Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_265

■ H fit c m r n n a m t i N i .
S5SSSS36 ÎHftejW

tostitoHle săteşti te suferinţă

Acum, cînd lumea, satu­ fel — adică nu primim”!). tol — al aspectului, m i a-
,1a orele 14,30 şl au ur- Activitatea s-a restrîns în les interior — şcolile Aau
I m at firul şoselei, intrînd , lui e reconsiderată, din- cabinetul de tratamente, ceva mai bine, bfcăncni/ire
du-i-se importanţa pe care
* în CETATE în diminea- I o merită, te-ai aştepta ca căci mulţi pacienţi au sub au aceeaşi situaţie. Cale
se i I ţa zilei de simbătâ. AM, ! unităţilor de servire socia­ un an (ea şi căi pe care Care au cu ee-şi încălzi să­
poposit
scurt \
pentru
lile de olasă le au m ,i din
tocmai l-am găsit în cabi­
lă,
de cultură din acest
mediu să li se acorde mai net), sau au fgbrâ şi nu pot iarna trecută, sau pentru
că la nivel de comună
fi examinaţi în frig.
multă atenţie ca în trecut.
şi peste Retezat Din păcate iu crurile nu stau ţie domnului dr. Theodor primăria s-a implicat mai
Am expus această situa­
eu răspundere şi a reuşit
aşa. Pe alocuri stau chiar
mai prost parcă decît îna­ Bădăuv directorul Direcţiei să le asigure combu ‘ ’.Jul.
inte de revoluţie. Judeţene Sanitare. Dumnea­ Mai sînt pe alocuri m ase­
Inginerul Aurel Dan a dintre oamenii de aici nu lui preciza că greutăţi în menea cazuri fericite, ca
Dispensarele medicale co­
9
devenit, metaforic vorbind, mai au unde se duce, eăci munale sînt arondate acum aprovizionarea cu lemne e- la Geoaglu, de exemplu. 10
ţin „mijloc fix" al Trustu­ de o viaţă şantierul le-a pe lîngâ spitale, atît în xistă în tot judeţul, inclu­ Din păcate însă m >: nu­ 10
lui de Construcţii Hidro­ fost casă şi masă. Noi am privinţă coordonării de spe­ siv acolo unde pădurea e meroase sînt cele neferici­ 10
tehnice, într-atît s-a iden­ putea lucra. Zilele dintr-o cialitate, cit şi din punct la marginea satului. Că s-â te,1 aşa cfc' la Rapoit sau ca 11
tificat cu scopurile, cu Iurtă, chiar de iarnă, cînd de vedere administrativ. ■■ mers pînă acolo îneît în u- în zonele Brad, Ilia ş.a.
destinaţia acestui mamut noi nuv putem desfăşura Astfel . întreţinerea clădiri­ nele locuri au fost mobi­ Printre instituţiile satelor
. din . sfera investiţiilor hi­ activi tu te la depunerea de { timp la Izvorul -Rece (a- lor în care acestea func­ lizate cadrele medicale ia Se numără şi căminele cul­ 12
droenergetice. Există însă- anrocamente în corpul ba­ * flat la limita dinspre \ ţionează, asigurarea lor cu tăierea lemnelor din pădu­ turale, gospodărite ca şi 13
In viaţa inginerului Dan şi rajului, sînt puţine. I. Alba a judeţului nostru) combustibili pentru iarnă re: Situaţia e grea pentru pînă acum tot de primării. 13
O. altfel de identificare : cu întreruperea lucrului în * şi apoi în parcul din \ nu mai cad în sarcina pri­ că lipsesc lemnele din de­ Cum sînt gospodărite ? De­ 14
oamenii alături de care a construcţii în perioada a - . | Vinţk de Jos. măriilor. De la înspeetd- pozite. Şi cu toate că Di­ pinde de la caz la caz, 14
străbătut ţara şi vămile mintită este, din păcate, * Au avut asupra dum- ratrl Şcolar judeţean am recţia Sanitară ar dori să ştiut, fiind că omul sfin­ 14
