Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_267
P. 2
c u v m m LIBER NR. 267 #
AFORISME , / |
• Egoistul ştie să cea- I '
I r& mult mâi bine decit *
. ' Slab, neras, cu părul şl hainele in dezordine
V I ştie altruistul să dea, I stă pe asfaltul trotuarului, O bucată de ziar, două
• Croitorul şi pictorul "
)
VAMALĂ
REFLECŢIA ZILEI i maşina oprita lingă ba- l I sînt doi- profesionişti de I cioate — atît i-au mai rămas din picioare — alături
Vameşul se apropie dv|,-
o pălăria ponosită cu cîţiva bănuţi în ea. -
ttnvlHr finfftWHiiro i tfrt!- f
—' Fie-vă milă, Dumnezeu să vă dea sănătate,
rferă, întrebîndu-1 po ? torul îmbracă1 femeia, I şi să vă ajute..,
pictorul p dezbracă. * 8
cel de ia Volan : \ Urma lăsată de un zim- I Fie-vă milă ăe un nenorocit...
Despre adevăr — Dacă sînteţi amabil, I bet ne diice, adesea, tu * sine cînd picioarele există. Femei cu Sacoşele pline
— Coniac ? 'ţigări ? , |
Oamenii trec grăbiţi, paşii se formează de la
Vizuina vulpii. • „Să mă I
aş prefera o cafea... I zbat, să nu mă zbat ? ■ de cumpărături, tineri gălăgioşi îmbrăcaţi în culori
~ " " ; . 5 sc întreba găina cu gî- I stridente, bărbaţi preocupaţi de ţigara din mină,
cu NICOLAE IORGA • , /A n n m n I I cufundaţi în gfndurile tor; trec de'parcă n u ar vedea -
I till tăiat. * Nu ştiu cum ■
VAPORUL
■ • „Oamenii numesc adevăr podeţul de raţiu I Cîte Visuri sc-nfloară J I se face, dar veştile I decît în faţa paşilor. Cîte o bunicuţă se opreşte, cau
în,- 1
tă în geantă şi-i aruncă în pălărie ciţivâ bănuţi, o
proaste ile găsesc
ne pe care ei trec. deasupra straşnicei genuni In minuscula copaie ! | totdeauna acasă. • Fe- | femeie de la ţară îi lasă două mere şi o monedă ~~ ii
a adevărului etern ta care li-i frică să se uite". I Te şi miri că mai M ‘ I rlcirea Se gustă, nu sc l „Dumnezeu să-ţi dea sănătate!" — o tinără aruncă
• „Un, lucru măcar înveţi învăţînd r ce sus pluteşte, I înfulecă. • Doctorul te I din mers moneda de S lei parcă i-ar fi ruşine să nu ii
c adevărul". I Ţc şi miri că nu ■ » I vindecă dc boli, dar nu o vadă ceilalţi trecători. Capete întoarse tocmai pre
• „Adevărul 6 ca apa rece de care dor nu se-ndoaie... t I de necazuri. » Adesea | ocupate de ce se tntîmplă pe cealaltă parte a stră
mai dinţii bolnăvi". I NOCTURNĂ ; un cuvîiit scăpat, ajun- l . zii, ochi miraţi, ochi dispreţuitori, ochi iniloşi, ochi
indiferenţi... Frlriiitri de vorbe: — De, ce stă pe
• „întrebuinţeazăca armă numai adevărul Soare şi lurbină I I gc paloş care ic amc- I trotuar? Bietul om... Lasă-l că m erge şi bea banii! ii
ninţă. '• Un amic este ■
■şi altceva nu-ţi va mai trebui", Curg in seara lină ' un frate, un frate pe I Un bărbat se Opreşte: ' *.-.•• . -■
• „Un adevăr şi c-o minciună formează o Npapte şi lună : | I care-1 albgi singur. Auzi, de ce nu-ţi cauţi ceva ăe lucru ? Qe-dr
confuzie : e un monstru periculos» fiindcă par» Iară se cunună. » Culese de I fi dacă toţi invalizii din oraş ar cerşi ?!
■ teu de adevăr ee este In el îl face să trăiască, GEOBGE PAVEL1 I I. MÂXOIU Cerşetorul se uită mirat la~ bărbatul ce-si varsă L
pe cînd minciuna curată e stafie, nimic". supărarea pe el, ,isi pleacă ochii, bărbatul întoarce
• „Cearta sc preface în luptă cînd la capăt n o v spatele şi din mers lasă să-i cadă o monedă. Oamenii i:
.se întrevede biruinţa adevărului". E R B £ trec fiecare cu singurătatea sa, nimeni nu are timp
:.s • „Există nu tiumal ce n-ai văzut tu, dar a Nu te grăbi âă răspunzi, eiodată. • N u;jumuli găi de celălalt, î:
— Fie-vă milă, Dumnezeu să vă dea sănătate...
