Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_266
P. 1
M 6 O M M e t O M C 8 « « S 8 M 8 « « « O O M M e ^ « S 9 « S 0 ‘
Străbătînd mal multe în mod firesc' întrebarea :
zone ale-judeţului Îm PAHÎNTUL ÎKCÂ MAI PLÎNGE! De ce se tărăgănează to
preună eu dl. ing. Ioan tuşi realizarea ■ arături
Măniguţiu, directorul lor ?
C O N C U R S U L N O S T R U Trustului Judeţean pen ţionată, este greu de pre stacol de netrecut. Nu Iată cîteva răspunsuri,
tru S.M.A., am constatat supus că o asemenea sta mai punem în discuţie aparent Justificative, dar,
DE F O T O G R A F I I cu durere că pămlnţul mai re de lucruri se va ame necesitatea efectuării de în acelaşi timp, păgubi
de
avem
pe acum a arăturilor pen
toare. „Mai
liora. Acolo unde
s-a
pllnge
Încă, pregătirile
pentru producţia' agricolă găsit Înţelegere şi solici tru însămlnţările din a- arat circa 200 ha, dar nu
din anul 1991 fiind sub tudine, s-a mai făcut nul viitor, ştiind bine că, e clară situaţia pămîn-
orice aşteptări, mai ales clte ceva, trecerea mult în caz contrar, pierderile tului. In pluş,, dacă arăm
în privinţa efectuării a- prea lentă şi anemică la de producţie (pe care nu acum şi trebuie să plă-
răturilor. Atîta vreme cit privatizare. In baza noii ni le măi compensează
dilema : „să dăm pămln- legislaţii funciare ce în- nimeni) se ridică la sute N1COLAE TtRCOB
tul la ţărani sau ţăranii tîrzie ne justificat să apa şi mii de' kg produse la
la pămînt" nu este solu- ră, neconstituind un ob hectar. Atunci se pune (Continuare în pag. a 3-a)
Preturile oscilează,
dar mai mult cresc!
Joia la Brad este zi de făină albă cu 25 lei kg.
tîrg. De vreme îndelunga Şi, ca în alte pieţe ali
- pş tă, moţii crişeni îşi dau mentare din judeţ, nu lip.
întîlnire aici cu mulţi alţi sesc brînza, smîntîna şi
locuitori din Ţara Zaran- laptele de vacă, telemeaua
dului. Majoritatea dintre care îşi mai păstrează doar
cei de la sate vin şi valo parţial preţurile anterioa la poartă
rifică agoniseala lor după re. Pe această temă am
truda cîmpiilui sau creşte discutat cu mai mulţi pro
rea animalelor. în ultimele ducători din comunele mai
trei săptămîni» în zilele de apropiate sau mai îndepăr fa Jarigrad
tîrg am fost prezenţi în tate de Brad care îşi ma
piaţa, de alimente şi la tîr- nifestau gadofy&rjHâţ spu-
. -do- animale din vBrăd. nindtt-He ca în timp ce fei
S epfed de miercurea, oa vtnd smîntîna şi brihza La poartă la Ţarigrad,
menii se îndreaptă spre >
Brad. In piaţă se găsesc SABIN CERBU Ziurelde ziuă,
din belşug porumb, firfu . ..■’j','—'ijt..... ■ ......... . - — —-
cu 'itf lei kilogramul şl (Continuare in pag. 3) Şade-un fecior dc-mpărat,
Ziuret de ziuă.
Sînt şase veacurile de cînd cuvîntul cade m Cu părul retezat,
sfîntă lacrimă de plumb, îmbogăţind cerul G ALA
XIEI GUTEMBERG. , Ziurcl de ziuă,
Şi tot şase sînt veacurile de cînd oamenii au
deprins, pe lingă alte folositoare meşteşuguri, şi no In scutece .înfăşat,
bila migală prin care cuvîntul — de cele mai multe
ori înţelept — se încredinţează hîrtiei răbdătoare, Ziurel de ziuă.
spre neuitarea celor ce vor veni.
Este 13 decembrie, din fiecare geană de iarnă, Şi Iisus-se va numi,
ziua harnicilor anonimi ce se cheamă TIPOGRAFI,
fraţi ai noştri întru slujirea slovei scrise. Ziurel de ziuă,
Tuturor care ne stau aproape — linotipişti, pagi
Băgu Gheorgho : ZILELE REVOLUŢIEI IN DEVA natori, zincografi, stereotipari, maşinişti, legăteri - Şi îq veci va-mpărăţi.
din suflet „L A MULŢI A N I CU SAN Â TA TE !“ spre
(
slava gîndului scris cu sfîntă lacrimă de plumb. Ziurcl de ziuă.