timpului construind'baraje doar un preludiu1 la ceea | neator o mătase triea- I aflat că începînd. cii anul plătească mijloace de trans­ ţeşte locul. Iar acolo unde 14
-•şi'-hidrocentrsle. A' ajuns ce va urma. Căci umbra I loră pe care, în CETA- viitor nici şcolile nu vor port pentru aducerea lem­ nici primăriile n-au lem­ 15
lâ vîrsta cînd, dacă ar do- şomajului se întinde ame- TEA ÎNTREGIRII, s-a i mai depinde în acest sens nelor din parchete, nu le ne, desigur că nU poate fi
’ ţfo,. s-ar putea pensiona nînţătot re şi peste Retezat. I scris : „DOR DE ROMA- de primării. Şi atunci... _ găseşte. „cald" nici în cămine!1 cul­ 16
însă‘lă: vîrsta cîrid în­ Bugetul ţării nu mai poate i NI A MARE îndtep- Referitor la starea jalni­ turale. 16
că' poate fi util ţârii,' oa­ suporta investiţii de anver­ 1 tăţit "dorul l Minunat Atunci se întîmplă ca la că a unor dispensare să­ Situaţia multor instituţii 16
menilor. gura celor hidroenergetice. j gestul ! \ acest ceas tîrzîu de toamnă teşti domnu l Bădău spunea din satele hunedorenc este 17
" Ca să ajungi la barajul Păcat. Potenţialul energe­ foarte multe dispensare me­ că deşi oamenii din sec­ în contradicţie eu int — esul
lacului de acumulare de la tic al rîurilor noastre, inte­ dicale, şcoli şi grădiniţe ditt torul sănătăţii dispun de acordat in .ultima t eme 18,
Gura Apei trebuie să stră­ rioare este doar în mică mediul rurâi să, nu fi-pri-, fonduri, nu găsesc mină de mediului rural: Sau să fie 18
baţi cam 30 km de defileu măsură folosit. Şi, deşi in­ V mit pentru iarna, ce stă să. lucru. întreprinderile de oare această atenţie doar
pe firul Riului Mare, cînd- vestiţiile' stei 'foarte costi­ NOTA ZECE! vină nici un lemn. Se mal; construcţii nu se angajea­ interesul unora 'pentru e-
va numai clocot de muncă. sitoare, costul energiei' e- fu data de 2 decem­ întîmplă., că unele clădiri ză la lucrări mărunte, iar ventualitatea «te a redeve­ 19
Anii au trecut şi febra din .lectrice produse pe această brie a.c., elevele Ioana par a fî case ale nimănui alte formaţii specializate im n i stăpini de pămînt ? Ar 19
munţi s-a mutat pe firul cale o face preferabilă e- Ilioni — Şcoala G enera­ (mai puţin ale instituţiilor există, mai ales în lumea fi păcat t Căci lumea satu­ 20
apei la vale, către Haţeg. nergiet obţinute pe cale şcolare, în marea, lor ma­ satelor. Aşa îneît exeeptînd lui merită toată atenţia şi
Tn drum către Gura Apei • terhiieă din cărbune şt u lă N r. 1 H aţeg, clasa u joritate reparate sau igie^ unele consteu'cţte : « te , noi dragostea nu doar pentru 21
V-a 1), Hoze-MariaKTo-
laşi în urmă colonia de la chiar energiei nucleare. In kojoze — aceeaşi şcoa­ nizate pînă la începerea — cum ar fi. de pildă cea pămîHt, ci şi pentru- oame­ 21
actualului an
Brţidăţel, fostă aşezare u- plus nu aduce eu sine „plă­ lă, clasa a W * A , şi cursurilor Dar să argument' din Romos — celelalte a- nii săi, pentru valorMe sale
şcolar).
ntană, acum pustie, iar cerile" poluării, ba chiar A driana D ragom ir — rată aşa cum arată. morale si- spirituale.
drumul ţi se ihleiseetieăiâ aceste amenajări contribuie Şcoala G enerală N r. 2 tăm. Uriul din posibilele Iar dacă Ia acest capi­ VIORICA ROMAN 22
exemple îl constituie Dis­
tocm ai rar cu mastodonţii la înfrumuseţarea mediului Haţeg, clasa a IH -a A* pensarul ţdin Rapoit CU&..
