Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_262
P. 2
PAG. 2 CUVÎNTUl LtB£S Nft. 262 0
rnimm
#■ NMMpPM
38* ^ 9 00f6ea<^«cc>a«t>«oP996>g>oft&6wa«*e<cst>o<ăgg
UNDE ESTE TOBOŞARUL ?
Pe vremea copilăriei mele de primărie aparţinea
un toboşar, un bărbat slab şi puţin adus de spate
purtînd mereu o pălărie ponosită. Era un adevărat
rliuăl cînd toboşarul pornea pe străzile satului cu i
REFLECJIA ZILE! AFORISME toba pusă după gît.
• Taram-taram-ta-tam, la sunetul acesta se -deschi
Viaţa e ilogică şi ca-
• ,,Cum e posibil, oare, ca oamenii pricioasă ca o femeie:, deau porţile şi femei, bărbaţi, copii ieşeau curioşi.
să-şi vîre un duşman în gură, care să le îi ceri mult, îţi dă puţin ; Toboşarul se oprea în m ijlocul drumului şi începea
strigarea" în sunetul tobei:
fure minţile şi totuşi să fie pentru ei 0 ii ceri puţin, îţi dă mult; — Toooată luuumea — bum-bum — începînd de
ii ceri totul, nu-ţi dă
bucurie, o plăcere, o sărbătoare, un triumf nimic. 0 Mai bine anal mîîîine — bum-bum— să treacă la munca pămîntulut
în a fi preschimbaţi în bestii?’' fabet decît semidoct. 0 — taram-taram — să cureţe pajiştile — bum-bum
— să Păruiască pomii - bum-bum — să măture va
SHAKESPEABE Un prieten egoist 0 ca lea — taram-tgram-ta-tam..i şi pornea mai departe.
o pereche de galoşi din El, toboşarul, chema satul la arat, la cosit, la treie li
care Ia nevoie găseşti rat, la curăţat, la cules şi iar la semănat. li
numai unul. 0 Două fe De cînd a trecut moda toboşarilor, pomii de pe
luri de scrieri se bucu
DESPRE BEŢIE ră de privilegiul de a fi mărginea drumului au rămas ai nimănui, şanţurile
se transformă în bălării, valea este un adevărat de
citite de foarte multe
• „Toate (aptele, cele rele din lume nu ruinează ori: capodoperele lite pozit de gunoaie, în pădure sint tăiaţi copacii pen
atîţia oameni nici atîta stare ca beţia". raturii universale şi scri tru foc şi construcţii dar nimeni nu mai adună
, ANTON PANN sorile de dragoste. 0 Pensionarul: vreascurile, peste pajişti rugii de mure au format
• „De eîte ori văd (ete tinere ameţite prin baruri, Ca' şi fiinţele vii, poe? — Ne-au scos ochii c adevărate păduri.
- îmi vine să fug spre păduri, să iau in braţe pri mele, unele zboară, al 400 lei. Anotimpuri şi ani trec peste noi, nimeni nu mai
mul brad şi să strig : „Cum dc-o lăsaţi ? E sora tele merg, multe se tî- Desen de are grijă decît de ce e al său, Încet părăsim natura lă-
voastră!“. ' răsc. V. m iiiA il e s c u sînd-o pe" seama nimănui.
# ION D. SlRBU Culese de ■” V
• Jnţeleptul îşi deschide mintea, cînd bea un pa I. m An o iu Q ooeoooQ oeoooooooeeoooooeoooooosooo0990 0
har. Prostul şi-o închide".
| . i VICTOR HlîGO
0 ^Putem fi siguri că orice om care face lucruri rele
la beţie nutreşte intenţii necurate si cînd c treaz". IDEI... PRIVATIZATE ţii nu-şi schimbă nici lf
odată părerea.
