Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_266
P. 3
ECEMBIHE 1990 PAG. 3
C o m e d ii ş i „ o o m a d ie n ţi* ÎNTREPRINDEREA DE REPARAJH AUTO
CLUJ-NAPOCA
Am cunoscut cîndva un Deşi conducerea între tabel": Ambuscada a în plicaţi, şi trebuie s-o fa
pţvr»icer, Dumnezeu să.1 prinderii a dat efispoziţie ceput în momentul cînd ceţi, în- aprovizionarea mai Str. Aurel Vtafcu nr. 182
iertfe că-i dus dintre cei vii. scrisă raionului specializat au apărut ia magazine cei bună a populaţiei, faceţi-o E X E C U T Ă :
priceput ca nimeni altul ea televizoarele color să ce figurau pe tabel la nu în primul rînd spie a a- A. REPARAŢII CAPITALE
ia. vinuri. s® ' distribuie strict în or. mere de ordine mai miei, duee în municipiu şi în • Reparaţii capitale auto Ia mărcile R 8135, R 10215,
L-am întrebat 'odată: dinea înscrierilor începute dar care aflaseră vestea judeţ mărfurile cerute de R 12215,R 19215 ;
„Nene Hirean, de ce nu iacă din luna februarie mai tîrziu şi au constatat populaţie. Nu era simplu • Reparaţii curente dezvoltate ;
mai găsim vinuri bune (ara văzut acest ordin că deja se stabilise altă şi corect ca prinţr-un mij. • Reparaţii generale de motoare TIP 797—05 şi RARA
„Aşa se întîmplă cînd de scris), „culegătorul de me ordine, se vîricfuseră şi te loc de informare în masă TIP B 2150, IIM N 8 şi D 2156 IIMGU ;
vinuri se ocupă come- re" s-a amestecat în tre levizoare dar... unor cum? să se fi anunţat că tele • Reparaţii cutii de viteză A K 5—35, A K 6—80 şi
dienţii, dragule!", —- mi-a burile „pivnieerului de vi părători înscrişi pe tabel vizoarele color sosite la A K & cu G .V .8 0 ;
răspuns tiătrînul în. limbaj nuri"- şi ce-a ieşit.... ,n-a la numere de ordine mai magazinul „Ulpia" (sau la • Reparaţii punţi faţă şi spate ;
neaoş ardelenesc. Voia sa mai venit să Vadă culegăto mari decît ale lor. Pînă la altele din judeţ) se distri • înlocuiri de agregate (motor, cutie, punţi);.
spună banul pîvnicer că rul, Presate d e grisul ma urină, după ce s-au vîndut buie celor înscrişi pe ta • Rectificări arbori cotiţi pentru motoare;
atunci cîrjd, culegătorul de siv al celor car.e au, aflat 44 din cele 70 de televizoa bele de Ia numărul pînă la • Lucrări de alczarc linii axe cu came, linii palier 1
mere se amestecă în trebu mai rfepede ştifea-bombâ, re primite,, s-a dat ordin numărul ? Că a. mai inter motor;
rile' pivnieerului de vinuri vînzăţoaa-eie au ceruţ să li să se sisteze vînzarea, bul- venit în această comedie şi • Confecţionări de platforme, echipate ctt macara
e . vai de licoarea lui Ba- se spună ce-i de fâctit ? Un versîndu-se a doua oară blestematul sistem de rela IIIA P dc 2,5 t ;
chus. singur lucru era de făcut. ordinea normală dar .şi cea ţii al lucrătorilor din co • Lucrări de tmiehigerîe, instalaţii electrice în profil
■Miercuri, 12 decembrie Să se vîndă televizoarele stabilită ad-hoc. merţ (angajaţi în acest auto, bobinări rotoare dc alternator şi electromo
a.c., intenţionam să mă do aşa cum s-a spus, în or Domnule director, dom sector pe postul de „ca- tor, vopsitorie ;
cumentez la I.C.S. Mărfuri dinea înscrierii ■' pe tabel. nule primar, aveţi în judeţ medienţi", după toate pro • Alte lucrări de specific auto.