pe patru roţi cum se în- ' ambiant, la regularizarea au predat la politia din direa, veche ide o sută. de 23
ttmpia atunci cînd şantie­ potenţialului hidrografic. localitate o sam ă d e bani ani, cunŢ spui»,; «te* S te la 23
rul din Retezat era in toi.; ' Pţeă : btţgetul nu. poate 'şi- un ceas fie Rsînă.gă' “ Cuşiriue, are pereţii mur­ 23
L-am reîntîlnit Ia capătul suporta asemenea înveşti- site Intr-o anumită aoaă
drumului pe acetasioingjnar ţii, în stdJimb le-ar putea din oraş. Păgofcaştd este eaţi. de umezeală şi igresie- început de decembrie. Prin privind-o:'Fămeia Insă nu-i .‘
în exterior şi cu zugrăvea­
Dan Ai Tel, dar parcă mai suporta foarte bine Depar­ . aşteptat la poliţie, iar la scorojită în interior: Din- „geamurile - Magazinului acuza.; Vorbea potoliţi,. cu
trist şi dezarmat. tamentul Energiei Electrice, ' eelc trei eleve au prim it1: . J-'lâmingo" din Deva se tristeţe pentru ede ce se v 9
— Cum mai n^SMueră-s' avînd iri vedere că energia deja, peatra gestul lor lipsă de lemne ţşi cîte măi putea vedea aglomeraţia din petrec, nedumerită dc ce 10
rfle la baraj, domnule in* hidroelectrică este, după a- sînt au foşti' pfeţrate -et*- interior. „Ce se dă aiei, nu înţeleg, unii necesitatea 10
g k ier? « in s o -e 5 *.• rnorţiz&rea (destul de rapi- de bună purtare, aota IA grija de anul trecut,. _ de-i coada ?“. întrebarea a de a munci. „Dacă aş fi 10
—- Aici constructorii au dă) a investiţiilor, o cner- în fiecare toanmă puţwn la vpus-o o femeie în virstă, avut - numai mina stingă^,, 10
de lucru şi vor mdhţfUVisa,. gie ieftină,- "mărunţică şi firavă, îhfă- aş fi învăţat să lucrez cu
încă o vreme pentru că Cine ăi1‘ trebui să tepire- ' şurată într-o brohoadă nea- ea. Doar sînt atîţîa oameni
ceea ce tm tacepyt trejatip,t!,,|inţe, argumentat în feţa gră. I-am explicat că-s stfngaci f*T 11
să terminăm, altfel... organismelor guvernamen- ■'lucruri străine şi1 scumpe. In mai puţin de două m i-;
Altfel încerc să-mi ima,- tale interesele acestei cate- %A dat eu înţeles dh» cap, nute, din envtnte puţine,
ginez peste timp Ţ profesionale ? Ar twe •Nu erau pentru; punga am înţeles creauf-de-o via- '
întimpla cu puhoiuî bui să o facă într-o comu- dumneaei (oare cîţi ciîenţr .’: ţâ al anul eun cu care soar-'
de ,ape din spatele upoi ofantate: de efort Confedera­ îşi pot permite sa-şi facă ta n-a fost prea generoa­ 12
ţi întrerupt la cota 1040 ţia sindicală de ramură şi 'in permanenţă cumpărătu­ să. Dar şi-a asigurat, o c- 13
îngrozesc de ceea ce trustul de specialitate': cu rile din astfel de magazi­ xisţenţă demnă, depăşin-
Peu ochii imaginaţiei. sediul la Bucureşti. Dar,: cu ne ?). du-şi handicapul prin voin­ 14
Sigur, , ceea ce s-a înce- * orice structură învechită, Intenţionam să-mi văd de ţă. „Mi-a fost greu, dar. de
puţ trebuie^ terminat. In ^„eâr^atiţâţ. careţi tetlndeâ drum. Dar femeia simţea foame n-am murit. Şi m ă . 14
ldcrările "megalitice începu­ dini Capitală tentaculele a- nevoia să-şi descarce sufle­ Va ajuta Dumnezeu Să am
te în epocj' dictaturii ceau- supra tuturor rîurilor inte- tul. „Mărfuri străine f Dar şî mîine ce ’iMnca". Desi­ 14
şiste -este îiicorpowrta trag'^» rioare-alo ţărti-R. abdica*•» cîte ajutoare au venit, un- gur, optimismul se datoreş- 15
da umji popqr umilit ’^ i a de,,U aceasta în baza unui - de-s ? Eu de pildă n-am te atît credinţei cit şi obiş-
jâl* 7 •ţteeptukf<. prim it UBv.eapăt d e «ţăi Şi mwi|ei d e a muoei. . Jar. 15,
răm ffe fca in st. poate ră- . / vezi bine că n-am o mină,: înţelepciunea şi dreapta ju­
mai întîrhplat pe alocuri. mine*' trust şi numai ct' Aşa m-am născut. Şi decată le-a deprins la şcoa-
Inginerul Dan îmi întin­ 10 000 din cei 40 000 de :CŞr bipc-ar fi da- 16
de o hîrtie cu un text Este muncitori din construcţii ’ strigă nemul­
ordinul Guvernului . prin hidroenergetice. De aceea Noi localităţi pe harfa judeţului? Nicidecum! Cum, şi am doara-Un ajutor ţumirile pe străzi sau pre­ 16,
