Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_265
P. 3
?
PAG 3
...mn-»*
T R S U K J A C 0 Z I L E
Cei care s-au gîndit cini. Alţii, mal practici,
cumva la celebra de-acum se „lipesc" direct în faţă
coadă, tăiată dintr-o da şi fac 'pe surzii la pro
9 9 tă, sau mai lent fluturată testele celorlalţi, 'păr in
•t de unii înainte de alegeri, sensibili la Ndlifîe'ativeld
s-au înşelat, Nu este.‘ Vor deloc măgulitoare ce li ,*•>
ba despre coada cîinelui, atribuie. Sint printre ct
ci de alte cozi, pe cate oameni de toate condi’U
TINERII Şl EDUCAŢIA putea rezolva 'foarte Simplu. (Sem guvernul n-a■ reuşit însă le sociale şi de toate vir
nează cîţiva locatari din blocul 104, să le „reteze". Aţi ghicit atele. ’Şyte întrebi cum de.
Se înserase. In jurul meu, pe stra CERERI FĂRĂ Şimeria). ' desigur, stimaţi Cititori, nu se jenează, fiind citm
dă, mulţi1'tineri, copii pot spune, în RĂSPUNS că acestea sînt cozile este sau avînd păru! că
noastre
de toate zilele, runt 7 Cert este că au le -
tre 10—15-ani, care se hirjaneâu şi POŞTA RUBRICII formate de fiecare dată pasă de supărarea celor- ..
se certau de la o ţigară pe care o într-o scrisoare adresată re • G.LG.C.L. Hunedoara—Deva şi peste tot unde „se dă lalţi ci doar să apuce ei
fumau cu rîndul. I.a un moment dat, răspunde grupului dc locatari din
, cei cu ţigara a fost oprit de un domn dacţiei, doamna V; leria Barna, blocul 1 ABC, strada Aurel Vlaicu, ceva". N-are importanţă produsul care se dă. Trist.
Un asemenea compor
din Crăciuneşti—Băiţa, ne se
ce. Bine că se dă: Orice.
care cerea un foc. Imediuţ s-au adu sizează faptul că, deşi a adre Haţeg, care sesiza deteriorarea in
Că. oricum n-avem acasă. tament necivilizat se poa- ..
nat toţi în jurul lui, spunind „dă-ne sat două cereri conducerii în stalaţiei de apă rece şi caldă, pre Sau dacă avem totuşi, nu te- întîlni frecvent la co- -
şi nouă o ţigară". Omul nu le-a dat. treprinderii de Lianţi Chişcă- cum şi a coloanelor de încălzire, strică să mai luam.'Cine zile mult mai mari decit :
Tinerii au plecat vorbind urît (cu daga, la nici i na din ele n-a în urma verificării, S-a constatat că ştie, poate nu vom mai cantitatea . de marfă. .Im -...
vintele lor nu se pot reda). Ce fel primit încă răspuns {!). Solici branşamentul şi plasa din subsol au găsi curînd.
de educaţie au aceşti copii ? Ştiu tările petentei sînt perfect în un' avansat grad de uzură. De mai O, .Doamne ! Cumplit brînceli, insulte, tensiune-.
Toate izvorîte din teama
părinţii de faptele copiilor ? Sau unii dreptăţite dacă avem în ve .mult timp se lucrează la înlocuirea ne-ai mai pedepsit să stăm oamenilor de a se întoar
vor zice_: „Ei şi ! Ce mare iucru au dere că prin puşcăturile ce conductelor sparte, urmîncf ca pînă mereu tă - cozţ. .Cu: orele. ce acasă cu mina goală, 3, .
făcut ?!". Da, e mare lucru, deoare s-aU făcut în Cariere? Crâciu- la 10 decembrie să se finalizeze, de In frig, in îmbulzeală (iar Grotesc spectacol la care •
ce £ cum se formează caracterul. Co neşti i-au fost provocate o se către S.G.C.L. Haţeg, această lucrare. dacă- mai ai ghinionul să ne-au împins lipsurile.
