Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_264
P. 1
Rezolvarea optimă a problemelor Festivalul coral
interjudeţean
municipiului depinde „Cu noi este SĂRBĂTOAREA
Dumnezeu" CRĂCIUNULUI
în primul rînd de noi ÎN COLINDE
Profunzimea
- - Domnule inginer Dan ln paralel să face o mai îmbogăţirea fondului de
Cazan, ea vieeprimar al burjă educaţie civică popu marfă.
In problema poluării, Un
municipiului reşedinţă de laţiei, astfel ca fiecare om de am făcut destul de pu- : şi frumuseţea Pleacă Lina
judeţ, aţi reuşit, credem, ttt să ţină la aspectul oraşului. ţin pînă acum, anul viitor
Ih ceea ce priveşte asi
scurta experienţă în aceas gurarea utilităţilor tehnice va . începe extinderea şi la fintlnă
tă mancă, o cunoaştere de de confort constat necesi modernizarea tehnologiilor muzicii sacre
ansamblu a problemelor eu tatea unor îmbunătăţiri în. la staţia de epurare a ape
care se confruntă primăria activitatea de alimentare cu lor reziduale. Pleacă Lina la fîntînâ,
municipiului in sfera sa de apă a oraşului. Urmea2ă Asigurarea locuinţelor şi Simbătă şi duminică, la Datiana-i fată dalbă
competenţă. Care ar fi a- ca o primă urgenţă să de- a confortului de spaţiu de Catedrala Ortodoxă din
locpit îmbracă două aspec Orăştie, s-t: desfăşurat, în Cu ulcioarele în mină
te : întreţinerea şi repara premieră naţională, o reu
rea, apartamentelor . exis-, niune corală de cîntări sa Daliana-i fată dalbă
Discuţie cu domnul DAN CAZAN, vlceprimar tente şi construirea de noi cre la căne au luat parte Găsi apa tulburată
al municipiului Deva spaţii. întreţinerea şi re coruri bisericeşti din judeţ
pararea locuinţelor exisfen- şi di» afara judeţului nos Daliana-i fată dalbă
te nu s-a desfăşurat mifl- tru.. Această iniţiativă de
ţumitbr, astfel' că acţiunea excepţie a fost De voinici înconjurată
cestea în cazul municipiu finitivăm lucrarea de echi de trecere a ’- apartamente : materializată, spre'
lui Deva ? librare a presiunii în re lor în proprietatea celor ce unui nume 'UbUc'- «are Daliana-i fată dalbă
— Paleta problemelor ca- ţelele de apă şi să com le locuiesc, ii pune pe a - a trecut . lăeaştâui Voi voinici, voi vînători
re-i revin primăriei este pletăm, din Investiţii, ca ceşâa în situaţia de-ă Cum sfînt «uţâart, d<l 'Cfiţf*
bogată. Intre acestea, mul pacitatea de iomagazinare. păra, m' mnlte cazuri, a- In^pectoraţui. ţrndeţean pen Daliana-i fată dalbă.
tru CiStâHt, Căntreă Jude*
Aprovizionarea populaţi
te vizează un contact larg ei cu bunuri de consum im ION CIOCLEI ţesut «S Cteăţlifl Pbptdare, Ce cătaţi aici fa zori
şi nemijlocit cu Întreaga pune primăriei un contact
populaţie a. municipiului. permanent cu primăriile 1BNEL BOBEA Daliana-i fată dalbă.
Aş situa aici pe cele de gos altor localităţi din ţară pen Noi umblăm şi colindăm
tru a putea contribui la (Continuare în pag. 2) (GoMmar* h im» • t s )
podărire, asigurarea posibi Daliana-i fată dalbă
lităţilor de confort in lo
cuinţe, aprovizionarea cu Şi la gazde i-O-nchinăm
bunuri de consum -şi ser Da Io f ianuarie W !
Daliana-i fată dalbă
vicii, asigurarea necesaru
lui de locuţnţe, problemele . PREJUI UNUI EXEMPLAR AL ZIARULUI Şi-o-nchinăm cu sănătate
poluării mediului. Datiana-i fată dalbă
O altă categorie o con „CUVÎNTUL LIBER" - 3 LEI
stituie cele de urbanism şi De Crăciun să aveţi parte
organizarea teritoriului, o- Măsura creşterii preţului ziarului Anunţăm pe această cale cititorii noş- Datiana-i fată dalbă.
rientarea dezvoltării econo „Cuvlntul liber" survine la n distanţă. în tri, că preţul de 5 lei pe exemplar se
timp, de 1—-2 luni faţă de majorarea aplică numai de ia l ianuarie 1901. Tot
mice, cele de privatizare. preţului altor publicaţii. Iniţial, intenţia de la acea dată costul «inul abonament
— Sînt probleme comune noastră a fost să păstrăm cît mai mult este:
celor mai multe primării preţul de 2 lei Pe exemplar. Cu regret, O fiO LEI PE LUNA
«fin mediul urban. Ce anu trebuie să spunem cititorilor noştri, că • ISO LEI PE TRIMESTRU,
me te particularizează pe mai mult de. 2 luni n-am putut rezista la cane, oficiile poştale adaugă taxa de
cele ale municipiului Deva ? creşterii de circa 3 ori a 'costului hirtiei distribuţie la domiciliu. Depozitul de mărfuri al C.P.A.P.M. Haţeg
şi do aproape încă o dată a castului ti Acţiunea de colectare a abonamente
— Se poate vorbi şi de parului Aceste majorări alo costului lor la presă pentru anul viitor a început
un grad de particularizare hîrtioi, tiparului şi al Mior servicii, ca şi se desfăşoară în toate localităţile ju
a acestora. La gospodărirea urmare a liberalizării preţurilor, au spo deţului nostru. „Să fi văzut domnule
rit mult cheltuielile pentru editarea zia Reamintim cititorilor ziarului „Cuvîn-
localităţii trebuie să asigu rului După o analiză minuţioasă şi res tul liber" că pot contracta abonamente
răm mai multă eficienţă ponsabilă am ajuns la concluzia că, fără pe luna ianuarie 1991 Sau pe trimestrul I
activităţii de salubritate voia noastră, trebuie să majorăm preţul al anului viitor pînă la data de 25 de ce era aco lo !"
