Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_263
P. 2
PAG. 2 CUVINTUL LIBER NR. 263 <
Poftit» şi la lila, dom nilor din Hunedoara, ne po
Domnul 7. Mateescu,
vesteşte pe larg cum a
de la G . I . G . C . L . ! ŞOBOLANII treeut pe la toate ate
lierele de . cizmărie dm
municipiu. Dumnealui
Ziarul „Cuvîntul liber" primire blocul, au fost le spaţiul ce-1 ocupă. Se spu doreşte să i. se repare
a relatat, nu cu multă vre gaţi la ochi cînd au făcut ne că un domn pe nume DIN LABORATOR nişte pantofi „desfăcuţi
me în urmă, despre situa recepţia. Atunci au fost Taşeău de la spaţiul loca pe cusături", dar acoio
ţia în care se află blocul cu privirile astupate, acum . tiv ar . avea în răspundere unde a apelat ori i s-a
A 1 de pe strada Mihai Vi au devenit şi surzi; Oa blocurile din această zonă Că. la Orăşţie (şi nu nu ditate excesivă, la condiţii răspuns că execută doar
teazul din Ilia. Firesc ar fi menii ce locuiesc în A l, a judeţului, care se vede, mai aici) comerţul nu este de muncă neacceptabile. încălţăminte la coman
fost ca unitatea care are ca şi primăria locală şi nici pe departe ceea ce ar Vasele se spală cir apă re dă ori că au maşinile
„La
de cusut defecte.
îrt grijă spaţiile de locuit Inspectoratul Sanitar Anti este prea scump (la vede trebui să fie, nu-i o nou ce, deci resturile se înde
proprietate de stat — în epidemic Judeţean, au sesi re), că n-a fost la Ilia de tate pentru noi. Am mai comandă pantofii nu se 9,0<
speţă Grupul întreprinde zat adeseori această situa foarte mult timp. Oamenii scris despre lucrul acesta. părtează doar parţial. Do trag la maşină. Sigur 10,0<
rilor de Gospodărie Comu ţie, cerîndu-se intervenţia din blocul A l se îngro Dar, că într-un laborator tarea este la nivelul ani 10,11
nală şi Locativă Deva — operativă a G.I.G.C.L. în zesc văzînd că timpul tre de cofetărie mişună şobo lor ’50, iluminatul este ca 10,21
să se fi sensibilizat de cri- zadar. Profesorul Lucian ce şi suma ce o datorează lanii, n-am ştiut. Am aflat vai de el, lipsesc materii UNDE SĂ-ŞI REPARE 10,31
ticile ce i s-au adus şi'să Idriceanu, ne spunea : drept chirie creşte de la recent de la Inspectoratul le prime de bază etc. etc. 1LK
ia cuvenitele măsuri. Cre — Starea aceasta de lu Ce să mai vorbim de PANTOFII?
deţi că s-a întîmplat aşa cruri nu mai poate conti o zi la alta;.. Comercial de Stat. La în calitatea produselor ? 11,3!
ceva ? Nici pe departe, cum nua, întrucît mizeriile din Poftiţi la Ilia, domnilor ceput ne-am mirat, apoi Faţă de toate aceste gra
■ ne-am convins zilele trecu scurgere au ajuns Ia eta de la G.I.G.CL. Deva' ne-am indignat. Cum adi ve încălcări ale celor mai 12,0(
te, cînd am fost la faţa jul I. Soluţia ar fi vidan- că, o unitate care produ elementare reguli de igie că dâ“ — meditează o-
locului, ceea ce duce la jarea fosei. G.LG.GX*. sus TRAIAN SONDOR ce produse de cofetărie nă şi ale legislaţiei în vi mul cu amărăciune. A- 13,0(
concluzia că factorii de ţine că poate- face aşa ce pentru un oraş întreg să goare, concluzia organului poi se întreabă dacă de
conducere de la sus-numita va, dar costul acestei o- Fotografii PA VEL LAZA fie „invadată de şobolani"? fiecare dată cînd ţi se
strică ceva la un pan
instituţie dau dovadă de peraţii trebuie s-o supor Iată, este posibil şi aşa ce de control nu a putut fi 14,0(
indiferenţă faţă de obser tăm noi, locatarii, ceea ce va l Şi pentru ca totul să decît lina — „laboratorul tof trebuie să comanzi 14,1(
alţii noi. Ar fi frumos.
vaţiile ce li se fac. ridică întrebarea : cu ce trebuie închis" !.
