Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_265
P. 1
Economia judeţului Hunedoara i La vremea cînd re-I
dactam materialul de- «
spre adunarea de la AL- I
în luna noiembrie şi 11 luni din 1930 BA IULIA, nu aveam J
cunoştinţă de un anume, i
gest — cu totul deose- I
bit — născut din cura- J
Realizat In %' faţă Realizat In % faţi tă trăire românească. In |
U/M nov. dc nov. 11 luni dc 11 ce a constat el!? In a *
1990 1989 1990 luni 198 străbate, pe jos, drumul I
pînă la Mecca neamu- ,
Producţia marfă ind. mii, lei 1836,7 71,1 22062,7 72,0 lui, întru cinstirea şi ■ Colo sus,
Productivitatea muncii dreapta amintire a stră- I
în industrie mii lei/pers. 14,6 69,3 170,3 71,4 moşilor care, în anul j
Investiţii din fondurile sfînt 1918,. au drumeţit [
statului . mii. lei 540,0 81,1 5134,7 58,5 în vremea ceea
— constructii-montaj mii. lei 302,6 88,7 2572,1 65,1
Apartamente date în folo-
sintă din fondurile statului nr. 27 8,6 1089 34,4 jD r u m e ţin d s p r e i Colo sus în vremea ceea
Export
— cliring in R. mii R 625 15,3 20943 60,1 în frumoasa Galiieia
— devize convertibile mii $ 9823 82,9 90861 51,5- | c e t a t e a !
Livrări mărfuri la fondul O fecioară vieţuia
pieţei din prod. judeţului mii. lei 526,4 118,8 4997,7 107,5
Desfaceri de mărfuri-prin n e a m u lu i ! Ce Maria se chema
comerţul de stat i
şi cooperatist mii. lei 920,4 139,8 8779,9 126,1 i .................. — ; într-o zi Maria sta
Prestările de servicii pentru J cu pasul sau călări pe {
populaţie de către unităţile cai albi, pinii, laCETA-y Singură în casa sa
de stat şi cooperatiste mii. lei 167,3 136,0 1435,1 105,1 ( TE. |
Producţia, principalelor J Cine stnt aceşti români» Dar deodată ce văzuse
produse industriale:
— KUilă netă mii to. 345,9 54,0 3596,1 50,9 f frumoşi ia suflet, căra- j Casa toată se umpluse
» ra le cerem iertăciune J
— energie electrică mii. kWh 417,6 92,6 4389,4 74,1 | pentru a nu fi aflat la ■
— oţel mii to. 148,5 56,9 1982,2 66,0 De-o lumină lucitoare
. — laminate mii to. 100,1 81,4 1314,3 64,9 J vreme fapta lor ? Sîht I
compatrioţi ai noştri şLÎ
. — ciment mii to. 60,0 120,0 995,0 92,2 I patru dintre domniile | Ca lumina de la soare
— ţesături mătase mii mp. 800,0 69,9 7919,0 65,9
— bere mii hi. 23,3 72,6 .504,3 94,2 | lor sini trăitori ai jude- *
— came tăiată în abatoare mii to. 1,$ 188,3 16,8 165,1 * ţului nostru : d-na Mi-1 îngerul Gavril intrase
— preparate din carne mii ta 0,9 1161,0 8,9 576,2 I baela Jalbă şi di. Petra J
' Hăncilă (amîndoi de ta |
—- lapte consum mii h i 13,0 81,3 166,0 100,0 La Maria Sfîntâ-n casă
— unt to. 30,0 48,4 191,0 61,6 j Spitalul Judeţean din*
— brînzeturi td. 30,0 187,5 763,0 72,0 I Deva); dl. Petru Vaidoş î Nu te speria Maria
* şt dl. Ion Aloman (an- (
Cheltuielf la 1000 lei PM V % I gajaţi at Combinatului *
în ind. (10 luni)
- - totale Iei 1251,3 122,4 * Siderurgic din Huhedoa-1 Ca vel Naşte pe Mesia
r— materiale lei _ m £ î l 5,0 - ■ *
păstrători.
Cei patru
Beneficii realizate de unităţile « de sftntă tradiţie au ple- | Şi vei naşte F«ui Sfînt
de stat <10 Ixiui) miî- lei ' ^ ' ■ 1223,4 90,6 J
Pierderi realizate de unităţile ^ cat" din faţa Casei de - Vei fi sfîntă pe Pămînt.