prin mărirea acestui sector. unui exemplar al ziarului la 3 lei. cembrie 1990.
HOtărît lucru, recentul cial de Stat, Direcţiei Ge
ordin al primului-ministru nerale a Finanţelor Publi
al Guvernului cu privire ce, Direcţiei de Control Fi
la introducerea în circui
6. Naooli — oraş al contrastelor un spaţiu extrem . de bo tul comercial normal’a măr nanciar şi Poliţiei Haţeg.
gat în
vestigii romane,
— Să fi văzut domnule
monumente medievale, furilor stocate dă mare bă ce era acolo! — ne spune
O superbă duminică de aduce din ce în ce mai şi spune în Italia că în muzee, biserici, biblioteci, taie de cap celor care, fie Felicia Dancea, inspector
noiem brie 1990. încă de aproape lanţurile crenela Napoli luminile sem afoa zone de turism şi agre din obişnuinţă, fie din rea- comercial de stat din ca
dimineaţă, cerul este pu te ale munţilor din jur, relor fac doar parte din~ ment, de sport^şi comerţ, ■ voinţă, se-dedau la tot fe drul Prefecturii judeţului.
ternic luminat de razele iar mai apoi marea, de decor şi că şoferii nu dis locuri de perm anentă în lul de subterfugii pentru a Sîntem curioşi şi consul
unui soare fascinant de un azur pur şi, pe funda ting culorile. Oricum, ne tâlnire a italiei cu lumea pune deoparte tot felul de tăm o listă cu produsele
roşu şi de rotund. Ne în lul ei — conturul decu am convins că circulaţia din afară. produse ce se găsesc mai stocate. Pentru a-vă face o
dreptăm spre Nasoli, o- pat al insulei Capri. rutieră se derulează în- îl vizităm, «la relanti", rar prin magazine. Un a-
raşul despre care prover Intrarea în Napoli este tr-uh desăvîrşit respect re cu autocarul, atât cît se semenea exemplu a relevat VALENTIN NEAGU
bul spune că, după ce l-ai maiestuoasă, dominată de ciproc. poate, la dimensiunile şi controlul la depozitul de
văzut, poţi să mori. Sînt castelul m edieval al lui Oraşul Napoli — ăl trei- sale uriaşe, cocoţat pe mărfuri al C.P.A.D.M. Ha
4t da kilom etri intre ora patru coline. Urcăm pe ţeg, efectuat de lucrători
şul staţiune Telese Terme San Martino, care domină ai Inspectoratului Comer (Continuare în pag. 2)
şi oraşn l-capitală al regiu ÎNSEMNÂRI DE CĂLĂTORIE oraşul, apoi trecem prin
nii Campania, Marlo ne I T A L I A Posilippo; cu vile elegan
face călătoria plăcută, cu te, costisitoare, prin car ÎN ZIARUL DE ASTĂZI:
canţonete celebre, de la tierele moderne, luxoase
Granada şi pînă la O Sole Carol d’Anjou, în apro lea ca mărime din Italia, — Mercelina şl Santa Lu
Mio. în interpretarea nu pierea căruia se află Pia după Roma şi Milano — cia —, pe cea m ai fru
mai puţin celebrului Ciau- ţa Municipiului, domina numără azi două milioa moasă stradă din Napoli
dio Villa, autocarul parcă tă de statuia ecvestră a ne de locuitori, este şi al **- Fmncesco Petrarca —,
alune-'ă pe panglica nete lui Victor Emanuel al t*~ doilea port al ţării, după flancată de copaci robuşti,
dă de asfalt c autostră lea, întâiul rege ăl Itattet, Genova, a fost fondat de sădiţi iin ordinul lui Mu-
zii, ih timp ce noi nu ne Intrăm prin oraşul vechi, greci şi are ca . dată de solini şi botezaţi cu nume )
mai saturăm să privim străbatem străzile îngus naştere anul 700 înainte
formele, elegante ale pi te, fără stopuri, pe care de Oristos. Este un impor DUMITRU GIIEONEA
nii ’■ marini şi chiparoşi puzderie d e maşini şi mo tant centru industrial, în
lor ' Inătatea ferm ecă- tociclete circulă în afara deosebi cu construcţii de ANUNŢ.
tc cerului c.rtre ne oricărei legi. De altfel şe ‘Saşini şl chimie, dar şi (Continuare în pag. a 4-a) Vinci strecurători negăurite folosibili* ea dale.