Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_266
P. 2
RAG. 2 CUYINTUt U I » NR
— *,**£•— * * - «iniiiijr 1 Aflam • • —mfl*
Sâ-ndepărtim
cârtim
Să*udepărtdm cortina» domnilor,
est Intre no| de-acttm s i nu mai fie
nici ura eare, ceas de ceas, fnvie,
nici laşitatea rmnstr8-a tuturor.
Cunoaştem cu toţii crin- C O N T R A P U N C T de neînlocuit în dome
eena adversitate pe care niul lui. Iar respectul nos SS’fntt pe scenă noi, plămada vie •
. o cultiva dictatura împo NEVOIA. DE ELITE tru se cade a fi acelaşi a uniri prea hulit de toţi, popor;
triva elitelor. Intr-una pentru toţi. Valoarea e- să fim asemeni vocilor din cor,
dintre „inestimabilele cu- . litei nu trebuie apreciată intcrprctînd aceeaşi melodic.
vîntărr, debitată în urmă ' treaptă, pentru ca, în *Rostesc întrebarea pentru (numai) prin randamentul
cu vreo doisprezece ani, final, copilul conştiincios că ctistă încă prejudeca ei economie ci, poate în Pământul românesc ş-a săturat
odiosul se- deda lă o ve şi dbtat să se afle- în pO- ■ ta că elitele ar aparţine primul rtnâ, prin randa de sînge şi de trupuri sfîrtecate ;
ritabilă diatribă împotri- sesig aceleiaşi diplome- lip exclusiv Intelectualităţii, mentul ei social, prin va pămintul neamului e un bărbat,
i va elitelor, l&sînd să site de credit ca şi glo cură, în realitate, cmri e loarea de model în care cc-aştcaptă şi iubire şi-dreptate^
' transpară- idealul său de riosul Bulă. in viaţă se şi firesc, ’ ele silit produ se constituia şi, implicit,
a ne vedea reduşi la con- promova „pe bază de" sul întregit societăţi a- prin capacitatea de a* Dar cine să le dea’ pe amîndouă ?
1 diţia unei turme lipsită dosar sau relaţii sau, cel tuncî cînd. aceasta' le asi agresa inerţiile, purtînd Doar taina ce rosteste : PACE VOUĂ !
de individualităţi, marşă- mai adesea; ăe . doskr cu gură condiţiile de afir societatea înainte. Ou cit
luind' docilă înspre „ ti relaţii.' Deseori chiar pe mare.. Există elite mun sînt mai numeroii intr-o NECULAl CIllRICA
sul de aur". El avea, da criterii âe sex, otie’e gîscă citoreşti, după eUm se societate indivizii' de elită,
altfel, a mentalitate de puţind s-o ia înaintea spe poate vorbi despre o elită cu atît va fi m.ai rapidă * ,*mm * omm *. mmm-- # mmm » mmm- * mmm t ■ ' .... * rnmm'.m.mmm .*m »
■
,
'
ciurdari ■ Guverna - prin cialistului de performanţă. a ţărănimii.. Eugen lo- propăşirea ei. AŞezind
„îndemnuri" şi „chemări“ Deci, după ce dictatura nescu spunea că „apar competenţa ea unic crite
prirttfe care răsunau în lui Dej a exterminat eli ţine elitei omul qare este riu de angajare şi pro
răstimpuri pocniturile de ta românească în lagăre cel mai bun în profesia movare, actuala echipă de Căluşerul
bici ale decretelor sama şi închisori, -dictatura sa". M i se pare definiţia guvernare -a dovedit că
volnice mgnite să ne ţină ceauŞistă „a făcut, totul“ cea mai exactă, Uri xhain- i a înţeleşi dcest : adevăr,
în,supunere, in vreme ce pentru a stînjerţl renaşte citor expert în meseria deblocînd căile de afir „Căluşerul transilvănean" işeâife pentru că
cuTU0săi de pază, bine rea Hi. Dăr toate acestea sa, cape şi-o exercită cu mare. a elitelor. Că exis-, este poate cea mai puter S t rondul nostru,
hrăniţi şi mult iubiţi, ne sînt cunoscute. Vreau , să orgoliul lucnthii bine /fi-, t i ■ încă cei cuibăriţi în nică manifestare folclorică . bucurat să fim
amuMpau cu neostenită spun doar că ele ne-ati cui şi, cu ambiţia de a‘ fi locuri rrmnodse, vechii organizată la nivelul ju câluşeri.
