Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_267
P. 3

I
                                                                                                                 s -
  -DUMINICA,  16  DECfMMIE  1990








       şi nepervertit a!  românului                                                                              „Raiul  beteag“  sau


          (Urmare  «fin  pag.  1)  Aceştia slăbesc în  mod  voit                                               „0  dimineaţă  printre
                                unitatea  noastră  firavă,  du-
                                cîndu-ne  spre  o  nouă  pri­
                                mejdie.
       iriătate  de  veac  aii  coche­  ‘ Declaraţiile  şi  ultimatu­                                        nefericiţii de Ia Pâelişa"
       tat  cu  comunismul  iar  a-   murile  insolente  aleaees-,
       cum  cochetează  cu  un  a-   tara  : vin  să  aducă  derută
       nume  fel  de'  democraţie ?   şi -anarhie  într-0 ţară  ajun­                                          (Urmare  din  pag.  1)   Pentru  că   am  abordat
       Dezlănţuită  frenetic,  „eli­  să'  cu  economia  la  limită,                                                                  aspectul  gospodăresc   mai
                                                               Complexul  „Diana"  din  Gcoagiu-Băi,
                                                                                                npaifiriăfor
       tă"  fostei  dictaturi,  cu  o   prin  nemuncă  şi  mitinguri,   Societăţii  de  Turism  „Ger mlsara"  este  o  gazdă  ospi­   întîi,  trebuie  să  facem  cu­
       specifică  , şarlătanie  bizan-   vin  să  prăbuşească  speran­  talieră  pentru cei  ee  vin la  tratament  sau  odihnă.      noscute  rolul  şi  locul  e-
       tină,  intenţionează  hoţeşte   ţa  într-o  administraţie  ce                                        aşezământului   de  la  Pâ-   xaet  ale*ajtitoarelor  mate­
       să  ne  prostească,  ademe­  nu  are  timp  sâ  redreseze                    ■   Foto  PAVELLAZA     clişa.  Diagnosticul f  bolnavi   riale  de  peste  graniţă.  Deşi
       nind  mieros,  după  o  regie   ţara  din  cauza  prea  dese­                                        cronici,  irecuperabili  pen­  iniţiativa  a-  pornit  dintr-Un
      . caracteristică  marilor  ca­  lor  conflicte  ce-i. vin  spre                                       tru  viaţa  firească.  Cu  toţii   gînd  curat,  finalizarea  este
       nalii.  'Aceştia;  Vor  cu  'ori­ v soluţionare,   *•    PE  RUTA  DEVA-BRAD  Şl  RETUR              —  nefericiţii  de  la ' Păclişa   cea  pe  care  o  cunoaşteţi
       ce  preţ   să  împingă  ţara   Datori  sînteţn  toţi  faţă                                           sftst  324,  Veniţi  din  toate   m ulţi:  mare  parte .dintre
       într-o  catastrofă.   Otrăvi­  de  ŢARA  la  greu.  Datori   Unul  dintre  cetăţenii  ca­  mic.  Şi  câţi  nu  păţe  c  asa 1   judeţele-  ţării.  Copiii  sînt   obiectele  de  îmbrăcat  sînt
       tori  de  condiţie  arivist-e-   sin tem  ca ■  acum  —  cînd   re  foloseşte*mai  des  auto­  Ba,  odată,  în  vară  am  a-   adăpostiţi  în  patru  Secţii,   foarte  degradate:   altele
       goistă  cu  minţi  rătăcite,  sa-   ŢARA  are  nevoie  de  li­  buzele  pe  ruta  Deva—Brad   sistat  la  o  scenă  de-a  drep-   împărţiţi  fund  —  in  mă­  sînt  nespălate  (chiăr  obi­
       livînd  la  gustul  puterii,  su­  nişte,  pline  şi  muncă  -*■   şi  retur  a  venit  Ia  redac­  tul  penibilă :  controlorul  a   sura  posibilului  .—'  după   ecte  de  strictă  intimitate).