piii de azi sînt oamenii de mîine. rie de stricăciuni la locuinţă, • Stimate dl®. Viorel Iancu, din nimereşti in spate şi o tot felul, teama că n-a
Cum îi creşti, aşa-i ai. (Elena Mag acestea trebuind să fie grab D eva! din constatările I.C.S.M.A;, persoană cu statură de vem ce pune pe masă şi
ii ici, Deva). la faţa locului, nu £.• reieşit că Ia
nic remediate de către cei ce Goliat, vai de coloana în ghiozdanele copiilor.,
le-au pricinuit, cu materialele centrul de pîine-lapte nr. .88 (Mio tal). $i parcă toate ar mai noştri. Dar şi mai trist
IM MOD ABUZIV lor. Este p problemă de via riţa), Deva, să Se fi încasat supra- fi cum. ar fi dacă oamenii este că abundenta de măr
ţă, caro irnpune o soluţionare preţ pentru pîine sau lapte. Deoare şi-ar respecta rîndul (s-ar furi, se lasă astcutată si -
Adresîndu-se printr-o scrisoare re neîntârziată. ce nu v-aţi dat adresa exactă, în respecta pe ei respectîn- în atare condiţi' cozile cu. ■*
dacţiei, doamna Asinefta Iaeob, din treprinderea nu v-a comunicat re du-i pe alţii). Dar, ţi-ai manifestările neci’-ilizute
Gurasada, ne împărtăşeşte amără zultatul cercetărilor la amintita u- găsit { Unii au învăţat teh ale unora nu vor dispară-
ciunea; pe ct re o încearcă pentru nitate. nica de*a avansa mai re curînd.
faptul că, deşi a folosit un teren/raai DOAR PUŢINĂ • Am primit răspunsul G.I.G.C.L. pede chiar în interiorul
line de 50 de ani, în locul 'numit BUNĂVOINŢĂ la scrisoarea adresată redacţiei de cozii, ignorîndu-i pe ve V. BOM Jv
„X'ălaie", acesta a fost oct pat îri ’ către locatari din blocul nr 11, zona
mod abuziv, acum, fer toamnă, de Şf PREOCUPARE Mărăşti, Deva :
către numitul Manasie Haida. Pen DIN PARTEA ,,a) In data de 9.XI.1990 s-a făcut
tru a-şi veder în Hniţte «te .-'-bătrt' cercetarea la faţa locului şi s-au luat ;
neţe, doamna A.I. are dorinţa să fie CONSTRUCTORULUI măsuri de desfundare atît a canali
ajutată să-şi recapete1; suprafaţa res- zării interioare, cit;şi exterioare, Si Ucigaşul ţinea,
{Seetvvăc'de teren, solicitând în acest Sîntem un grup de iocatari din tuaţia s-a mai controlat şi cu per*
sens sprijinul'primăriei locale. Şimeria, strada 30 Decembrie, blocul . sonal de specialitate din partea In
104, scările A şi B. După nenumă specţiei Sanitare Judeţene în data tandru, victima de braţ
.....NE-AU PROMIS CĂ VIN rate intervenţii la forurile superioa de 12.XI.1990 ;
re, apelăm la ziartl d-voastră, ce- b) Menţionăm că pentru astfel de
AZI, CA VIN MAME, ' rînd sprijin şi ajutor îp rezolvarea situaţii asociaţia de locatari trebuie Părinţii Victoriei V. din '■'ţinea, pe picioare, aş ■■ v.
următoarelor două probleme: să emită comandă Ia G.I.G.C.L.— Călan ce trăiesc în loca Ioan Lucaciu s-a o --u
w » « n it . a) Acum un au, efeid blocul a fost Platforma Deva, lucru care s-a fă litatea Laslea, judeţul Si să-l ducă acasă. în ^ u-
NIMENI* -teCSt fotositâţăim fost predat cu in cut, emiţîndu-se comanda nr. 4, din biu, s-au bucurat fosrte . soniera nr. 14 a blocului
stalaţie de gaz, care nici azi nu 1.XI.199& In schimb la servjeiul de cînd, într-o zi caldă de nr. 2, de pe s'rada Flo
Vă scriu în numele a 15 familii funcţionează din diferite motive : ba ranjamente nil era înregisţrătă nici iunie a.e., au văzut-o ve rilor din or; sui de pe
care locuiesc pe Şoseaua Naţlpnajă lipsesc contoarele, ba maistrul de o reeîamnţie în acest seris din par nind pe fiica lor Ia casa Strei, l-au văzu', mai
chn oraşul Simeria şi oare ne. con la construcţii refuză să. predea ac tea asociaţiei de Iocatari sau a gru unde a văzut lumina zi mulţi oameni ne :-o< doi
fruntăm cu aceeaşi situaţiei de,-a* tele secţiei de gaz metan, ca aceasta pului de semnatari ai scrisorii. Men lei. Pe eel ce o înroţea — intrînd la .braţ. d ir nu
proape doi a n i: ni’ beneficiem de să poată face racorilil, ba instala ţionăm că şi întreprinderea noastră un • tânăr înalt, subţire, cu Ie-au.-dat ateul ie oiirueit
programele radio transmise Ia difu torii lipsesc de pe şantier şi sînt se confruntă in prezent- eu proble începuţ; de chelie — îl cu L.R. se îmbăta dos. V^’l-
zor. Caiiza ? O maşină a. lovit stâlpul plecaţi cuf diferite lucrări la-tâlte in me grele privind aprovizionarea cu noşteau, că mai fusese pe nii apropiaţi s-au nu 'a
de d|sţta«re. a - cablului • şi l-a ţjipi- , stituţii... şi noi aşteptăm să putem materiale şi funcţionalitatea utilaje- la ei cu cîtăya vreme în doar că, mai apoi, 'ui