J. J. BOUSŞEAU (J. R. LOWEL) TESTAMENT 1{
• „Două lucruri strică mintea omului: vinul si som • Să fii statornic în pă să nu te pricepi s-o 0 Ideile fixă au tenaci 1!
utilizezi din plin.
nul mult". rerea ta ! Dar, numai tatea; mistuitoare a ma Ajuns pe patul de. 21
CILIBI MOISE dacă n-o va birui alta (J. VV. GOETHE) 2C
ladiilor . incurabile.
moarte Esculap se adre
• „Cei mai mari vrăjmaşi ai omenirii se-nteleg: mai bună. x 0 Faptul că o idee pare (G. de MÂUPASSANT) să celor adunaţi Ia că-
lenea, lăcomia, desfoiarca, desf rina rea, beţia şi (CICERO) greu de înţeles nu în 21
iubirea de slavă". 0 Marile idei, .nu sînt seamnă numaidecit că 0 Iubesc lupta ideilor. pătîi
şi
Unde nu e luptă,
— Draşii mei, las în
PROVERB ROMANESC caritabile-.. trebuie s-o respingi. mare luptă, nu vreau urma mea trei mari me
0 „Omul se cunoaşte în trei împrejurări : la mînie, (H. de MONTHERLANT) (LLOYD C. DOUGLAS) să intru în arenă. diei.
la ban şi la pahar" • E mult mai -uşor' să 0 Muţţi apărători ai unor (A. dc VIGNY) — Care sînt aceştia?
PROVERB ITALIAN respingi o idee decît idei moarte seamănă — întrebară cei adunaţi,
Selecţie de să încerci s-d înţelegi. cu clinii răi la casa Aranjament — Apa, - exerciţiul fi
ILIE LEARU (A. E. BACONSKY) pustie.
• Poţi să recunoşti utili (ALEX. IVASIUC) (nu tntimplător) de zic şi regimul alimentar.
tatea unei idei şi totuşi 0 Numai proştii şi mor mg, ŞTEFAN COSTEA
22
DIFUZAREA PRESEI Şl... 23
ECOLOGIA 23
Titlul nu denumeşte o Dacă unele publicaţii ca
- > ., S E C E T A întreprindere ci pur şt „Zig-Zag“, „Cuvîntul",
simplu acţiunea prin că- „Baricadă" nii-ţi sînt... a-
re presa tipărită ajun- duse, mai că te duce
ge la cititor, Fără să mintea că ar fi boicota-
Diiţ cerll-albastru săgeţi infierbîntatc vreau îmi vine în min- te.pentru că sînt de par-,
Străpung in miezul zilei frunzele-ofHite, te o formulare a lui Le- tea ailaltă ... Dat nici 9,
Ploile n-ajung la rădăeinile-nsetate, n in : „libertatea presei ziarul F.S.N., „Azi“, rţw
Mocnesc In ierburi răzbunări cumplite. (în capitalism desigur, scapă mai uşor şi este 10,
S.N.J este libertatea de el distribuit tot după niş) 10,
Pămîntul crapă-n muşcături de-arşiţă, a cumpăra ziarele”... Nu te criterii care îmi sci
Şi-n cintcce de lebădă slăveşte grea furtună e deloc deplasat să ne păi I
Firea-ntreagă tace-a răzmeriţă. întrebăm: noi sintem li După. q iungă Ckibf
Aşteptind doar cornul care sună. beri să cumpărăm ziare iălâ am ajuns ta «m c x- 10,:
le ? Să ne referim la zia că este la m ijlo o
GEORGE PA VEL virtuala asigurare a pri- subtilă manifestare a î l ;
m irii ziarului (ziarelor} convingerilor ecolo^iste 12,
prin abonament-Are a- ale (nejdistribuitortlor de
ceasta acoperire ? Tipări- ziare: abundenta^ de ga 13,1
Desen de CONSTANTIN GAVRILÂ turile vin absolut pe să- zeţe însemnează arbori 13,:
rite (sau deloc), din una tăiaţi cu duiumul! Dacă
în una, din două în nu se asigură onorarea
două, din trei în trei nu- abonamentelor, cetăţeanul 13,;
O înverşunare terapeutico-politieă (II) mere ş.a.m.d. Vrei să înşelat va renunţa în vii- 16,;
reclami că te-ai abonat tor la abonamente, tirajul
degeaba ? Doar în demo- publicaţiilor - va scădea,
A fost preferată deci înlocuirea sa cu plasmă de Waldenştrom boală in- taţi în boala WaldenstrOm, craţia trăim, libertatea cu- hectare de pădure vor
Moscova, unde la 5 oc la donatori sau plâşmă ar teresîhd sistemul retieulo- vegheau lingă' un corp în vtntului e lege, dar şi cei scăpa cu viaţă!...