'Văzut altul, ci şi orice trebuie să fie, chiar dacă răbeşte-te să asculţi. * na ptaâ n-ai tăiat-o. # Nu INA DELEANU î:
ii-a văzut nimeni". ftiinţa e partea cea-mai rîde pînă nu ştii despre
' • „Tăgăduieşte ce ai văzut că nu e, nu ceea interesantă a fericirii • ce e Vorba. • Nu te pre ii
găti de drum in Ziua ple
învăţătura e ca aurul : a»
ce n-ai văzut că este*. re preţ oriunde. • A în cării, • Pe poteca bătă
• „Nu e greu să găseşti adevărul, e greu s i văţa — niciodată nu-i torită nd creşte iarba. •
ai dorinţa de a-1 găsi".. prea tîrziu. # Cînd în Dacă vrei să scurtezi, dis. ţuraesc, domnule doctor,
pentru Operaţia reuşită
• „Adevărul e pretutindeni, dar nu-1 recu veţi pe altul, tu atunci tanţa, pleacă repede la 1!
noaşte decit acela care-1 caută". / / ■mal mult înveţi. • Pomul drum. • Nimic nu e mai şi minunată pe care aţi 1!
făcut-o acum aproape o
• „Adevărul poate avea mai multe feţe, min. şi învăţătorul se cunose statornic pe lumea .asta luuă.„
ciuna are numai foarte multe forme". după roade. • A gîndi decît nestatornicia. •' Ce — Dragule» dă-mi o 2t
este cea mai grea fhuneă nu faci azi. nu ai . să faci ■ Nu-mi amintesc
• „Cu Un singur adevăr Un Om cumsecade omenească. • Nu natura ' niei mîine. • Mai degra sută de lei.„ prea bine™ Sinteţi pa 2t
işi face mai mulţi duşmani decit o canalie cu face frumoasă fţmeia, cl bă te îneci în pahar de- , — Pentru ee ? cientul.. sau moştenito
o întreagă viaţă de minciUni*. v. dragostea. • Frumuseţea cit în mare, * Durerile — Mă duc la salon1 rul ?
fără bunătate e ca vinul mici vorbesc, cric mari de înfrumuseţare. 21
Selecţie de ILIE LEAIIU
trezit. » Adevărata dra tac. # Prin suris şi mai — Atunci ia două s — Am impresia că
goste nu imbătrîneşte ni- ales prin tis să preiun- te. banca caută un casier.
. geşte viaţa. * D e prieten r — Eu am impresia că 22
ascunde*# taina» de duş» »*- Femeile unt foar t -fast angajat unul 'Iu
iriăn numele. * Gluma e te schimbătoare, : ta trecută, 22
ca sarea i , trebuie s-o În
trebuinţezi cu cumpătare. Din nefericire — Da, intr-adevăr, dar 23
• Nimeni nu poate să zi mea nu se seh&nbă de >cmai pe acela il caută.
că : acum le ştiu pe toate. teul , „ ' , Culese de
• Calesede « Vin ca să vă" ILIE LEÂHU
MX" MANfHU
,J?Â$AjpS4' NEAGRA" DUpă >.unii aatorî, pietrele
giuvaerufi se pot împărţi 8
>»> Avionul american da -e- în: trei mari grupe: prima 9,
f «upaaştere SR TI putea, în ■ cuprinde/ pietre pentru
înălţimea de 2$ 60ft Bfc'sS aviatorilor a tosţ dsSnuitait giuvaerurl de origine anor-' te
atingă viteza dă 3220 km. „pasărea neagră"; tMn cau ganică, cum 'slnt minera.