Industriale Deva pentru un Au veţjjt însă la magazin şi în -Deva treburi mult babilităţile) este adevărat. B. CONFECŢII PIESE SCHIMB AUTO
articol pe tema liberaliză direetorul Direcţiei Jude 'mâi importante de rezolvat Dar dumneavoastră aveaţi • Pîrgbii de ambreiaj ;■
rii preţurilor, dar se vede ţene de Programe şi • Or decît să vă amestecaţi în datoria să cereţi respecta • Şuruburi rtglat culbutori, semiconuri, talere iire;
treaba că nu-i e dat omu ganisme Comerciale. îm- această comedie a comer rea riguroasă a ordinii sta • Capete de bară (Ş.R, BAC, ROM AN);
lui să constate seară câ' a ipreună cu •psjtattaSul., muni cializării televizoarelor co bilite tot la indicaţia pri • Bare de direcţie (S.R., DAC, R O M A N );
făcut cgea ce şi-a pus în cipiului şi,, . taie no lor. Aţi văzut, sperăm, măriilor, Prefecturii jude • Buloane stoc, bucşi arc ; ’
gînd dipţineaţa. N-a ieşit dul gordian, 'aurdat dispo ce-a. ieşit din amestecul ţului şi a fostei Direcţii • Articulaţii sferice pentru schimbător viteze TţP.
ui» articol pe tema res ziţie... să se vîndă tele dumneavoastră, bine inten. Comerciale, după cîte ştim. ROMAN'ţ
pectivă, ei au- ieşit rînduri. vizoare color celor pre ţionat, sîntem siguri, dar • -Pinioane sateliţi şi planetare' (S.R., ROMAN) ;
le: de faţă, pentru că : zenţi, „în ordinea de pe. neavenit. Dacă vă im- ION CKJCLEI • Grup diferenţial ROMAN 6021 V I ; 6001 V I ;
Încă de ia. intrarea' ba • Diferenţia! âsafiiblat ROMAN 6021; 6006 ;
întreprindere, Tlâ poarta, sfe • Diverse piese auto.
afla o mulţime agitată do c. Utilaje de garaj
oameni. Cineva care mă Preţurile oscilează, dar mai mult cresc! • Transpalete hidraulice TM I—12 ;
cunoştea m-a luat în pri • Cricuri hidraulice C il—1; CB—2 ; C il—10 ; TIP
mire : „Ziarul pu. se ocupă (Urinare din pag. 1) duse agroalimentare pre trul public de desfacere se crocodil; ’*
de problemele aStişâ'?” Care ţurile au crescut prea preocupă de asigurarea con • Macarale hidraulice M II 1,25; MII 2; TIP Girafa ;
probleme, aveakC să le a- ' Ia preţuri apropiate de mult. Din 22 noiembrie a.c., diţiilor necesare pentru des • Prese hidratiiîce dc banc PH—1 ; PH—l i ;
flu în biroul doamnei Ele cele anterioare; eheltuie.' pînă acum cîteva zile — facerea produselor agroali • Dispozitive de verificat presiunea în pneuri .
na Beşleagă, directorul în iile’ lor pentru transport preţurile au crescut la mentare şi a vînzării ani DVPP—10 ;
treprinderii şi. domnia sa s-au dublat. Acelaşi' lucru usturoi, ceapă, morcovi, malelor de către producă • Aparate de gresat cu pedală AGP—5 şi pneurpaiice
„blocată Ia mantinelă". de l-au afirmat şi cei... care ouă, nuci, la grîu şi po torii particulari, precum şi
AGP—10;
alţi eetăţeni laş. fel de iri vin cu cereale, fructe, le- rumb, la mierea de albine. de încasarea taxelor cuve • Strunguri pentru recondiţionat tamburi;
taţi. Ce. se întîmplase? In : gume si alte produse cit — care era 90 lei kg pînă nite şi de mai mult timp, • Staţii de spălat autocamioane — autobuze şi tro
data de 11 decembrie, ma volum mai mare. Atît trans acum cîtva timp —■ joia au în- atenţia lor şi îmbu leibuze— tramvaie;
gazinul universal „Ulpia" portul cu autobuzele sau cu trecută era 100 Iei. O creţ. nătăţirea condiţiilor de lo • Cărucioare pentru montat si rodat motoare (SAVI- jr'
(ir* clădirea căruia- se află trenul, cit şi de la gară pînă tere a. preţurilor s-a re cuit în hotel. Din discuţiile EM, BABA):
şi sediul I.CĂMJ.) pri la- piaţă preţurile au crescut marcat Ia porci vii, la pă ce le-am purtat cu Ana IX CONFECŢII DIVERSE
mise .70 de televizoare co substanţial. „Apoi mai este sări.- O găină este între Todor, Teodora Călămar, • Dispozitive hidraulica de sfrunjit prin copiere ;'
lor din import. De ce nu 0 problemă — ne spunea 20®—250 Iei, o gîscă 250— Gheorghiţă Indrieş şi A- • Diverse confecţii metalice şi S.D.V.
mai 70, cînd numărul ce un am în vîrstă ce vindea 300 lei, iar o curcă bună vram Ivaşca, responsabilul Relaţii la telefoanele: 46238, 42788, irit. 116, 140.
rerilor a trecut în Deva de porumb. Uitaţi-vă în, jurul ajunge la 400 lei. centrului, am înregistrat că (689) ţ-.
