Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_267
P. 1

PUNCTE  DE  VEDERE

                                                                  Instinctul  sănătos



       ,  „Raiul  beteag“  sau                            şi  nepervertit al  românului
                                                                                                                               fN  COLINDE
         „O  dimineaţă  printre                           dintre  compatrioţii  noştri   bună.  nu  vrea  să  priceapă
                                                            In  ultima  vreme,
                                                                              unii
                                                                                    că- ţara  nu  se  poate  refa­
                                                          au  început  să-şi  dea  ara­  ce  decît  prin  ordine  şi  u-    As tăii  s-a
                                                                                           prin  subordonarea
                                                                                    nitate,
        nefericiţii de la Păclişa"                        ma  pe  faţă,  rehunţînd  la   intereselor  celor .puţini  in­
                                                          perdeaua  de  ceaţă  în  care
                                                                                    tereselor  celor  mulţi  şi  nu
                                                                    iluzii  optice  şi,
                                                          fabricau
                                                          pentru  a  reîncălzi  entuzi­  prin atitudini  distonante  cu   născut  Hristos
         „Bună-  ziua,  (Camelia !“   tunericului.   Vorbele  sînt   asmul  răcit  al  suporterilor,   efortul  omului  de  rînd  ce
        (cineva  îmi  suflase  nume­  neputincioase  spre  a  des­  -dezgroapă  securea  războiu-   este  predestinat  parcă   să
        le).  „Bună  ziua !"  (lungeş­  crie  „raiul  beteag"  dinain­  -■ lui,* pardon  a  revoluţiei,  in-   tot  suporte  —  cit  oare ?  —   Astăzi  s-a născut  Hristos   ’
        te  vocalele,  rotunjeşte  greu   te-mi.  Poate,  doar  creionul   citînd  periferia  iezuită  la   inepţiile  celor  ce  nu  înţe­
        vorbele).  „Mâ  Cunoaşteţi ?"   unui  Goya...   Cei  descrişi   revoltă.  Elita  care  a  con­  leg   cerinţele  momentului   Mesia,  chip luminos.
        (îmi  prinde  mîinile  într.a-   (pretenţios  spus)  reprezintă   tribuit  la  prostituarea,  şi   şi  durerea-  ţării.  -Oare  ce
        le ei,  mă  priveşte de-aproa-   cam  o  treime  din  populaţia - siluirea  conştiinţelor  noas­  fatalitate  ni-i  scoate-în  fa­
        pe).  întrebarea  face  dova­                     tre  în  timpul   dictaturii   ţă  pe  coi  ce  aproape  ju-   Lăudaţi  şi  cîntaţţ
        da  că  nu  e  total  lipsită  de   NATALI A  VASIU  ceauşiste,  grupată  în  ali­                               Şi  vă  bucuraţi.  .
        luciditate.   îmi  spune  că                      anţe  viclene  cu  titulaturi   IOAN  GRUMAZESCL
        c  .harnică ; "  îşi  trece  vre­                 pompos-patrlotarde,  născu­                                         Mititei  înfăşcţcl   '
        mea  ajutînd.   De  noi  se                       te  din  neputinţe  şi  osteneli
        apropie  Florin,  „qmul  cai­  (Continuare în  pag.  a  3-a)  demne  '  de  o  cauză  mai  (Continuare  în  pag.  3)  -  în  scutec  de  bumbăeel,
        sei".  Face  strădania  să-mi                                                                                                             \
        spună  că  şi  el  e 'harnic.-                                                                                        Lăudaţi  şi  cîntaţi
        a  avut  mult  de- lucru.  Vor­
        beşte  împiedicat.   în  pri­                                                                                         Şi  vă '  bucuraţi.
        vire   îi  licăreşte  teama.
        Virata  le  este,  din  punctul                                                                                  Vin tul  bate  nu-1  răzbate.
        meu  de  vedere,   incertă.
        Aflu  că  Florin  are  29  de
        tuai   iar  Camelia  —  26.                                                                                      Neaua  ninge  nu-1  atinge,
        Simt  un  nod;—  de  lacrimi,                                                                                    Lăudaţi  şl  cîntaţi
        de  tristeţe ~  —  Incercîrtd
        să-mi  taie  răsuflarea.
         Aţi-  înţeles,  probabil,  sti­                                                                                 Si  vă  bucuraţi.
        maţi  cititori,  că  realitatea                                                                                       Şi  descuia  pîuă-n  vecie,
        căreia-i  aparţin-  cei  doi  se
        află  în  afara  uoxvggsului.
        fibişwHit  Am  intrai,  mtr-jj-                                                                                       Mila  Domnului  să  fie,
        devăr,  în  intimitatea • unei  •
        'urni  .cii.o  existenţă  speci­                                                                                      Lăudaţi" şi  cititaţi
        fică.  $i  am  găsit .aici  o  u-
       ■maniţate  . suferindă.  .  Â*ci                                                                                       Şi  vă  bucuraţi !