Astfel, avţortul parcurgea ză vitezei mari,' Suprafaţa lele şi, Intr-o măsură mai io
dlstenţa- jttrttre Londra şi âvipnţaui- se tneâW şte pî- mică, rocile ; a doua -s -
• Los Angeies In •nă la p temperatură de pietreie pentru giuvaerurl
{ şl 47 „minute, în timpul 59f gradă C. Pupă 2& de de origine. organică ; şi a
./ zborului fiind 'afîineuitef ea " ani, -de.sbr viciu, ^pplârea treia — pietrele sintetice. 10
“vî eafburaht de mai neagrSf- a fost ««susă din In prima grupă, sistemati
aviaţiei strategice
on. Avind o formă pro cadrul cauza cheltuielilor zare se face pe baza ca
din
nunţat alungită a_ trupu racteristicilor cristalo-chi- lt;
foarte mari în exploatare. mfee; rezistenţei la diferi
lui, aceasta îip c rm ite a .o Funcţiile acestuia gu fost
te „taflttehto şîj»®9apcturt,
LÂWt-1 . t i m p u l ţ o i l o r ascensiune rapidă, culoarea preluate în' cea mai mare • modei, tradiţiei, calităţii 12
c i n o e c i c l Et â p e g a s » , neagră proiajîndu-1, de su pârte de Sateliţi, culorilor, . dăşcope^glor» 13
praîncălzii®. Pe altfel,-din igydt^Udinâ -. zăeăţnî^elor
Desen de ALEXANDRU RUGKSCU această' cattză, în jargonul PIEfBEUE PREŢIOASE şi multor altor factori. Ce 13,
le mal scumpe pietre pre
Există diferite clasificări ţioase sînt: diamante, ru 15
al.
personalitate ilustră, victimă a Dorn Waiăenstrem ale pietrelor preţioase-: e- bine, safire şî smarald?
conorriieo-genetice, tehnolo
0 gice, comerciale şi altele. PETRE STOIANOV 16.
Georges'1 Pompidou, pre explica eu prisosinţă prin cută urechilor» unui şef da pletai: , investigaţiile, indu-
şedinte a# Republicii Fran- • prezenţa sa In fruntea gu stat convins astfel că i se siv .cu o ţniel^ram ă (as * 17,
ceze, ă încetat din viaţă, vernului timp de 0 ani şl acordă atenţie. S-au adău pectul microscopic al mă-
în ziua de 2 aprilie 1974, două luni. La aceasta s-au gat în timp ameţeli, dureri duvei oaselor) şi diagnos 18,
orele 22, lu domiciliul său adăugat evenimentele din de cap» mincărimi ale pie ticul a câzUt ca o bombă.:
parizian la vîrsta de 60 de mai 1968, umilinţa produ lii! sîngerări din nas şl la boala Waldenstrdm, Soaţa
ară, din cauza unei septi să de înlocuirea sa de că nivelul mucoaselor. Medi apare de regulă la vlrste
cemii — complicaţie finală tre De Gaulie. cul personal putea ignora înaintate şi preferă' băr
a bolii d e . care suferise şi baţii. ‘ ; , - . 19,
care evoluase lent, cu niş Pacientul nu trebuia a -v
te semne n'ecaracteristice: larmat, i s-a adus la cu
mişcări mai greoaie» mers PUTEREA $1 BOALA noştinţă că are o serioasă 20,
nehotârît, tumefierea feţei • BOALA PUTERH problemă sanghLnă. Nu ’ li 20,
în mod special. Unele ob s-a ascuns în schimb niOTts 21,
servaţii, nemedicale, dar • PUTEREA BOLII soţiei şi fiului care era
extrem de pertinente asu medic i au fost informaţi
pra bolit predecesorului că boala de care suferea
săli, au fost făcute într-Un Au început apoi sS apa acăste semne consider&i- Pompidou, netratată, du* 23,
capitol al memoriilor de ră mici infecţii îri repeţi- du*le că banale, dar nu li» reazâ pînă la 5 ani, tratată
către Valăry Giscard d’Es- ţie, Pompidou era deja pre nele modificări ea mărirea putînd ajunge. în m ei* 1»
taiaig. pe atunci ministru şedinte, nu-şi putea permi ficatului, splinei, ganglio 10 ani de supravieţuire,
de l finanţe; te să dea atenţie unor ,Ju- ni lor limfatici Un examen cam ea lepcemi» litnfridă
“~edimd
Începutul bolii s-a pro crurl minore". Medicul de, laborator a evidenţiat cronică, Dificultatea este SmA i
dus pe la «fîrşitul anului dr. Vigrtalou eticheta si o Viteză de sedimentare-» de a stabili începutul tra
1968. cu nişte. manifestări tuaţia dată ca „O deprima hematiilor (VSH) ridicată) tamentului, momentul în
banale care nu puteau ne re a stării generale*, cu dublă la 0 otâ faţâ de .ci care apar complicaţiile.
linişti pe nimeni, oboseală alte cuvinte „nu ştiu bine frele normale» semn de (Va firis&d -
fiind pe primul, plan, obo ce este, dar nU cred să fie regulă al unei infecţii, ăl
seală pe care Pompidou o ceva rău* o forroUîăre pia- unii inflamaţii. S-au com Dr, CORNEL STOICA ' m m « r A L E < A N iR iu e tJc « c u
m
»»-fţ-- - • • .-*•.»—