Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_263
P. 1
Anul II, nr, 263 M A R JI, 11 D ECEM BR IE 1990 4 oagini - 2 lei
y '
unui
UI T AŢ I !
NU
Să privim lucid
ÎN LIBRARI! VA AŞTEAPTA taximetrist particular
către tarife
Domnul Constantin Stăn- • Avînd în vedere că
ciulescu este unul dintre s-au scumpit benzina, an
Pe drumul către econo Activităţile în cauză, care primii taximetrişti particu velopele şi tariful la repa
mia de piaţă, negocierea privesc direct populaţia lari autorizaţi în Deva. raţii, s-a stabilit-că 10 lei/
preţurilor în scopul libe sînt: serviciul de livrare a L-am întîln it zilele trecu , km este un tarif care per
ralizării (termen tradus pe âpei reci şi apei calde me te- într-una din staţiile în mite recuperarea tuturor
româneşte de la dublare najere, colectarea şi eva care aceşti întreprinzători cheltuielilor şi-i aduce şi
pînă la înşeptire) repre cuarea gunoiului menajer particulari1 îşi aşteaptă cli taximetristului particular
zintă doar un segment, ter ca.şi a apelor reziduale me enţii. un venit mulţumitor. Asta
menul complet fiind „li najere. Motivaţia majorării — .Ce mai face TAXI- ar însemna de exemplu,
beralizarea preţurilor şi ta de tarif este simplă ca doi PAR ? — întreb convenţio 50—60 lei o maşină închi
rifelor". Să privim în cele cu doi: aceste activităţi nal.- , ' . riată pe distanţa Gara De
ce urmează lucid către ta implică consumuri de ener — E ca o turmă fără va — Micro 15, indiferent
rife. gie electrică, substanţe chi păstor, răspunde dumnea de .. numărul pasagerilor.
■ Grupul • întreprinderilor mice, carburanţi şi, bine luidelocdispus la con- Dacă şi la întoarcere, mai
de 'Gospodărie Comunală înţeles, muncă umană, toa vcnţionalisme. aduci pasageri la; gară, a*
şi Locativă a înaintat Pre te urmînd, să se regăsească, înţeleg că. omul are ceva tunci venitul se- dublează.
fecturii Judeţului • o docu cel puţin în cuantumul pe. suflet şi o dau pe se Unora însă nu; le mai a-
mentaţie privind Justifica cheltuielilor efectuate, în rios : junge. Cer 50 lei .de per
rea economică .a. solicitării tarifele percepute pentru — Nu se poate mai ex- ' soană pe aceeaşi distanţă.
de majorare a tarifelor pen plicit ? . Faci o cursă plin.-plin dus-
tru o seamă de activităţi, respectivele activităţi. în — Ba da. Sîntem în De întors şi te alegi cii 400 lei
condiţiile liberalizării pre-'
noile tarife propuse fiind ţurilor la toate acestea, venit. Şi cit ai cheltuit ?
In prealabil negociate eu va 75—80 de taximetrişti Asta e lipsă do omenie,
primăriile locale. ,■ preţurile, de furnizare au particulari, iar în judeţ nu dar se practică. O fac în
Consiliul Prefecturii a crescut deja de două pînă mărul lor se ridică la peste special „braconierii", cei
amînat-„la primul termen" Ia 5 ori, cuantumul mun 400. Dar s-a întrebat oare fără autorizaţie şi aceasta
această cerere, ceea ce nu cii vii mai fiind afectat şi cineva cîţi dintre cei. ca- în ' detrimentul bunului , re
înseamnă că ne .vom pu de alocaţia de 750 lei acor- re-şi pun emblema TAXI- nume, de care începuse să
tea ascunde prea muţtS , rdată fiecări^i salariat pen- PAR pe maşină şi pleacă se, bucure această formă de
vreme de adevărul econo " tru.,1 scumpirea preţurilor la anumite ore la „vină- servire a populaţiei
mic inclus în ea. şi tarifelor. Intr-un fel s-ar toare" de'clienţi au auto* — Şi, cine. credeţi, dom
Privind adevărul in faţă, putea spune că şarpele şi-a rizâţie, cîţi plătesc impo nule Stănciulescu,- că ar
trebuie ’ să recunoaştem în atins coada cu gura şi se zitul cuvenit statului, ce putea pune ordine în a-
dreptăţirea cererii, ‘ chiar hrăneşte din ea. Poate aşa- tarife percep oamenii a- cest teritoriu al arbiţrariu-
dacă avem de 'adus la ea este mai uşor de înţeles ceşlia de la cei care ape -I«{?