        înseamnă  Spitalul  de  Neu-
        ropsihiatrie  Infantilă   Pă-
        elişa,  Unul  dintre  cele  mai.
        triste  locuri  din  Judeţ.
         Am  străbătut  coridoare,
        am  deschis  uşi.  Ochiul  s-a
        speriat.  Mintea  a  înregis­
        trat  însă   cu  luciditate:
        trupuri  diform e;   priviri
        rătăpite;  fizionomii  răvă­                                                                                  OBICEIURI  DE  CRĂCIUN
        şite  de  toate  spaimele  în­
                                                                                                                       C E R          B    U    L
            9.  Vaticanul—  im  stat  Intr-un  oraş                                baldachin  —  altarul  pa­
                                                                                   pal,  realizat  de  Bernini,
                                                                                   la  vîrsta  de  25  ani.  Toţi   Din  repertoriul  propriu  o  altă  înfăţişare  a  ace­
          - Chiar  şi  pentru  călăto­  său,  un  veritabil  muzeu,   te  părţile  de  u n ş ir    de   pereţii  marelui  lăcaş şfint   ciclului  sărbătorilor  de  leiaşi  divinităţi,  Dionysos,
         rul  ocazional,  de  numai   o  imensă  oază  de  spiri­  coloane  uriaşe {£H  la  nu­  sînt'îmbrăcaţi  in  tăblii 'de.   iarnă  face  parte  şi  jocul  avînd  şi  acest   epitet:
         cîtSva  ore  la  Roma,  este   tualitate,   un  necuprins   măr),   care  * susţin  140   marmură  brun-roşcată • şi   caprei,  turcii'  sau  eerbu-  „zeul  cel  cu  chip.de  ţap".
         o  impietate  să   nu  vezi   spaţiu  de  reculegere   şi   statui  de  sfinţi  şi scutieri.  albă,   incadrînd  picturi,   . lui,   Aceste  imagini  ale   Căprioara  şi cerbul  stat,
         Vaticanul.  Şansa  noastră   rugăciune.            Drept  în  faţă  se  înalţă   ‘•mozaicuri  şi  statui  exe­  procesiunilor  magice   de  de  asemenea,  variante  ale
         a  fost  mat  mare;   l-am   Spre  a-l cunoaşte, ne-am   monumentala   catedrală,   cutate  de  mari  artişti  ai   altădată,  cu  trecerea  tim­ ipostazei  solare,  coamele
         putut  vizita,   cunoscînd   Supus  formalităţilor  va­  în  care  pătrunzi  cu  sfia­  vremii.  Atenţia  vizitato­  pului,  şi-au  pierdut  ca­ semnificînd  razele  soare­
         astfel rezultatul  corn peti­  male,   de  altfel  sumare,   lă,  cu  strîngere  de  inimă   rului  este reţinută  în  mod   racterul  iniţial;  păstrîn-  lui  lp  toate  animalele  cor­
         ţiei  papilor   şi  artiştilor   dar  în  orice  caz  necesare,   şi  o infinită stofe  de  muU   cu  totul  deosebit  de  ca­  du-1  doar  pe  cel  drama­ nute,  pe  care  omul  le-a
         ita&ânt,  în  efortul  comun   apoi  i-am  străbătut  d te   turnire  sufletească.  Con­  podopera  lui  Michelange­  tic.  Ţurcă,  sau  capra,  pe  adus  în  contextul  jocuri­
         de  a.  crea  0  cetate  creşti­  puţin din biografia sa,  din   strucţia  a  început in Sinul   lo  —  „Pieta"  —,  magni­  Valea  Mureşului  şi  cer.  lor  ritualice.  Specie  a  tea­
         n i  unică,   unde  se  află   monumentele,  obiceiurile,  1506,  pe  locul  vechii  ba-  fică  sculptură  in  marmu­  bul,  mai  ales  în >  Haţeg,  trului  folcloric,  obiceiu­
         Intr-un  pelerinaj  perma­                                               ră albă, din,  tinereţea  ine­  însoţesc  cetele  de  colin­ lui  cerbului  îi  sînt  pro­
         nent  nu  doar  catolici din                                             galabilului  artist,  repre-   dători.   Masca,  element  prii,  aşa  cum  afirmă  Ro-
         întreaga lume, darşî turişti      ÎNSEMNARI  DE  CĂLĂTORIE               zentînd-o   pe   Fecioară,'   dramatic   cu   străvechi  mulus  ’Vulcănescu,  o  sui­
         de  cele  mai  diverse  op­                                              sfîşiată  de  durere,  aple-   sensuri  de  viaţă,  este  a-  tă  de  personaje  secundare