tombrie 1978 a fost trans tificială, păstrînd globulele endotelial însărcinat cu care funcţiile vitale’ erau care trebuie să-ţi âsigu- Dar tot eu vin şi m ă .17,:
portat cu titlul unei „vi roşii şi albe. La 21 noiem formarea singelui şi care menţinute artificial!,! To re primirea celor abonate întreb : dacă totul ţine
zite de lucru şi prietenie". brie au sosit cinci medici constă In principal în „fa tul, se petrecea la cererea lă domiciliu au libertatea pur şi simplu de nepă-
Şederea în capitala sovie americani de la bazele bricarea" unui număr spo ţării, care-şi răsplătea aş- să te lămurească pre- sarea unora din lanţul 18,;
tică â durat şase săptă- NATO din: Germania, iar rit de globule albe, neco- fel pe fostul preşedinte. cum că nu au nici o vi- celor care difuzează pre-
mîni, pină în 14 noiembrie, ziua următoare patru pro resprinzătoare calitativ, în La 18 decembrie o he nă, că gazetelp nu li se sa ? - 19,
eeeă ce a produs mari ne fesori de la Massachusetts creşterea masei singelui şi moragie internă a compli trimit de la Bucureşti ? !? S. CORNEL
dumeriri, dar s-a susţinut cat şi. mai mult situaţia, 2Dji
20,
nevoia unui repaus prelun dar moartea s-a consem
git, dată fiind oboseala da PUTEREA Şl BOALA nat doar Ia 27 decembrie 21,
torată activităţii. Ş-â reîn • BOALA PUTERII 1978, cînd Consiliul Revo
tors la Alger însoţit de luţiei Algeriene a hotărît
medici sovietici. Dar la 18 • PUTEREA BOLII oprirea reanimării. Acest
noiembrie, Bumediene a consiliu a amînat delibe
intrat în comă. Unii au su General Hospital din Bos a vîscozităţii acestuia prin rat finalul şi anunţarea a- 22,
gerat &ă fie dus din nou ton, S.U.A. ; apoi alţi 12 producerea unor globuline cestuia pentru a nu prin
Ia Moscova, alţii s-âu o- americani. Să -mai amintim anormal o. - de poporul nepregătit, pen
pus considerînd că şederea şi prezenţa — printre al La 23 noiembrie se pă tru a avea timpul necesar 23,
anterioară în capitala so ţii — a doi profesori tu- rea că pacientul - va ieşi alegerii noului şef de stat, 23,
vietică i-a făcut rău ; apoi nisieni, patru reanimatori din comă, ca după alte colonelul Bendjeddld Cha-
boala a rămas nediagnos englezi, un libanez, patru cinci zile starea să se a- dli. Cu toată starea gravă
ticată. In 19 noiembrie <% iugoslavi, doi danezi, cinci graveze. Profesorul suedez, a pacientului, un comuni
serie de somităţi medicale ■ japonezi, opt chinezi, doi descoperitorul bolii ce-i cat medical considera sta
franceze -In materie -de re vest-germani!:! Din R.F.G. poartă numele — în 1944 rea 1 sa ca „staţionară". E
animare, nefrologie, trans au fost aduse o cameră de — a dat verdictul: este dc reţinut că prelungirea
fuzie de sînge, au sosit la raze ga nuna şi un scanner stadiul final al bolii, pa agoniei, însemna „opunerea
Alger : condiţiile impuneau pentru explorarea creieru cientul fiind condamnat. faţă de voinţa lui Alah".
să se ignore pornirile pa lui. S.U.A. ău trimis cu un Vîscozitatea crescută a sîn- De subliniat că această
cientului împotriva Fran avion militar un camion- gelui duce la formarea de concentrare masivă de for
ţei ! De la Grenoble a fost laborator superutilat. Figu cheaguri în vasele din ţe medicale, umane şi teh
adusă aparatură pentru ra cea mâi ilustră era pro creier, fenomen care s-a nice, s-a făcut la cererea -MCA'mj IEI MEDICAMENTUL .CHEM PRE2ENTATOARELE
practicarea plasmaferezei, fesorul Jan Waldenştrom produs de două ori în ca soţiei lui Bumediene. DE IA ANUNŢURI TV,-..
veritabilă „curăţire" a sîn- de la Malmo, Suedia, care zul . lui Bufoediene, Sfîrşit
gelui bolnavului cu înlă a confirmat diagnosticul Şi iată că 92 de - clini-,
turarea . propriei plasme, pus de francezi — boala "eleni, din care cinci repu Dr. CORNEL STOICA Desen de ALEXANDRU RUGESCU