care, pe perioada 22 decem­ mamutul trebuie lăsat să de altfel,, nouă nu este nici indiferenţa celor care cial. Mă rloare îm ă sufle- tind mereu drepturi ar cu­
brie -— 28 februarie se sis­ moară,,, cu tot refuzul său 'trebuie s i dea răspuns. tul oînd văd - ce greatate-i noaşte şi sar ; înţelege astfej 16,
tează âciîvftetet' de inves­ dă ai părăsi scena. ' Foto iPAVEL tAEA peste ^iară şi atiţin-oatAmti de oameni-
tiţii. ' ' '/ • nu munfcesc".- Şd sbrt valizi
— Gîndiţi-vă c ă . mulţi ' ION CIOCLEI şi voinici* • am (îndit «*i. ... VIORICA ROMAJS4 ,, 18,
19
(Urmară din oog. ti măi erupt, ăiri iP pină în
7. La Ponjpei, îieeare piatră rek ăe 52 ie ori, ~îns& ei 19,
1944 (ultima' lui zvtrcoli-
De o, parte şi de alta se ştiu c& atol funcţionează 20,
înşirau prăvăliile — unde un mare observatei- eare 21,
se vindeau, dţn recipiente poate anunţă 0 eventuală
de plumb, vin şi bere —, uşurinţă ctjăa ’ da ploaie în inscripţia HAVE — hos- de marmură, fîntinile ar­ Astăzi — toate mine,' *o catastrofă Cu 3—4 zile îna­
morile din piatră grea şi căzile săpate in mijlocul pitas ave i — formulă de teziene, decorate cu cape­ îngrămădire ■ de? -pietre, inte de a se produce. Es­
cuptoarele din cărămidă camerelor, Multe case sânt bun venit pentru cei ca te de lei, copii, şaptrle, străjuite de VeZuvîu, de te un oarecare motiv de 21,
— in care se 'făcea pline tipice, împărţite in trei: le călcau pragul. Intrăm dini de vînătoare, ai sta­ mare şi linişte.
şi pentru localităţile din camera de vară, camera în casele lui Cornelius tuete vesele, conductele se de munţi. Ne întoar­ Din Pompeiul m u se 22,
jur (s-aii descoperit 14 de iarnă şi locuinţa scla­ Rufus şi Mareus Lucte- originale de alimentare cu cem pe Calea Morminte­ poate ajunge, cu maşina,
brutării şi 81 de plini pie­ vilor, iar in jur-grădinile. ţius, tn casa luxoasă a apă a locuinţelor, din lor, menţinute aproape în­ pînă in apropiere de gu­ 23,
trificate), casele simple, Pereţii, din stuc alb şi fraţilor Vetti, necăsătoriţi, plumb, acoperite cu tera­ tregi, în gindirea antici­ ra craterului Vezuviului 0,
cu un singur etaj, în care roşu, sînt pictaţi in culori care făceau negoţ cu vi­ cotă, spre a putea fi de­ lor moartea făcînd parte ori se poate urca, tot pî­
localnicii îşi petreceau contrastante cu scene bi­ nuri, casă de oameni bo­ tectate cu uşurinţă, prin ' din obligaţiile oamenilor, nă acolo, cu funteularul. 0,
idoar o mică parte a tim­ blice, de vînătoare, ma­ gaţi şi gospodari, extrem umezirea acesteia, a even­ ea fiind doar capătul e- Renunţăm. Timpul ne pre­
pului, cea mai mare fiind trimoniale, după tehnici de bine conservată, unde tualelor defecţiuni. xistenţei lor. Ieşim pe a- sează, Ne mulţumim să I,
dăruită vieţii publice : la originale, eu cinci-şase tronează o pictură porno, Ajungem tn Forum. Ce­ ceeaşi Porta Marina şi ne aducem aminte de fru­
gjmnaziţi, în for, la baie, straturi de mortar, unele reprezentînd spiritul fer­ tatea antică avea şi ea un zăbovim puţin în noul moasa melodie „Funiculi,
la teatru. Pătrundem, pe rămase pînă azi necunos­ tilităţii, în casa' faunului centru politic şi adminis­ Pompei — oraş modem, funicula", inspirată ie fu-
după zidurile înalte, în cute. Pardoselile, •mozaicu­ care dansează■ (a copie, trativ. Se aflau alături i cu case mari, frumoase, nicularul de aici şi ne în­
interioarele locuinţelor. rile sini, de asemenea, o- desigur), cu scări din curia — primăria, basili- scăldate in verdeaţă şl toarcem spre reşedinţa
Probabil că nu aveau so­ riginale, cu inserţii din lemn, ce se puteau lăsă ca — palatul de justiţie, lumină, cu oameni veseli, noastră de la Telese Ter­
be, iar mobilă foarte pu­ marmură albă jochi de şi ridica, ducînd la etaj. centrul economic — ban­ comunicativi. Nu le este me.
ţină. Tavanele au nişe pisică", iar la intrare, mul- Admirăm grădinile, cit ca şi spaţiul de rugăciune teamă că Vezuviul s-ar Abia aşteptăm să ajun­
mart pentru n cădea cu *e case si prăvălii poartă nişte saloane, cu bazine — templul lui Jupiter. putea mînla din nou. A gem la Roma...
Ir