Am sesizat poşta şi au promis că ' găti lă gaz deoarece butelii nu avem -lor-ee se-foiosesefe întreţinerea re urma, şi ştiau că-i con locuinţa pensionarului, iui
vin azi, că vin mîine, dar n-a mai şt curent se consumă destul, de mult ţelei' de canalizare, iar personalul cubinul Victoriei. Era di se £ude muzica, şt «di»-;
venit- nimeni. * Uii muncitor -de- l a '; cjţzuri.- implicat în acest sector face. efor mineaţă cîpd au sosit cei gie, ciţţft:^e; ţŞjfşşpkţ- 'Ve
poştă ne-a promis totuşi că dacă-i b) La parţerstt blocului? îiî-spaţiul turi pentru a rezplva toate proble doi. După-amiază la poar o b i c e i . • ? ; '■■*/' t
-
f
dăm 5 kilograme de ţuică va lega rezervat magazinelor, caloriferele mele ivite în munieipKil Deva. S-a ta casei s-au oprit cîţiva
df. ni neagb
A dojjn
firul de stâlp. Am stat de Vorbă şi instalate de aceiaşi constructori făcut această menţiune Intrucît poliţişti, au intrat în vecină a bătut ia i sa gar
cu dirigintele poştei. Dumnealui ne-a • pierd apa caldă, geamurile lipsesc. considerăm că personalul întreprin curte şi, după cîteva mi-"
spus direct că nu se rezolvă problema. Două probleme,' care, eu puţină derii noastre nu merită etichetarea nute, au ieşit însoţiţi de sonierei nr. M si. mirată
că nu-i răspunde .nimeni,
(Guga Pascu Şimeria, Şo şeaua j < bunăvoinţă şi preocupare din par ;gipbalâ făcută la un moment dat în tânărul înalt, subţirel şi cu a apăsat pe clanţă. A Vă- !
Naţională, nf: 85). ..... .. - •■>• tea Şantierului ..de construcţii s-ar • scrisoarea dumnealor", ' ; început de chelie... mas încremenită in prag.
r— De ce l-au luat, fată Pe jos, în camcrii, era
■ . I ■■■ T l i t iij i f l i dragă ? a întrebat nu ma întins un cadavru cărui;-
(Urmare din pag. 1) lui. GkdIgţ;rm f effă ifiî.r-0 ţnstituţiilar de stat, , a va a românilor este aliată Victoriei. i se vedea doar : apui de
legalitate & -necontestat. lorilor democraţiei cansti- prin acest principiu 'le i — S-a bătut cu cineva sub maldărul de li.vine cu
şi. funcţionarea Mirişte? jeneralul tuţiondte. Această aătoH- lor militare europene, ca a- răspuns V.V., d ar în care era acoperit. A f",-. . &
ritf&P Se* ‘InteHle ; -şf-- Le- ^ ş&W'âsttniaVapiouţaţ dic- ZarerpriVeşte inclusiv fo- re prevăd în chip expres ochi avea întipărită o. ex — evident alertată p
ijM pettrit înfiinţarea, , • ţaUmales,' nu cunoaşte le- tosirea armamentului din j, aceleaşi obligaţii. In Spa presie de groază. Pulge~« liţia, • procuratura Ş.& K--
gcuuzarar şi funcţionarea aety pentru eâ legea mi- dotare şi colaborarea cu nia, da exemplu, armata rător îşi aduse aminte că chipajul ce '-a :lopîas£t
-CanălitiiUi de ,'Apătfcre'ă, " NtXţrS Votată de Parlamen trupele Ministerului- de , este învestită, şp, apere iu- ieri,- cînd a venit la; ea la faţa . locului a intre- *
Ţ& rtlS‘Imj^eunt.** acesta ’ tat ţării-. it‘ autoriza pen- Interne. clusiv „or dineu,,, constitu la Călan, Ioan Lueaeiu, prins cercetări ample şi
tfu$4tgi aoaiOoTteizi'tortr- *ţf% 'o -asenţenea - variantă Ca şl în rîndarUe gpiţtiei ţională" şi nirtieni nu se £ vea ;o pată roşie pe pan amănunţite. S-a stabilit - . ■
im h J & .fP p w * "of«&, . ins&ecţiorţală. publice, in băncile parla simte, din acest punct de taloni, era speriat foarte că victima avea mai mul
nftli împotriva >agresiunii. ‘ "tresţgur,' etnd "eu eram mentare o asemenea atri r vedere frustrat de dreptu tare. Şi atunci a simţit te lovituri de cuţit în-ţo- ,
externe *- îndreptată spre - tind?, 'şi îmi făoetwi dato- buţie a stîrnit nedumeriri rile civile. Dar castelele un spin iri inimă:’ Ce fă race şi in piep. ,ce i-au
Matul de drept, dar şi a- Spaniei sînt adeseori prea. cuse el oare, cu adevărat ? cauzat. mp; rtea. Cu apr- ■
-supra variantelor interne departe de sufletul nos Să derulăm timpul înapoi,* tor -1 vecinilor a fost iden
de agresiune, despre care tru. De aceea este, poate, cu două zile... . tificat cel- ce-1 înso'isc
pînă acum puteau exista mai firesc să ne rapbr- Era într-b luni. Cei? doi seara- precedentă pe L.ii
impresii şi păreri feluri ’ tăm la structuri de stat concubini se aflau în ga I s-a luat urma care a
te. In modfişpecfat Aceşti^ - , mai aprppiate. In Austria, ra Petroşani cu intenţia dus în satul am intit-din
impresii erau. vehiculate ■ a de pildă, armata îndepli- , de a merge Iu Vulcan. judeţul Sibiu...
