  ani :  Fuma­  c)  De  ce ?  Este  o  obişnuin­                                        Se  ştie  că  Aron  Pumnul   nerală  a  „Asociaţiei"  d  Ia
              tul  e  un  viciu.  Nu  fumez,   ţă,  o  racilă.  O.  P„  profe­  *i                                 participase  la  Revoluţia  de   Alba  Iulia,-urmărind  a  ent
              dar  consider  că,,  dacă  do­  sor,  55  ani  :  a)   Impresii                                      la  1848  din  Transilvania,   dezbaterile.   Se  crede  că
              reşti  cu  adevărat,’  poţi  să   proaste ;  b)  Consider  că  ar   0X335080                         sprijinise  agitaţia  ideologi-,   ar  fi  ajuns  şi  în  satul  ori­
              te  laşi  de  fumat.  Depinde   trebui.  Dar  în -  fiecare  zi                                      că  a  lui  Simion  Bărnuţiu   ginar  al  lui  Ion  Maiores-
              de  voinţa  fiecăruia  S.  M.,   mă  las  de  fumat  şi  în  fie­                                    şi,  în  vederea  adunării  de   cu,  Bucerdea  Grînoasă,  ca
              inginer,  34  ani:  Este  dău­  care  zi  mă  apuc  de  fumat ;   O  maimuţă  intr-un  bananier :    pe  Cîmpîa  Libertăţii,   re­  să  culeagă  literatură  popu­
              nător  sănătăţii.  Persoanele   c)  De  prost.  M.  P.,  biblio-                                     dactase  manifeste.  Cînd  ar­  lară.
              care fumează nu-şi  dau sea­                              —  Dacă  şi  anul  viitor  iese  recolta’  tot  aşa,  om   matele  imperiului  habsbur-   în  peregrinările  sale  prin
              ma  de  acest  fapt,  iar  cei   ESTERA  SÎNA           mă  fac ! !                                  gic  au  înăbuşit  revoluţia,   Transilvania  a  mai  fost  la
              care  îşi  dau  seama  şi  nu                                                                        Aron  Pumnul  a  fost, con­  Sibiu,  Beiuş  şi  Timişoara,
              se  pot  lăsă  sînt. lipsiţi • de  (Continuare  în  pag.  3)  '                                 ^  •
                                                                                                                   damnat  la  moarte  în  con­  iar  ulterior,  ca  sufleur  în
                                                                                                                   tumacie.  Travestit,  a  reu­  trupa  de  teatru  a > lui  Ma­
                                                                                                                   şit  să  fugă  în  Ţara  Româ­  tei  Mi! Io,, â  străbătut   în
                    4.  Un colţ  de  rai  numit                 nicia  şi   priceperea   ţă­  cînd  Napoli  devine,  capi­  nească,  de  unde,  după  mul­  teritorii  locuite  de  români.
                                                                            despre  hăr­
                                                                convingâtor
                                                                                                                                                          străvechile
                                                                                                                                            lung  şi-n  lat
                                                                                         tala  regiunii,  despre  tre­
                                                                                                                   te  peripeţii,  a  ajuns  profe­
                                                                ranului  italian.        cerea  lui   Goethe   prin   sor  la  gimnaziul  din  Cer­  Aici,  în  Ardeal,  în  „Fami­
                                 Gaserta                        predă  o  adevărată  lecţie   Caserta,  despre  sărbăto­  năuţi.  ,         lia"  Iui  Iosif  Vulcan,  Emi­
                                                                  In  autocar,  Mihaela  ne
                                                                                              religioase , ale  locu­
                                                                                         rile
                                                                de  istorie  despre  Caser­  rilor.               .  .După,  moartea  lui  Aron   nescu  debutase  eu  primele
                                                                                                                                            sale  poezii.
                                                                                                                   Pumnul,
                                                                                                                            profund  afectat,
                .  O  ploaie  Uşoară  a  lim­  străzi  de  -'cea.  mai  bună   ta.  dar  de  acum  imagini­  Dar  iată-rie  ajunşi   în       Odată  cu  începerea  stu­
               pezit  noaptea  atmosfera,   calitate,  marcate  şi  sem­  le  a  ,  ceea  ce  am   văzut   centrul  oraşului,  dominat   Eminescu  îşi întrerupe frec-   diilor  universitare,  intere­
                                                                                                                   ventarca  cursurilor,'  iar  în
               îneît  dimineaţa   pornim   nalizate   fără'   reproş,   anterior  încep  să  ni  se   de  Palazzo  Reale  (Palatul   1866  pleacă  în  Transilva­  sul  lui  Eminescu  faţă  de
               spre  Caserta  pe  o  şosea   privim  conacele  şi   lo­  învălmăşească  în  memo-   Regal)  şi  de  grădinile  sa­  nia,  să  treacă  examenele   istoria  şi  situaţia . naţiunii
               parcă   spălată  cu  bure­  cuinţele   ţăranilor,  înăl­  rie,  îneît  reuşim'  cil  greu   le,  pe  care  ne  grăbim  să   ca  „priyatist".  Era. atras  să   române  se  amplifică,  ma­
               tele,   luminată  de   un   ţate. în  mijlocul  graniţe-  să  mai  notăm-  cîte  ceva.  le  vizităm.  Cu  biletul  de   cunoască  seminarul  de  la   rele  poet  devenind  un  în-
               soare  blînrî,  generos.                                                 .4 000  li re  în  mînă,   in­                      sufleţitor  al  mişcării  pen­
                 La  bordul  autocarului,                                                trăm  în  impunătorul   şi   Blaj,  pe  ale  cărui  catedre   tru   restabilirea   unităţii
               mascota   Campionatului           ÎNSEMNĂRI  DE  CĂLAtORIE                fastuosul  palat..   Impre­  luminaseră   Samuil  Micu,   culturale  a  poporului  ro­
                                                                                                                   Gheorghe.  Şincai,
                                                                                                                                     Petru
               Mondial  de  fotbal  din.                 I  T  A L I A  ,  .  .          siile   sînt   copleşitoare.   Maior,  Timotei  Cipariu,  să   mân.