       perficiali  şi  mărunţi  în  ne­  să  ne .unim  împotriva  ce­  ţie şi  ne-a  spus :  „Spre sur­  venit  sâ-şi  facă  datoria.  La1*   criteriul  diagnosticului -  şi   Şi  totuşi,  luate  in  ansam­
       bunia  lor,,  folosind  lozinci   lor  ce  conspiră  periculos   prinderea  mea,  obiceiul  u-   urcarea  în  autobuz,  trimi­  după  cel  al  vîrstei,  La  sec­  blu,  ele  au  prins  bine.  Au
      -diversioniste sub  paravanul   deoarece  nu  le-au  ieşit  so­  nor  şoferi  de  a  încasa  pre­  tea  călătorii  să  meargă  lâ   ţia  III-  copiii  stau  în  pa­  fost  îns'ă  aceste  ajutoare  O
       uhui  patriotism  ieftin,  vor   cotelile  cum  ar  fi  dorit.  Ce   ţui  călătoriei  integral,  dar   şofer  care,  fără  nici  o  je­  turi.  suprapuse:   cei  mări   adevărată  Cutie  a  Pândo-'
       cu  orice  preţ,  măcar  pen­  Ie  pasă  lor  că  ne  vor  îm­  de  a  nu  elibera  biletul  cu   nă,  le  luş  banii,  uitind  de   deasupra.  In  prima  noapte   re i!  S-a .înstăpînit  în  rîn-
       tru  o  clipă,  să  se  caţere  pe   pinge  pe  căi  rătăcite ?  Da­  preţul  cuvenit,  -te?  loc  sâ   b ilet!  Şi  totuşi,  era  con­  au  căzut  doi,  fără  a  se  ac­  -dul  copiilor  şi  al  adulţilor,'
       un  piedestal  la  eăro  nu­  că  manevra  lor  va  da  greş   fie  estompat,  capătă  am­  trol !  Că  de  mai  mult  timp   cidenta  însă.   Acum  ş-au   deopotrivă,  o  stare  de  per­
       mai  „NAŢIUNEA"  dă  cre­  îşi  vor .lua  coadă  între  pi­  ploare !  Mai  nou,- cei  care   n.am  mai  văzut  nici   un   obişnuit.  E  cald  în  saloa­  manentă  şi  dăunătoare sus-.
       dit.                     cioare,  via  Paris,  iar  noi   urcă  în  staţii  dau  banii  şi   controlor".  Din  păcate,  a-   ne  —-  mâi  cald  decît  in  al­  piciune.   Se  priveşte  încă-
        Pentru  ei  şi  alianţele  lor   vom  rătnîne  aici  să  ne vin­  şoferul  le  eliberează   un   semenea practică de  ciubuc   te  Ierni.'  Şi  hrană  există.   spre  ele  cu  jind,  cu  nefi­
       nu  există  nimic  sfînt.  Pof­  decăm  răni  ce  greu  se  mai   bilet cu  preţul  cel  mai  ief­  nu  se  întîmplă  numai  pa   Provenită  mai  ales  din  a.   rească  lăcomie.  Şi  nefires­
                                                                                                            jutoare.  Am  găsit  în  ma­
                                                         tin,  de  cîteva  ori  mai  mic
  ite  tă  lor  şi  nimic altceva,  Nu   pot  vindeca.   decît  costul  călătoriei.  Du­  această  rută I  S-a  desfiin­  gazii :  lapte  praf,  griş,  cio­  cul  îi  caracterizează  -  mai
       va  lipsi  mulţ ,$1  vom  auzi,   Acum,  mai  mult  ca  ori-                ţat  sau  nu  controlul  bile­                     ales  pe  adulţi,'  cărora--  se
  a    lâ   mitingdrile  lor  ultra-   cînd, - să  facem  zid  comun   pă  împrejurări.  Că  de  cete   telor  pe  autobuze? <C.  San.   colată,   conserve'  de  car­  încearcă  a  li' se  face  parte
                                                                                                            ne,  zahă'r  (din  Germania)
       spontane,  pe  lingă  lozinci   împotriva  acestor  denigra­  mai  multe  ori  nu  dă  ni-  dtt).                              dreaptă  .  de  fiecare  dată,
       ca  «Jos  Chlvemul".   «Jos   tori do neam şi ţară, care, pe                                         şa.   Făina  depăşeşte  cu   spre  a  linişti'spiritele   $î
                                                                                                            mult  nevoile :  circa  10 000
       Iţreşediptelă",  „jos  Parla­  fundalul  greutăţilor  în  ca­                                                                  spre  a  evita,  în  ultimă; in­
       mentul"  liber  ales  şi  o  lo­  re  ne zbatem  şi  de  care nu   Chrbrituri la...  Af»ci  calda    tonă  sînt  disponibile  pen­  stanţă,  să  se  ia—  (kK*hfi-
                                                                                                            tru  alte  unităţi  (chiar  să