j Cultură din Deva vineri, |
de stat (10 luni) mii. lei ___ ■ ___ - 4756,3 ‘ 624,9
Numărul unităţilor de stat * NATALIA VASIU l
care au realizat beneficii I
in 10 luni " . nr. 90 100
NUmărul unităţilor de stat ■ Sm- * mmm f mmm a
. care au realizat pierderi
ki 10 luni nr. 36 28
li La Pompei, fiecare piafră vorbeşte
- Despre Pompei s-a scris ' 'de Pompei, is-g ciiţreiftu- , u»a din cele opt ale.fos--
f i L e g e a M M t a r X mult, o inţreagi istorie. ral din . nou ' din poţi ră-, . iului orăşel — pe eare au
Zgomotul mesaj, ce mi se vinte i ’xaete. fermentatei ■Pentru ci ‘Pompe.iul — ci» junchii, g început să ver'-: încărcat, în tlnţpul. caţa-
şi' Herculgnuni şl Stabia,
nepotolit, trei zile şi
clfffîiului, s&.şţ ş&lvcze lp- ,
pafirsempdfţoaţioidin iu- metereujSrHteă a declic
piezişi mt&A.&p-'t raţiei comandantului\i'o- ■din .apropiere are. o două nofiţi,, lavă ftţrbin-, cucerii. Păşiqh pe străzi
te,' care a mistuit .'tai ci
istorie a Tui,; aparte, ex
mfh. In generai, 'referin oţiginale, pbvdte cu pic- ;
-eaiMfU trecut. Ptw- vărinjlt * tuturor români- ţa juridică « declaraţiei trem de tristă, de dure- a fost viaţă in acest spa tm m m de riţt, care pogr-
roasă. , întemeiat cu 609' ţiu şţ pe. o .arie Intinşă
&rU «adeptei* lot f.faesajul generatului sale â, fost eludată de co tjţ săpate în fie mici şan-
— nai, sţra d es striga? mentatori, aşadar este. ha- . de ani fnatnle .de Cristos, dtp preajmă, ipgroptnd în t%rt'ltş#e. de urnele car .
. lozinci vechi d este canal portant să analizăm baza oraşul acesta, ' blestemai' tuf vulcanic gros, în în retoşr ce îs străbăteau cu
î să ne întrebăm asupra tarea acestui fanat con ei, înainte de a ne forma de Dumnezeu, ajunsese in tregime, oraşul. poveri de mărfuri: pline,
Şi a rămas aşa, în izo-
anul-79 la o mare înfto-
î convergenţei necesare din- stituie nodul gordian al o părete corectă. - băuturi, fructe, diferite
■. tre , aceste sisteme. După problemei, pentru anumiţi Ziariştii, Un păcate pu obiecte şi marcate chiar
‘aniversarea Unirii, la Al- analişti, de aceea il şl a- ţin informaţi asupra ra ÎNSEMNAtl DE CĂLĂTORIE cu treceri de pietoni. în .
l ba Iulia, mijloacele de ţionamentelor decizionale bordura străzilor siht in-,
. informare (n masă s-aa şt adesea prea voluntari I T A L I A castrate bucăţi de . mar
transformat tntr-o arenă ÎNSEMNĂRI DIN pentru' a spune adevărul mură albă, care captau
! de luptă politici, In care adevărat, au declarat că rire culturală şi comer lare şi uitare, mai bine şi difuzau, lumina tn tim
i duelul comunicatelor nu PARLAMENTUL generalul Cheler şi-a asu cială. Se întindea pe 66 de un mileniu şi jumăta pul nopţii, iar la margi
.■ reprezenta nimic altceva ROMÂNIEI mat atribute mai mari de de hectare şi avea în jur te, pentru că abia in se nea bordurilor se află o-
decît trufia săbiilor in- cît i-au acordat regula de 25000 de locuitori. Du colul al XVIIl-lea, la ini rificii pentru scurgerea a-
fierbîntate de luptă. De mentele militare. Această pă ce în anul 62, un cu ţiativa unui rege al Nea- pelor şi totodată pentru
aceea nu ne putem apro bordez. Generalul Chcler ipoteză trebuie cercetată, tremur puternic l-a distrus polului, nu tnceput săpă legarea căruţelor parcate
pia de adevăr practicînd a declarat că împotriva ca să vedem pe ce ne ba masiv, fiind refăcut, In turile, dîndu-se la iveală pe străzi.
acest limbaj ultimativ. atentatelor la ordinea pu zăm. scurt timp, la întreaga cel mai important centru
Gind tunurile vorbesc, blică, în calitatea sa de In ultimele săptămîni, dimensiune, în acel an de arheologic al lumii — an DUMITRU GHEONEA
sensibilitatea umană tace, comandant al Armatei parlamentul ţării a în groază 79, în ziua de 24 ticul Pompei.
spune : un raţionament Române din Transilvania, cheiat . un pachet de legi august, la ora unu după- Pătrundem în el cu sfia
străvechi. ar folosi inclusiv forţa ar despre care presa nu a amiază, muntele Vezuviu, lă, ca într-un templu
Eu am fost la 'Alba Iu melor. Mulţi, animaţi de suflat un luvînt. Nu ştiu aflat doar la 9 kilometri sfînt, pe Porta Marina — (Continuare în pag. a 2-a)
lia şi aş putea să 'spun ideologia liberalistă a o- de ce. Pachetul avea a-
multe cuvinte şi judecăţi filarilor CADĂ, au inter cest conţinut:. Legea cu
care îmi aparţin. Dar sînt pretat această declaraţie privire la organizarea şi ■ M M H H I M I H I I
acum atît de divergente ca o extrapolare a com funcţionarea Ministerului
puncte de vedere despre petenţelor militare în di Apărării Naţionale; Le ÎN ZIARUL
■ ceea ce eu am văzut a- recţia dictaturii armate. gea privind organizarea G C 3 3 C O 8 0 ■
colo, incit propria mea pă Nu mă pricep la delimi DE AZI :
rere aproape că nu are tarea exactă a competen ION ITU ANUNŢ: TRIBUNA
nici o importanţă. Aşadar, ţelor în acest teritoriu. • Ne-au sosit pălării pentru bărbaţi din paie. „CUVlNTULUI
vă invit la analiza unui Insă pot spune cîteva cu (Continuare în pag. a 3-a) LIBER"