şi unele amendamente, re- lează la serviciile lor ? Nu — Poliţia, în ceea. ce pri
prezentînd un posibil punct ION CIOCLU 01335000 • cred că s-au pus aseme veşte igiena şl starea teh
de vedere aj celor ce ur nea întrebări căci altfel
mează să contribuie din —---------------- ■— — -— s-ar fi aflat că în acest do- nică a maşinilor şi Admi
buzunar la îmbunătăţi CUMPĂR: mşnţU'-lMsaeonajul şi eva nistraţia financiară în pro
rea" ! acestor i tarife. - (Continuare 1n pag.12) , ■ Timp nsisledt de alţii. blemele de evaziune fisca
ziunea fiscală înfloresc pe lă. . Nouă, celor care prac-
zi ,co trece. Ca să nu mai
vorbesc de tarifele pe care ION CIOCLU
le pretind.
— Apropo, ce tarife pre
tind taximetriştii particu
guros drămuit, aşa incit fortăreaţa fiocca dei Rc.t- lari ? (Continăare la {NZ£. 2J
5. La Teatrul Roman de suficient profunzimea tori, după care intrăm tn
nu le-am putut pătrun
semnificaţiilor şt aureola impunătorul Dom — de
o frumuseţe tulburătoare,
din Benevento care stirhulează starea de dar zăbovim' ceva mai
mult în Teatrul Roman
perplexitate a turistului,
agiţaţia sa interioară, — construcţie magnifică,
lată-ne, aşadar, în faţa extrem de bine conserva PRIMA IUBIRE
Ne adunăm forţele lăun Romantism şi in Con monumentalului Arc al
al
trice şi pornim mai de temporaneitate. lui Traian — cel mai tă, încă din secolul pus
ll-lea, cind i s-au
parte în periplul nostru De la Telese — locul frumos din Italia, , după primele ■ borne. Drumul
italian. Puteri spirituale găzduirii noastre, cum cum ni se spune —, ri spre rotonda teatrului este Şl ULTIMA —
noi ne însufleţesc. Ştim spuneam, pentru patru dicat de oamenii oraşului dintr-o piatră specială,
că v6m merge la Benc- zile şi tot atîtea nopţi — în anul 114, în cinstea avînd încastrate din loc
vento, dar nu cunoaştem sînt doar 22 de kilometri împăratului, egre a po în loc bucăţi de marmură
aproape nimic despre pînă la Benevento, pe posit pentru scurt timp albă, care captau lumina MUZICA
noul reper al călătoriei care Fiatul elegant, cu 50' aici. în biserica Sfînta şi indicau direcţiile de
prin această minunată de persoane la bord, îi Sofia, datină din anul 760, mers. Capacitatea tribune
/ţară a sudului — tezaur înghite în numai o ju tocmai se oficia o slujbă lor -era, este şi astăzi, de , se putea citi„A tenţie: la
. de cultură şi civilizaţie mătate de oră. facem , religioasă, dar ni s-a per âo 000 spectatori, puţind Cotabiţă ! Instigă în mod
mediteraneană, spaţiu deci, cunoştinţă, în scurt mis s-o vizităm si să a- fi. evacuaţi, în caz, dc periculos spectatorii !".
suprasaturat de istorie şi nevoie,* prin modul,- de — Sunătoare tinichea î
frumuseţe. Cum e acum ?