Dar să vedem ce proble sin tem noi de vină că fie clar, trebuie să spu Subscriem la această Dar de unde atîţia bani?
me ridică blocul A 1. Cînd proiectanţii şi constrictorii nem că şobolanii aparţin măsură şi facem conduce Şl apoi e păcat de ma 14,3(
treci prin zonă, simţi în au greşit şi că recepţia blo C.P.A.D.M. „Orăştie, cu rii U-J.C.P.A.D.M. următoa teria primă, de timpul
că; de departe un miros ce cului s-a făcut superficial ? • toate implicaţiile ce rezul consumat cu manopera. 14,5(
De aceea dumnealui
se înteţeşte pe măsură ce In altă ordine de idei, tă din acest drept de pro rea propunere: mutaţi propune „să se revină
te apropii de clădire. Din locatarii blocului A 1 stau prietate. Oare nimeni din domnilor şobolanii t Nu de 15,3(
ce: pricină ? Fiindcă fosa aici ilegal. Ctim aşa? Au conducerea cooperativei nu alta, dar vine iarna, iar în la forma de acum 30—10 16,0(
în care sei adună scurgerea repartiţii în regulă, dar, „laborator* nu prea au con de ani, cînd în orice
este prea mică şi lichidul deşi folosesc, apartamentele ‘ştie acest lucru ? Ne-am atelier de cizmărie pu
negru, greu -ţ pentru orice de ani de zile, nu plătesc mira dacă am auzi un răs diţii de existenţă! teai solicita fie repara 16,2(
organ olfactiv, iese deasu nici un leu chirie. De ce? puns negativ. Oricum, ţii, fie comandă*.
pra, a umplut subsolul. Pentru simplul motiv că chestiunea este gravă, dom VALENTIN NEAGU 16,5(
Probabil reprezentanţii G.I.G.C.L. Deva încă nu
G.I.G.C.L., care au luat în le-a încheiat contract pe nilor, şi nu este singura
, legată de acest laborator 17,05
(dacă ii mai putem spune
aşa). Şi canalizarea este de Sâ privim lucid 17,45
fectă (loc de joacă pentru
musafirii nepoftiţi?), ceea 18,15
ce face ca apa menajeră către tarife
să iasă în incintă. Pereţii 18,45
$înt degradaţi, cu infiltra 19,00
ţii $1 igrasie, adăugind prin {Urmare <Bn pag, V justificate în activităţile de
gospodărie comunală şi lo-
. Beciul blocului este aceasta , alte posibilităţi de cativâ ? Un aparat tehnico» 19,4f
plin de mizerii... infecţie a alimentelor. Toa economic şi funcţionăresc
te la un loc duc la o umi „că orice majorare de sala- hiperboiizat la nivelul 20 30
!-riu sau laitfc revgBdiCate grisului şi altele similare 21,00
; şi obţinute, se> vor regăsi la nivelul platformei Deva,"
.în preţurile şl tarifele pe ăl Întreprinderilor şi ex
rcare le vom plăti pentru ploatărilor din subordine 21,15
. traiul nostru zilnic şi că atîmă greu în cheltuielile
singura cale raţională şi generale cu munca umană.
Din fosă, canalizarea iese afară... obiectiv-economică pentru Se adaugă la aceasta mun- 22,45
a nu înregistra creşteri ga- , ca făcută .în, .dorul lelii de.
Idpante ale. castului ‘ vieţii, ’ unii salariaţi şi care vl- 23,15
este creşterea productivi ciază calitatea serviciului 23,25
tăţii muncii în condiţii de făcut cit şi risipa de orice
calitate îmbunătăţită şi fel provocată de neglijenţa
Nemulţumirile unui consumuri ’ eît arai econo-l celor ce fotps^c său a ce
micoase cu orice activitate lor ce organizează activi
9,00
umană. Este firesc: în ţă tatea de gospodărie comuna 10,00
taximetrist particular rile care au din abundenţă lă şi locativă. 10,10
Aşadar, privind lucid că
bunuri pentru consum, aa
pentru că stăpînesc aceste tre tarife, vom înghiţi a- 10,20
date ale problemei şi le ceastă pilulă oricît ar fi de 10.30
(Urmare din pag. 1) cotesc că cel ce realizează aplică. amară cu convingerea că
pe această cale un venit Aici însă venim cu a» fără asemenea „pilule" nu 11,10
suplimentar sau pur şi mendamentele la care ne se poate însănătoşi o eco 12,00
ticăm această îndeletnicire simplu venitul necesar tra I A PAf-î'J UT i e o 1 refeream la începutul a- nomie bolnavă grav de ine- 13.00
cu respectarea legii, nu ne iului său şi al familiei sale cestor rînduri. ficienţâ. Dar e bine să se
■ convine sâ fim compromişi trebuie să albă la volan şi Cheltuielile cu munca ştie că justificările merg 14,50