vigilenţă, gata în orice adus în situaţia ca . azi,., cel mai bun, nu este cu profitori, incompetenţii şi deţului nostru şi, fără fal sîmbătă (15
clipă, să readucă la ordi la un an de la prăbuşirea nimic mai prejos decit un impotenţii care se simt să modestie, putem spune 16 a.c.>, lă
ne eventuala oaie rătă cu huiet a dictaturii,' s« specialist în informatică primejduiţi de selecţia că la nivelul întregii zone »:■ şi du-
cită. irţ şcoli nu se opera constatăm o acută nevoie. sau in istorie. Nici unul prin concurs onest şi fac a Transilvaniei. Rolul suu minicâ' brîe a.c.,
cu Palori ci cu „indica de elite. nu poate ajunge la per orice, mergînd pină la de-a lungul anilor (men ora MŞţ ţie, vor a.-
tor^'. Orice loază promo Dar ce înţelegem, de formanţele celuilalt, fie sabotaj, ţionăm că în acest an va veă Ioc' spectăcolă în care
va lift, din treaptă in fapt, prin' acest cuviht ? care fiind în acelaşi timp RADU CIOBANU avea loc a XXII-a ediţie vor evalua cunoscute cete
— n.n.) a fost încercarea de căluşereşti dirt judeţ şi din
a da c-ontinuita'e unui" o- mai multa judeţe ale ţării.
In această lume infestată Pătrunderea în spiritul u- bicei şi joc într-o perioadă La Orăştioara dc Sus îi
de tehnologii supersofisti- Naufragiat romantic nui autor de versuri re în care spiritualitatea nt>as-v vom revedea pe dansatorii
cate a savura o poezie a zidă in găsirea unei oaze tră era constrînsă să se din. MăHinesti, Bară Ma-
devenit un fapt aproape zic şi moral, este abSolut lei, chiar dacă beneficiază intr-un imens deşert . îrţ- firme" încorseta*a de -.ca--, ^ re. Bretea Română, Orăş--
ieşit din comun. Tracasaţi necesară, cu atit mai mult de compensaţii. Deşi naivi care doar iluziile sînt mar noane. Un „pat al lui : f; tioara de Jos, Orăştioara
de zbuciume politice, oa cu cit astfel de cărţi apar care cumpără - la preţuri tire ale d u r e r i i . * Procust" selecta ‘doar ceea' .; de Sus, ' din judeţele Si-
menii îşi împart existenţa destul de rar şi atunci In inadmisibile romane poli Să ne spălăm faţa în la cc convenea dictatura, ideo ' biu, . Mureş, Braşov ; la
zilnică • între „simbolica" tiraj limitat. Un raid" fă ţiste de o calitate lingvis crimi de versuri ! Genera logiei comuniste. Orăştio, după parada por
slujbă şi. Actualităţile de cut prin librării mi-a con tică şi grafică îndoielnică ţia noastră, ,’a. tinerilor, va, în satul hunedorean, gă-- tului şăopular» pe scena
la ora 20, setea lor de in firmat acest lucru. Găseşti există, rămîn la părerea înfăptui o revoluţie paşni luşerii, alături de; dubaşi,
formare fiind satisfăcută poezii ale clasicilor litera că ar fi momentul să ne că a verbelor şi substanti sînt socotiţi bărbaţii ier Casei Jpde Cultură, vor
evolua masive, formaţii din
comod de televiziune. Pu turii române, dar atît de întoarcem privirile de la velor care refuză să tră nilor noastre. Prin întrea evolua m
rificarea prin poezie, în- căutatele volume de ver monitoarele color pe caro iască în ilegalitate. Chiar ga lor ţinută, încărcată de Boşarpd, Balşa,
tr-o atmosferă poluată fi- suri interzise pînă deu rulează imagini de coşmar,' dacă am rănit-o, mărini- măreţie» prin costumul îm Boia. TWdaş, din
năzi (M. Binescu, A. B-Ian- spre cuvintele sacre sculp moasă, poezia ne va alina podobit cu tricolorul ‘ţării judeţele Arad, Cluj, Timiş,
j „CARTE DE î diana, A. Păunescu) lipsesc tate în piatra nemuririi de totdeauna durerile, ne va — în aceste momente uj\ Caraş-Severin, Alba. apre
ciate în întreaga ţară.