Pe cerul scăldăt de ÎNSEMNĂRi DE CĂLĂTORIE dispunere a porţilor, în — Mult mai complicat
numai 10 minute. 'Acusti
ploaia, abundentă a amie U A L I A ca amfiteatrului este şi decit înainte,/Pentru câ a-
zii, care .ie-a făcut ciu acum excelentă, aici fiind tunci nu exista TV şi spec
ciulete la Caserta,. apare tatorii veneau să te vadă.
curcubeul — imensă nă timp cu un nou oraş is flăm astfel, că este unică prezentate' periodic spec Acum un spectacol'se fa
tacole de factură antică,
framă multicoloră arun toric, în care sufletul în lume, prin stilul său ce mai greu !
cată deasupra munţilor nostru european cunoaşte arhitectonic, cu altarul in unele manifestări folclo Prezenţă scenică impu — Dincolo ' dc obligato
rice.care păstrează nealte-
Apenini, care străbat Ita un impact irezistibil cu plan hexagonal, peste care rale - credinţele mistica, nătoare. Timbru vocal in- riu înalta prestaţie artisti
lia ca o şiră a spinării —, prestigiul latinităţii şi opt pilaştri susţin o inte eonfundabii, unic în muzi că, aţi luat vreo măsură?
semn bun cil rostului nos grandorîlc prezentului. resantă formă . circulară, amprenta spiritelor male ca uşoară românească. Cel —: Adept' al principiului
tru din a doua parte a Benevento are 75 000 de în ansamblul hi, biserica, fice ale vremurilor de mai înzestrat interpret al „Cîrid eşti in pragul fali
demult.
unei zile extrem de fer locuitori, ca şi anteriorul fiind organizată ca un momentului. Cine să fie, mentului, investeşte !11 am
tile în fermecătoarea Ita punct al călătoriei noas cort, toate structurile de Am adunat şi la Be oare? GabricL CotabiţS, alcătuit grupul VODEVTI»
lie. Călătoria este la fel tre — Caserta —, a de susţinere legîndu-se în nevento amintiri din toa desigur! Cu amabilitate şi — Reuşiţi împreună ?
de agreabilă, ca şi pînă venit, în urmă cu doi ani, tre ele într-o curioasă te vremurile Italiei, cu (atenţie, reporterul se de — Da! Şi asta pentru că
acum, oamenii — la fel şi staţiune turistică, dar formă stelară. In apropie adincă nostalgie a or.igi- clară absolut surprins), cu am eliminat acea sursă ve
de mulţumiţi în interio vizitatorul este atras aici re se află Muzeul Arheo . nilor noastre de latini, ca nuiit profesionalism, vede roasa de cişugun ce se
rul fiinţei lor atît de în îndeosebi de. marile mo logic del Sannio, aparţi- re vor opera benefic: în ta acceptă dialogul. cheamă ,şuşă". Nu putem
numente arhitectonice, de
nînd bisericii, ce include
setate de nou şi de cu cultură şi civilizaţie, care mai multe săli, cuprinzînd sufletele tuturor români — Stimate G.C., nu pot înlătura însă viziur ea sta-
noaştere, de voia) prin se -înlănţuiesc într-o exis obiecte de lut, fier, bronz, lor ce au fost sau vor eluda un adevăr : acela că, linistă a< upra artei ■ lumea
fiecare etapă a istoriei tenţă unică, armonioasă, vase, schelete, exponate trece cîndva prin aceste în ultimii ani, aţi fost un încă mai crede -câ artistul
acestei ţări fascinante — cu toate celelalte din romane, scene biblice, de fermecătoare locuri. soi dc Paria al muzicii cir ;nt ca, a
în Antichitate şi în Evul Italia. - vînătoare, matrimoniale Şi ‘va f i Napoli... . noastre uşoare !
Mediu, în Renaştere şi Le-am vizitat pe ,rînd; etc. ' ' Perfect adevărat! Pe N A T A L I I VASiU
în secolul- luminilor, în în fragmente da timp ri- Ne minunăm apoi de DUMITRU GîlEONtA fişa mea de turneUj elibe (Conîinuare în o 7 - a }
rată de. Consiliul Culturii,