1 000 este altă întrebare, nostru, la chioşcurile unde O concurenţă adevărată se lucrează la supraetaja
cu alt răspuns pe care tre se desfac confecţii dia tex face comerţului particular rea hotelului pentru pro
buie să-l dea alţi oameni. tile, • încălţăminte, sînt unitatea CJLF., din piaţă, ducători, eonstruindu-se în COMPLEXUL HOTELIER
De unde de neunde, -— ce nişte preţuri, că ne sperie! al cărei responsabil este că 10 camere, că se fac
nu se află astăzi şi nu se 1 500 lei o pereche de. pan dh Ilie Diaconu. Aici am eforturi pentru mat buna „DECEBAL" DEVA
răspîndeşte cu Viteza... tofi ! Cit trebuie să mun găsit de fiecare dală o întreţinere şi valorificare O R G A N I Z E A Z Ă :
zvonului? — (sau poate i au cesc eu pămîntiil pentru bună aprovizionare, desfă- a spaţiului de desfacere a
funcţionat telefoanele 're o pereche de pantofi sau cîndu-se către populaţie produselor, foarte aglome „REVELION MELLODY ‘91 “
laţiilor ?■), s-a aflat de a. pantaloni ? De aceea sîn însemnate cantităţi de co rat ih zilele de joi. în vii • meniu bogat, variat şi asortat; ■
ceastă sosire aşteptată de tem nevoiţi să scumpim şi nopidă, roşii de seră, mere, tor, trebuie lărgit şi spa
unii din februarie. Numai noi produsele agricole". sfeclă rcfşie, ţelină, mor ţiul destinat producătorilor • băuturi tradiţionale şi fine ;
că unii au aflăt-o mai de- - Dacă la lactate, legume, covi, cartofi şi alte legu particulari şi amenajate • muzică, antren, surprize.
vreme, alţii mai tîrziu. cartofi, slănină, preţurile me. mese corespunzătoare mai
Războiul. televizoarelor co sînt la bună . măsură rezo- In timp ce preţurile urcă ales în sectorul de brfn- Cîntâ Drăgan Muntean. Soliştii şi or
lor a început. - narbile.iS « Seamă de pro mereu, lucrătorii de Ia Cen zeturi. chestra „Estradă Deva".
A i . f h i.
Preţul 700 lei de persoană.
(Urmat*} .din pag. 1) ian, operă, se pare, tot a Un scurt, foarte scurt ve, în mijlocul căreia se Informaţii suplimentare fa telefoanele
lui Âpolodor din Damasc, popas in impunătoarea şi află o interesantă fîntî- 12413 şi 14296 sau direct la sediul comple
datină din anul 113, Pe superba biserică Sora Pie- nă arteziană, cu patru
întreaga înălţime de 38 tro in VineoH fSfîntul statui ce reprezintă patru xului din Deva, str. 1 Decembrie, nr. 37 A.
realizate în stil dacic, io de metri a columnei, al Petru in lanţuri), pentru continente, fiecare cu
nic şi corintic. Capacita a vedea celebra statuie a istoria- şi tîlcul e i Dar
tea arenelor este de 50ţ- cătuită* din 17 blocuri u- lui M'oise, realizată de cîte nu s-ar mai putea
80 000 spectatori, puţind riaşe de piatră, este în Michelangelo — apogeu al povesti.
fi evacuaţi, în caz ac ne făşurat, în spirală, un creaţiei marelui artist —, Deocamdată ne oprim
voie, în numai 10 minute. papirus de 200 metri, în- care, conştient de valoa deoarece am hotărît ca, PAMINTUL INCA MAI PLINGE!