cu desăvîrşire din rafturi. înaintaşi şi să nu rămînem mîngîia fruntea cu armo simbol mai scump ca niei-
CRĂCIUN" Nu puţine sînt cazurile nepăsători la îndemnul lor niile ei tandrre. Salvaţi-o, odată — căluşerii devin, La actuala ediţie, orga
J Pentru cei care nu au J cînd ele au fost procurate de a le da ascultare. înlo căci neologisme intraducti deopotrivă, un simbol al nizatorii — Inspectoratul
1 reuşit să-şi procure al- \ doar direct de la Centrul cuirea' filmelor video cu bile o plodesc, din culise! românismului şi dragostei Judeţean cţe Cultură. Cen
i manahul pentru copii i de Librării înainte de a se armonia elevată a poeziei Vă zidesc în ■ cuvinte, pîn- de ţară. De sărbătoarea trul Judeţean al Creaţiei
i „Carte de Crăciun", edi- ' expune spre vînzare „ma nu ie un proces de rever găritori ai poeziei- Voi rî* Crăciunului, ei sînt aştep Populare — vor oferi celor
* tat de Ziarul „Cuvîntul \ sei anonime". Exclud din sibilitate spre orizonturi deţi... dar eu, răbdător, taţi cu înfrigurare de miile mai buni — echipe şi vă
\ liber*, . Ic putem comu-l principiu afirmaţia că un deja depăşitei ei o pierdere • aştept O să vă doară abia de români să Ie treacă tafi — frumoase premii în
i nica cu satisfacţie că cititor comun şi-ar per voită a propriei identităţi’ cînd mortarul va îngheţa, pragul pentru a le. aolinda bani. „Lupta" se va da
J tirajul acestuia a fost 1 mite luxul de a achiziţio în vederea transpunerii cuvintele între ele. Jur pc familia şi a-şi arăta mă mai cu seamă pentru -Ma
1 suplimentat. Nu uitaţi ^ na „Poezii cenzurate" de fiinţei umane într-o iunie ' lacrimile mele... ■ iestria intr-un dans fără rele Premiu" al festivalului.
i să vi-1 procuraţi din , Adrian Păunescu de pe lipsită de inconvenientele DORU DÎACONESCU, pereche. în prezenţa lor, '»
l librării» spro bucuria 1 „piaţa liberă" la 250 de unei realităţi potrivnice. student vom trăi fiecare colindă, MINEL BODEA
1 fiilor dumneavoastră ! )
Cartea — ca subiect şi leasă limbă românească, cu
obiect cultural —, nu exis ÎNSEMNĂRI despre cartea veche meandre de «enş şi eu
tă prin ea însăşi, ci în mă noime adinei, "pentru că
sura în care e un act istoric, într-un anume timp un
O carte apare într-un ănu- fătarea ochiului cu filele pot fj citite „din doasc.ăto (Tîrgovişte,. 1652) ş.a. Une Coresi. — dar numele con
mit moment, într-un spa îngălbenite de vreme'j ea doasoîjV nu'mai p5t ’ fi le! poarta însemnări ma tează mai puţin, să vor
ţiu, avînd o anumită in dă seamă de truda ome avute în mîini, din motive nuscrise vrednice de a în bim mai bine de Meşterul,
tenţie şi născînd noi în nească, de munca îndirjită obiective binecunoscute. Le frunta anii şi a sprijini fie acesta scriitor, tradu
trebări în preajma cultu cu cuvîntul pentru a-1 rămîne specialiştilor (pu istoria noastră ca act viu, cător sau tipograf — Meş
rală a vremii. scoate din matca sa fluă, ţini !) această satisfacţie. mereu apărat de scutul me terul deci a înjghebat cu
Cartea veche — să-i zi din apele slobode ale vor Dar aceste cărţi rămîn pe moriei. Aşa sînt cele pri vinte „pre limbă româr-
cem Palia are faţă de birii şi a-1 înmărmuri în’ mai departe, 'chiar şi pen vitoare la Răscoala lui Ho nească" şi acestea s-au
cărţile moderne un farmec semnul scris sau tipărit tru cel’ care le ’ poate ad rea (aflate pe un Cblria- înfiripat aşa de bine incit
în plus, o incitaţie aparte. Ai putea zice că scriitorul, mira de departe doar, cum codromion de la 1699) său au reuşit în scurt timp,
S-ar datora acest lucru fap cărturarul în general, sculp îşi pietre c destinul — cele care atestă prezenţa printr-un Eminescu, ■ sa
tului că autorii ei erau mult tează în hîrtie rostiri, iar Ilabent sua fata libelli! -— lor în mîiniîe unor oameni prindă din urmă creşte
mai răbdători decit omul meşterul tipograf, atent la un semn de aducere-aminte de cultură ca episcopul'■ rile culturii europene.