         ţiuni  religioase.  ’  Pentru             I T A L I A                    cîndu-se,  intr-un  gest  dis­  j semănătoare  la  cerb   cu  ca  moschete,  , cu  mas-
         că  Vaticanul  nu  atrage                                                perat  al  neputinţei,  asu­  cea  df  la  ţurcă ■ (capră),  coide  sau  numai  machia,-
         numai  prin  catedrala  Sf.   viaţa  diurnă.  Deşi  nu  a-   silici  a  lui  Constantin,  şi.   pra   trupului  fiului  său   păstrîndu-se,  totuşi,  ele­ te,  dintre  care  amihtim  :
        'Petru  —  celebră  în  toată   ceasta  a  fost  ordinea  pa­  a  durat  100  de'ani.  Di­  mort,  pe  care-l  ţine  pe   mente  specifice  înfăţişării  măştile  de  cai,  maschete
         lumea  —,  ci  prin  întrea­  şilor  noştri  prin  Vatican,   mensiunile  bisericii  sînt   braţul  drept  şi  în  poală.   capetelor  respectivelor  a-  de  toboşari,  de  fluieraşi,
         ga  sa  bogăţie  arhitectu­  voi  consemna  impresiile   impresionante  —  200  me­  hPieţa“  este  acum din nou   nimale.  Aproximativ  ace­ travestiuri  şi  machiaţi  in
         rală,  spirituală,  religioa­  aşa  cum  le-am  reţinut  pe.   tri  lungime,   140  metri   întreagă  şi  foarte  atent   leaşi  sînt  şi  colindele  şi  Moş  şi  Babă.
         să.                     retină,  in  suflet  şi  în  car­  lăţime  şi  130  metri  înăl­  protejată,  după  ce  un  ne­  jocurile.   în   mitologie,   în  Ţara  Haţegului,  a*
          Vaticanul  este  —  asta   netul  de  reporter.  '   ţime  (sub  cupolă),  puţind   bun  a  deteriorat-o  grav,
         o  ştie  oricine  —  un  stat   Aşadar,'  mai  întîi,   în   cuprinde   mai  mult  de   prin  mai  multe  lovituri,   măştile,  în  esenţă,  fie  că  lături  de  mascaţi  (ca  bla­
                                                                                                              este  vorba  de  ţurcă,  de  jul,  jupînii,  popa),  se .'în­
         de  sine  stătător,  cel  mai   Piaţa  Sf.  Petru  —  cople­  50 000  de  oameni  —,  iar   în  urmă  cu  citva  timp,   capră sau de cerb, nu  sînt  tâlnesc  şi  nemascaţi  (vă­
         mic  din  lume,   a . cărui   şitoare  ,  prin  dimensiuni,   bogăţia şi perfecţiunea or­  necesitînd  lucrări  specia­  decît  ipbstazs  ale  soare,  taful,  iapa),  fiecare  inter-
         suprafaţă  măsoară 44. hec­  unică  prin  concepţie   şi   namentaţiei  sînt  copleşi­  le  de  refacere.  ,
         tare,: fiind  înzestrat  cu  0   construcţie,  după  geniul   toare.  Sub  imensa  cupolă,   fntr-un  alt  spaţiu,   pe   lui,  ele  avîndu-şi  obîrşia  pretînd  uir  rol  binş  de­
                                                                                                              în  înfăţişări  zoomorfe  ale  finit  în  cadrul  grupului
         gară  şi  un  fţelioport,  un   Iul  Michelangelo  şi  Ber- •   imaginată  şi  executată  de   peretele  din  dreapta,  me-  divinităţii  solare.
         studitm  de  radio   şi  un   nini.  Executată  în  formă   Bramante; şi  Michelange­                  Ţurca  este  o  întruchi­  Prof.  CV  CONSTAMMN
         ziar,  cu  o  cazarmă  a  găr­  de  cerc,  piaţa  are  în  cen­  lo,  se  află  un  uriaş  bal­  DUMITRU GIîEONE V  pare  a  bovinei.  Dionysos
         zilor  şi  un  imens  parc,   tru  un  obelisc  egiptean  şi   dachin  d i  30  metri  înăl­         fiind  considerat  „zeul  cel
         cu  muzee,  străzi  şi  ma­  ’ două  fîntirU  în .'stil  baroc,   ţime,   sprijinit  pe  patrii
        gazine, fiind, in ansamblul  fiind  înconjurată  din  tca-  coloane  de  bronz,  iar  sub   (ContimKire în p«g.  p  3-a)  cu  chip  de  taur".  La  rîn-   3-o1
                                                                                                              d-ul  ei.  capra  reprezintă fConfinvcH’e in
                                                             -'«.'SC'
   1   2   3   4