/Aici se desfăşurau trei făţişînd 2 500 de episoade rea şi perfecţiunea acestei după cină, contra a cinci
tipuri de spectacole spor din războiul daco—roman, opere, i s-ar fi adresat, dolari de persoană, să
tive — bătălii navale,-în facem un pur de noapte (Urmare din pag. 1) ceni, nimeni nu se in'te- "
tre gladiatori şi între oa al Romei. Şi l-am făcut. . ......... — ... - ■ resează de soarta pfimîn-
meni şi animale sălbati 8. Roma—Cetatea Eternă 38 de turişti din 130 am tului şi a producţiei agri-
ce, aşa- numitele - vena- mai cheltuit' cîte 5 dolari tim lucrarea (cum este cole din anul viitor" (Coo-
tiones. Din păcate, o bu pentru sufletul nostru, normal — n.n.), nu ne perativa Agricolă din ’
nă perioadă de timp, . în însetat de cunoaştere şi mai rămîn fonduri să Leşnic). w
Evul Mediu, Col&sseumuV iar in. vîrf a fost aşezată, la terminare, impunăto frumuseţe. Am aprofun plătim salariaţii unităţii Asemenea, „replici" şi
a devenit a » fond -de ma în urmă ca 400 de ani, rului şi expresivului per dat astfel locuri şi mo noastre" (A.E.I. - BaeeaX- „motivări" .' găsesc şi in-
teriale pentru, construcţii, statuia Sfintului Petru în sonaj din marmură aflat numente văzute în timpul „Pînă acum au fost arate vocă, desigur, toţi cei ce
dar azi el 'este un loc locul celei a lui Traian. in faţa sa: „Acum vor zilei, am admirat, de pe terenurile unde oamenii au şi adum zeci. şi sute
sacru, conservat şi apă Urcăm. apoi pe colina beşte !“. colina San Nicolo, din a- nu au revendicat dreptul de ba nearate în lunca
rat. • Capitoliului, unde se sim La palatul Quîrinalle propierea statuii ecvestre de proprietate. Au mai Mureşului şi Streiului, în
\ Intr-un imens spaţiu în te şi azi, parcă, peste . (mine ca lungă a Romei, a lui Garibaldi — înte rămas cîteva zeci de ha alte zone agricole. Cu si-
chis, ca o piaţă, in Fam veacuri, respiraţia lui cum i se mai spune} . — meietorul statului italian meogorîte, aşa-zisele su- guranţă că această. criză
atul Roman deci, se mai Michelangelo Buonarotti, reşedinţa preşedintelui — înălţimile şi splendorile prafeţe eu probleme. Da- a răutăţii şi indiferenţei ’
păstrează coloanele fos in piaţa cu pavajul în Italiei, — tocmai se marelui oraş, am aruncat că. Legea fondului fun- faţă de semeni, ce a pus
telor temple ale lui Sa- model stelar, imaginată de schimba garda, avînd ast cîţiva bănuţi la Fontana ciar aduce clarificările de stăpînire pe mulţi oameni,
turn, Vespasian, Antonius el, aici,'unde a dominat, fel ocazia să vedem un di Trevi, apoi ne-am în rigoare, ştim ce avem nu ne poate aduce decît
şi Faustina, Castor şt vreme îndelungată, o i- spectacol unic, după care tors, pe jos, trecând din de făcut" (A.E.I. Grind), daune, nerespectarea rîn-
Jfolux, ruinele senatului mensă statuie ecvestră din memoria se încarcă, oare nou un frumos pod peste „Plimbăm zilnic tractoa- duielilor cunoscute în lu-
şt basilicii Emilia, rămă bronz, a lui Marc Aure- citi cu alte şi alte ima Tibru, în faţa Palatului rele în căutare de lucru; crarea pămîntului deter-
şiţe de statui — opere liu, aşezată pe un pie gini pe secundă: Fîntîna Justiţiei, de unde auto-■ considerînd că, indife- minînd scăderi de recol- -
ale unor mari artişti ai destal executat tot de lui Moise şi Fîntîna Na cărui ne-a dus la hotel rent de proprietar, pă- tă şi griji sporite- în a- }.
qntichităţU. Construit de Michelangelo, dar coborî- iadelor, Bcel mai cel“ la o oră tîrzie, după mie mîntul trebuie arat acum, provizionarea populaţişi ].
Âpolodor din Damasc, ' în tă de cîjâva ani pentru hotel din Roma — Excel- zul nopţii. A fost poate, nu la primăvară, dar nu cu cele necesare traiului ‘
anii 107—114, Forumul restaurare. Admirăm, cele siar —, o parte din renu ziua cea mai lungă, eea găsim peste tot înţelegere, zilnic. Cu luciditate şi
semnifică, victoria lui Tro două palate paralele or mita Vilă Borghese, Mu mai densa de pţnă acum. Dorim să lucrăm cu trac- înţelepciune, un aseme- ;
ian asupra Daciei, fiind, nate abundent. cu statui, zeul Etrusc şl cprădina Dar a meritat toate e- toacele grupate, pentru că nea moment poate fi de-
fa vremea inaugurării tai, între care, scotea — sim zoologică etc., etc. forturile. Nostalgia după aşa avem mai mult spor“ păşit avînd în vedere că
cel mai important monu bol al eternităţii. — aşe Ne luăm, „a rivederet* Rama nu ne va parări (SJtf.A. IMa>. altfel criza alimentară. se «
ment din viaţa romanilor. zată deasupra ferestrelor, de kt spiritualul Sandro niciodată. „Nu mai ştim ce să va ţine scai de noi, pre- ?
Alături se maies multe oiţele care tnetn- şt rămânem în Piaţa Na- Mâine trecem graniţa în facem, dm pul este şi a- cum necazul de omul să-
tuoasă Columna Joi TţQ- t&privbpea. vOne, de forma unei na Vatican. , cum plin de- paie şi co- rac. 1