modem, Cel puţin la înce spaţierea literelor, la for şi de întipărire în : minte loan Inocenţlu Micu Klein, Nu putem încheia aces
puturile ei, în momentul ma lor, precum şi la acu nu atît a ostenelilor tre ctitor al Blajului şi pre te rînduri. decit cu speran
cînd încă nu se delimitase rateţea cuvîntului tipărit, cute, cît a îndemnurilor ce cursor al Şcolii Ardelene ţa că valorile patrimoniale
ră prea bine apele dintre e cel ce are grijă ca acea vor fi fiind a fi în direc (autograful său se păstrea pe care le-am evocat î.;î
manuscris şi tipăritură, ‘ poartă a minţii, care e ţia viitorului. ză pe fila începătoare a vor găsi, nu numai o bine
cartea era un monument de ochiul, să primească în că De cîţiva ani buni, la unui Chiriacodromion din meritată evidenţă, conser
artă care îmbina măies mările ei labirintice fru Orăştie, a luat fiinţă — 1732). vare, ocrotim şl cercetare
tria copiştilor medievali ou museţea cuvîntului, cu în virtutea Legii Nr. 63/ Aceste cărţi, ee stau cu de specialitate — ea pim
inteligenţa industrială mo toată grija şi răspunderea. 1974 (Legea ocrotirii patri dreaptă aşezare sub sem acum -r-, ci şi o mai largă
dernă, aflată abia la înce Sărbătoarea muncii e cea moniului cultural naţional) nul Paliei de la Orăştie — accesibilitate Ia public, în
puturile ei. Se îmbina deci, mai aleasă învăţătură care — o Colecţie specială des 1582 (inexistentă în Co deosebi la tineri, (ar fi
într-o mixtură admirabilă, se desprinde din aceste tinată cărţii vechi religi lecţie, din păcate, ca rea binevenită, în acest sens,
arta cu necesităţile practi vechi mărturii, care nu oase, precum şi altor bu litate, fea e prezentă, to instituirea unei seeţti. cu
ce de răspîndire. Cartea strălucesc pe dinafară, ci nuri de patrimoniu. Sînt tuşi, ca duh îrtsufleţitor al caracter expoziţional), cît
stătea ca o mărturie a gîn- doar pe dinlăuntru. Cartea păstrate aici, după toate locului), sînt nu numai pur şi (nu în ultimul rînd !) o
dului omenesc şi însuşi mo veche se arată astfel ea o normele de conservare şi tătoarele unei vrednice cuvenită găzduire şi pe
mai departe
la (ărtiştie,
1 dul de prezentare era ales, pildă de ceea ce poate în de securitate, cărţi fun strădanii culturale, dar oraşul cte al cărui -nume
îngrijit cu minuţie, snge- semna munca îndîrjită cu damentale ale vechii cul şi mărturia unităţii de
rînd o întreagă mitologie. cuvântul, ruperea Iul din turi româneşti religioase, neam, atestată de variata se leagă apariţia, a. um
Frumuseţe şi talent pre In primul rînd, însă, fîlfiirea de-o clipă şi aşe cum slnt î Cataoia lai Var» lor eireulaţie prin ţară, peste 400 de ani, a un-jia
zente în Festivalul de mu cartea veche e semn de zarea în sucuri de plante laam (Iaşi, 1643), Noul Tes Sînt tocă” aceste cărţi sem dintre cele mat import-'n-
zică uşoară „Stelele Cetăţii*, învăţătură pentru ceva sau în plumb otrăvitor. tament de la Bălgrad na vid, grăitoare Astăzi ne te cărţi vechi româneşti.
Foto PA VEL LA ZA mult mai adine decit des Cărţile vechi nu mai /1648b îndreptarea tivii putem exprima într-o a ' P reţ GABBIEL PETRIC i