               iunie  a.c.  ne  reaminteşte                                              Arc  înălţimea  do  41   de   respire  aerul  oraşului   în
               de   unele  din  victoriile                                               metri,  lungimea  în   plan                          în  Aliena  el  reuşeşte  să
               -fotbaliştilor  români,  pre­  lor.   agricole  pe  care  le   Reţinem  totuşi,   întrucît   principal   de  253  metri,   care,  după  spusele  lui  Bla-   unească pe studenţii Tomâni.
               gătite  la  Telese,  pe  tere­  posedă,   spre  care   duc   la  eoborîre  nu  mai   este   2 000  de ‘ camere  şi' 1790   ga,  bătea  „ceasul  mai  pre­  (care  fuseseră  dezbinaţi  în
                                                                                                                   sus  de  vreme".
               nul  de  lîngă  hotelul  ca­  panglici  netede  de  asfalt   timp  de  explicaţii,  că  o-   de   ferestre.   Urcăm  cu      două  societăţi  academice),
               re  ne  găzduieşte,  iar  tri­  şi  care  adăpostesc,   pe   raşul,   situat  la  30  kilo­  sfială  cele  34  deseări  pe   în  drum  de  la  Tg,  Mu­  eonstituindu-se   societatea
               colorul   românesc,  îm­  :lingă   utilajele  agricole,   metri   de   Telese,  are   lîngă  cei  doi  lei  imenşi   reş  la  Blaj,  ajunglnd  pe   „România  jună",   care  şi
                                                                                                                                   deal  pe
                                                                                                                   Hula  Surcelului,
               puşcat  în  stema   veche,   cel   puţin   unul-două   7o000  de  locuitori,  a  fost   din  marmură  albă   de              #-a  ales  ca  secretar  în  pri-
               ne   întregeşte  mulţumi­  autoturisme.  '  Terenurile   distrus  puternic  în   cel   Carrara,  gata  să  ne  atace   care  azi  străjuieşte  —  mo­  •  mul  ei  comitet.
               rea  că  datorită   acestui   sînt   lucrate,  „la   aţă",   de  al  11-lea  război  mon­  la  fiecare  pas,  dar  spe­  nument al  naturii  şi  a f me­  In  urma  stăruinţelor  lui,
               eveniment  —  ce  va  pur­  plantaţiile  de   tutun   şi   dial, .  fiind  azi   recon­  răm  în  apărarea  uriaşu­  moriei  literare  —  teiul  lui   a  fost  pusă  la  cale  serba­
               ta  peste  vr.eme  data  de   viţă  dc  vie,  de  meri   şi   struit  în  stil  modem,  cu   lui  Hercule,  care  se  înal­  Eminescu,  de  unde-se  des­  rea  de  la  Putna,  care  mar­
               22  decembrie  1989  —  noi   peri,  de  lămîi  şi   porto­  gust  şi  eleganţă.  Mai  no­  ţă  atotputernic  în   faţa   chide  panoramicul  Blaju­  ca  aniversarea  a  400  de ani
               putem   vizita  azi  Italia,   cali,  de   mandarini   şi   tăm  date' despre  împăra­  noastră.   .  lui,   poetul  ş-a  descoperit   de  la   urcarea  pe  tronul
               putem  fi  în  rînd  cu  lu­  măslini,  .  ca   şi   unele   ţii  care  şi-au  disputat  pe         transfigurat  şi,  cu  voce  ri-   Moldovei  a  lui  Ştefan  c-el
               mea  liberă.             miniexpoziţii   de   astfel   rînd  regiunea  Campania,   DUMITRU  GHEONEA  ricată,  a  rostit :
                 Rulăm   lin,  în   .sigu­  de   fructe  de  ia  porţile   despre  bătălia  de  la  Be-                 Te  salut  din  inimă,          I.  LAZÂR
               ranţă,.  pe  şosele  şi  auto­  . anumitor  case   vorbesc  nevenio,   din . anul  1266,  (Continuare  în  pag, a  3-a)  Romă  Mică î   îţi  mulţu­
                                                                                                                   mesc,  Dumnezeule,  că  m-ai
                                                                                                                   ajutat  s-o  pot  vedea !".  (Continuare  în  pag.  a  3-a)
   1   2   3   4