©©©©©®©«©®©©®©©s©s©©®®«©®©®®®»®®©a©©©®©©
Şi Iisus'sc va chema,
Ziurcl de ziuă,
„Nici un, loc din lume vat pînă în zilele noastre. Va împăraţi lumea,
nu poate fi luat în pose 8. Roma—Cetatea Eternă A fost înălţat în 1312, în
sie spirituală dacă nu e cinstea victoriei împăra Ziurel de ziuă.
.umblat cii piciorul. Ga să tului Constantin împo
’spui că-l cunoştiy trebuie te istorice, fintîni, obe lîngă- partea cea mai bine triva lui Maxentius şi re
să fi avut propriile tăie liscuri, statui, grădini. conservată a Calosseumu- prezintă influenţa cultu
trasee, urmările, bătute, Or, cum poţi cuprinde lui, admirăm, din mersul rii Romei în secolul al
ştiute pe dinafară, revă într-un timp alît de scurt autocarului, basilica San SCIV-lea. Deasupra frize
zute .limpede cu ochii ceea ce este de necuprins Pietro in Vincoli, Foru lor de la cele treţ intrări
închişi... Şi inepuizabilă în luni întregi, poate In mul Roman şi Capitoliul, principale tronează opt
Romă se cere mai cu ani ? Pentru că, se pare, Teatrul lui Marcelo, şi statui de daci, provenite
seamă cunoscută în acest niciunde în lume, sămîn- din Forumul lui Traian.
fel". Perfect adevărate ţa născătoare de~ artă nu Termele lui Massim, tra Perplexitatea ne este De la 1 ianuarie 1991
aceste sublinieri ale Zoei a rodit mai plin ca la versăm Tibrul, pe unul maxinţă cînd pătrundem
Dumitrescu Buşulenga din Roma. Şi atunci?!... dintre cete 22 da poduri în Colosseum — simbolul UN EXEMPLAR DIN ZIARUL „CUVÎNTUL LIBER"
cartea sa „Periplu uma Intrăm la orele amie- ale sale, în Roma, în a- nemărginitei puteri a VA COSTĂ 3 LEI
nistic", dar atunci cînd Romei, cel mai important Aşa cum v-am anunţat, stimaţi cititori, din mo
nu ai la dispoziţie decît şl impunător monument tive deja bine cunoscute — scumpirea hîrtiei şi a ti
puţine ore, nici măcar o ÎNSEMNARI DE CĂLĂTORIE al antichităţii, A fost în parului — preţul unui exemplar al ziarului „Cuvîntul
zi întreagă, pentru Roma I T A L I A ceput de împăratul Ves- liber" va Ii, de la I ianuarie 1991, 3 Iei. Tot de la
(exceptînd Vaticanul), ce pasian în anul 72, conti acea dată, costul unui abonament este:
faci ? Unde mergi mai nuat şi terminat de Ti- • 60 LEI PE LUNĂ
intti ? Căci ai vrea să zii în marele oraş, de 3 propicre de insula Tibc- tuş, in anul 82, festivită • 180 LEI PE TRIMESTRU
vezi şi Colosseumuli şi milioane da locuitori, si riana. ţile inaugurării ţinînd 100 Abonamentele se pot contracta pînă la data de
tuat pe şapte coline, prin
Forumul Roman, şi Co După dejun ne preia da zile. Are forma unei 25 decembrie 1990.
lumna lui Traian, şi Ar sudul său, pe Via Appia, ghidul specializat Saridro, elipsa, cu lungimea de
cul de Triumf al lui Con una din principalele ar cu care pătrundem mai 188 metri, lăţimea de 156
stantin, şi Capitoliul, şi tere v de pătrundere ' în adine în cîteva din mo metri şi înălţimea de 57
Cetatea Eternă. Trecem
Palatinul, şi Vila Borgha- prin Piaţa Regilor şi Piaţa numentele marii capitale tnetrt. Primele patru ni
se, şi Termele lui Cara- San Giovani, pe lingă ce a culturii şi civilizaţiei veluri exterioare sînt con
calla, şi Catacombele, şi le patru mari biserici — europene, care este Ro struite din travertin, iar
_— Domnule avocat, soţul , meu a plecat acum doi
piÂţele Spaniei, Vene Santa Maria Măgiore, San ma. -Primul popas •— în arcadele, 80 la număr, sînt ani să cumpere conserve de mazăre şi n-a mai venit.
faţa Arcului de Triumf al
ţiei, Poporului, Navo- Pietro, San Paulo şi Şan Ce mă sfătuiţi să fac ?
ne, dar şi atîtea alte lui Constantin, cel mai DUMITRU GIIEONEA
Giovani in Laterano (din vestit arc al timpurilor — Cred că puteţi să gătiţi nişte cartofi, răspunse
biserici, muzee, monumen- 340 cile are Roma) —, pe romane, excelent conser (Continuare în pag. 3) avocatul.
B W U I b ■