In ochii populaţiei, să fim o ţinută decentă, ntt cînd umană sînt pe de-a-ntregul doar pînâ la un punct. 15.30
arătaţi cU degetul* ca jec îi intră clientul în maşină Desen de V. Mihăilcscu 16.00
mănitori -ai buzunarului să creadă că a nimerit în
clientului. Şi apoi eu so bîrlogul dihoruîui. 16,20
16.45
17,25
17.40
(Urmare din pag. 1} ae fapt ? 18,20
Prima iubire şi ultima - muzica - — In cultură, sfertodoc- 18.45
bea şi a primi ceva în ţii din frunte au- fost schim
traistă. Şi de aici dezas baţi cu oameni de mare 19.00
trul: oamenii dau 1500 de ea un ciocan ; linia melo — Sînteţi exigent? El poate fi atins, deoare apărat, trebuie ferit de sC probitate: . atît de mare,
lei pe o pereche de pan dică aminteşte de Schubert, — Deosebit, Caut cu mi- . ce sistemul nostru pa cre avea probleme de meseFle îneît plutesc în nori; iar 19.40
tofi lipsiţi de calitate, dar Cu ajutorul lui, însă, ne gală hibele, Şi niciodată nu ează idoli, uitînd că artis în afara meseriei. Personal, între ei şi noi există ace 21.00
evită să dea 45 lei pe bi regăsim în oglinda realită mă extaziez în faţa crea tul trăieşte în cea mai a- sînt un caz fericit: am o iaşi vechi şarlatani care
letul de spectacol. ţii — pînă mai ieri abu ţiei mele. prinsă viitoare a existen deosebită rezistenţă fizică. mint, acelaşi putregai, a- 21,15
— Există o motivaţie ? rită *— aşa cum sîntem: — Cit de mult iubiţi sce-' ţei. — în afaceri începe a se ceeaşi mare cloacă de la
— Bineînţeles. Muzica săraci şi cu sprijin doar în na? — Există şi oaze de li schimba ceva ? Consiliul Culturii. ‘
nu e privită cu ochi de noi. Accept cîntecul funda — Mai mult decît orice nişte? — Nimic. Motiv’ pentru —• Ce a însemnat San 22,10
profesionist, nu e socotită mentat pe acel melanj im pe lu m e. Vreau să — Da, este momentul care eu unul nici nu im Bono ? ' 22,55
o afacere. Or, artistul este posibil de zdruncinat între rămîn cît mai mult aici. clopotului de sticlă. Tot prim nimic. Acum îmi vînd
acel menestrel ce necesită compoziţie, interpretare, a- E necesară însă o dedu deauna acasă la mine, cînd muncă neconvenabil. Artis — O întîmplare, mal în- 23,20
investiţie şi o reţea corec ranjament orchestral şi blare, fiind imposibil să dezleg cuvinte încrucişate, tul trăieşte puţin, inves tîi. Şi apoi, o recunoaştere 0,00
0,05
tă a valorilor. text. Cînd apare o fisură, trăieşti întruna în arderi citesc sau privesc televizo teşte mult şi ar trebui să a statutului meu de NU
MĂRUL UNU ÎN MUZICA
•— Ce se poate face? nimic nu mai merge, Cîn- le scenei! Momentul cel rul. cîştige pe măsură. Dar nu-i UŞOARA ROMANEASCA,
— Să se înfiinţeze încă tecele pe care le iubesc sînt mai penibil este la ’sfîr- 1 — Şi din nou în viitoa aşa: standardul pe care-1 în iunie, pierdusem orice
o casă de discuri competi perfect rotunde şi pot fi şit, cînd admiratorii, năvă re ! oferim spectatorului este
tivă, care să asigure cir simţite ca atare şi de pu lesc pentru autografe Ei — Exact. în turnee infer mai ridicat decît cel pe ca alte speranţe. Dar în sep
cuitul muzical: blicul fără educaţie muzi nu înţeleg că artistul « go nale, cîntînd în săli un- re noi îi primim. Vă ofer tembrie a venit invitaţia
— Mi-ar place să vor cală. Construcţia lor e per lit atunci de trăire; că de-ţi ies aburi din gură, un exemplu: din 7 800 000 în S.U.Â. unde voi înre
biţi despre repertoriu ! . fectă, fi ca şi cu Venus din din el a rămas doar o ra mîneînd conserve, negăsind lei încasaţi din vînzarea gistra în ianuarie.
— Nu am şlagăre. Ave Millo. în faţa ei, simţind nă pe care fiecare atinge apă la hotel... Lumea ig a două discuri, mie mi-au — Drum bun, alături de
Maria, de exemplu, nu se perfecţiunea, chiar şî nea re o doare. La noi, artis noră că artistul este ase revenit 2750 lei. prima dumneavoastră iu
fredonează : cuvintele , cad vizatul încremeneşte. '. tul este un bun de consum. menea florii: ei trebuie — Cum explicaţi starea bire si ulti m : MUZICA !