de grupurile politice de neşte misiunea de apăra Ioan Lucaciu îi zise Vic
s&adăi. alimentate da fot? : i ;■ im re militară prin legea mi- , toriei : . . ... în faţa probelor I.L re
ţe ascunse, însă întotdea litară din 1955. însă aco — Du-te singură. Eu cunoaşte că l-a' lovit cu •
una justificate de opinţi ria- faţă de patrie la Peş- şi contestări. Grupul par dau o fugă pînă la ai mei, cuţitul pe R. L., dar zice
ale unor militari declaraţi tiş, descărcînd vagoane cu lamentar ecologist, prin lo sînt prevăzute şi obli la Balomir. Vin mîine. că £’ făcut-o îndemnat de
în favoarea unei demo balast la ora 4 diminea domnul Mihai Bălănescu, gaţii exprese eu privire dimineaţă, la Călan. alcool, deşi, după ce l-a-
craţii ostăşeşti, despre ca ţa îmi era greu să pri a prezentat o moţiune de la „protejarea instituţii Cei doi s-au urcat în treci t în nefiinţă, i-a răs
re noi toţi, ca civili, să cep asemenea raţionamen respingere, vocile Parla lor, asigurarea libertăţii treniri diferite. I.L, s-a colit casa şi, a umplut ou
fim cinstiţi, nu ştiam prea te severe şi nici acum nu mentului s-au contrazis, de acţiune a autorităţii, oprit la Balomir, dar nu lucruri de-ale victimei iui
multe. cred că le stăpinesc în după care votul ’a decis apărarea drepturilor de mai pentru cit i-a trebuit geamantan şi o sa roşă.
Ei bine, grupul de legi mod absolut. Dar un lu prin majoritate zdrobitoa mocratice ale locuitorilor, să i£' de acasă un covor Cuţitul l-a aruncat, ne -
despre care vorbesc pune cru îl ştiu şi îl spun co re asupra chestiunii: ar menţinerea ordinii publi pe care l-a vîndut în a- geamul .-autobuzului, ■ în
capăt în mod drastic tu rect : armata română se mata naţională apără ţara ce şi a Securităţii interne'1, ceeaşi zi la Călan. Cu Strei. A încercat sa-şi
turor convulsiilor. Arma află în legalitate în lupta de orice fel de agresiuni, întrebarea ar fi, deci, da banii încasaţi pe obiect a piardă urmo zicîndu-şi că
ta ţării este învestită să împotriva agresiunii, in indiferent dacă ele sur că noi putem spera să in intrat ia „Perla Streiului", scapă de cuvenita pedeap
apere nu numai graniţele diferent dacă ea vine de vin de dincolo ort de din trăm în Europa fără să apoi la bufetul „Piaţă", să — omor deosebit de
naţionale împotriva unei dincolo de hotarele ţării coace de graniţă. Iar cei luăm în seamă toate pri unde a turnat pe gîtlej grav şi jaf — gînd cît se
invazii străine, ci şi îm sau de dincoace de ele. care cred că acest prin vilegiile europene. Nu pu mai multe puhâre cu vod poate de absurd, cum s-a
potriva unei invazii inter Ea este autorizată prin cipiu ne arunci Înapoi în tem. Iar dacă delegăm pe că şi biter în devălmăşie. . dovedit în cazul său şi in
ne. Din acest punct de lege să contribuie la .apă totalitarism, trebuie aduşi unele şi rămînem numai Aici se întâlneşte cu Lu altele de acest fel.
vedere ordinul generalu- rarea ordinii publice, a la ordine. Legea militară cu altele, greşim. dovic Racoţi. Omul era TKAIAN BONDOK
cherchelit bine, abia se