       zincă  nouă   „Jos  NAŢIA   sînt  străini  îiţ  agonia  lot,   cofetărie         nu  justificări     nu  le  dorească  nimeni ?!).   b il!  revoltător !)  de  ia gu­
       ROMANA".  Această  cate­  propun  soluţii  amăgitoare,                       „Locatarii  blocului  A i,   Am  intrat  şi  în  bucătărie.   ra  copiilor.  Există  redă*
       gorie  de  indivizi   văd  in   făurind  României  o  ima­  şi  piâcîniâri6  scara  II,  din  cartierul  Ctej-   Am  aflat   meniul  zilei:   maţii,  se  produc  spargeri,
       noi   doar  carnea  de  tun   gine. caricaturală.  Instinc­                                          pastă  de  măceşe,  unt,  ca­  se  fac  cercetări,  este  m t-
       prin, care  să-şi  împlinească   tul  sănătos  şi  nepervertit   Intr-Und  din.  zilele  . tre­  ,Deya*  ţectemâni,  liwa.    plicată  procuratura:  Nu ^fai-
                                                                                                            cao  cu  lapte  (dimineaţa);
       vîseie  lor  meschine,  aceşti   al  românului  trebuie   să .   cute,  s-au  aprovizionat  cu   totală  sau  p a ro lă   te  pre   •Ciorbă  de  zârzăVat,  tocăni­  cem ,  cazuistică !   Această
      aventurieri plătiţi denigrea­  funcţioneze, grăbîndu-le fa- j   chibrituri  unităţile  Socie­  pe  zi)  a  apei  calde  m  pe­  ţă*  cu  came  din  conservă   este  problema  organelor  de i
                                                                                   rioada  15  noiembrie  —  10
       ză  ţara'  pe  ia   porţile  Eu­  limentul.  In  clipa  de  faţă,   tăţii  comerciale  „Ţara  Ha­    şi  ecler  (la  prlnz);  paste   ordine !  t a   decenţă  şi  simţ >
       ropei,  profitind  cu  neruşi­  jocul  de-a  revoluţia  propus   ţegului".   p£nă  aici.  toată   decembrie;  Noi  vom  refu­  al  măsurii  avem  însă  dă- I
       nare  de  Ubdrtatea  dătS  de   de aceşti  „binevoitori"  este   hune.  Insă.  că  din  păcate,   za  plata  apel  calde, pe  a»   cu  briază  şi  griş  cu  lapte   tona  să  îndemnăm '   1
                                                                                                            (seara).  Pare  rezonabil.  Nu
      Revoluţie  dar  şi  de  timi­  sinonim  cu  o  catastrofă.  A-   sp re. mirarea - şi  nemulţu­  efeastă  perioadă  şi  'rotii  re­  ştiu. înşă  cum  le-au  primit   Lipsa  cea  mal-gravă  pri­
                                                                                  veni  cu  reclamaţii  gri  de
      ditatea  celor., răspunzători   vem  datoria  s i  o.  evităm   mirea  justificată  a .cumpă­         copiii.   Şă  fim  cinstiţi-  şi   veşte  personalul  de  specia­
       de  ordinea  şi  liniştea  ţării.  Cu  calnţ  şl  luciditate.  rătorilor,  "chibriturile  au   cRe*  ori  « te   nevoie,   De   să recunoaştem : multe din­  litate.   Există  doar  patru
                                                                                  altfel,  am  făcut  şi  pînâ  a-
                                                         fost  introduse  la~.  cofetă­  dum  neftunaătate  sesizări   tre nfamUilte" celor de  aici   medici  — specialişti în pro­
                                                         rie  şi  Ia  plăcintărie,   iar   lp  GJ.G.C.L.  Deva".  nu  le-ar  putea  oferi  nici   fil,  doi  psihologi  şi  un  lo­
                                                         unităţii  n r.‘63  TUTUNGE­  ,  Aceleaşi  necazuri  cu  apa   a ni)  ştiu cita  parte din  cit   goped:   Cele  23  de  cadre
                                                         RIE,  de  exemplu,-  nu  i  s-a   Oaldă' ne-au  adu» 1» cunoş­  li  se  pune  la  dispoziţie.  medii,  jucrînd  în  trei  tu­
                          < •  -  ’   W * !              repartizat   nici  măcar  Un   tinţă   mulţi  alţi  locuiţori.   Privitor  la  îmbrăcămin­  re,  sînt  obligate  a  acoperi
                                                         singur  pachet  de.  chibri­  din. municipiul   reşedinţă   te :  aceasta  există  şi  pro­  nevoile  pe  8  nivele  cu  Irit- <
           — Dfe ce a murit PopeScu ?  .   .             turi? 1 ■   ,   ‘        de  judeţ,  care; s-au  sătu­  vină  l*1  parte,  din  ajutoa­  na vi.  A  venit  o  echipă  de
           — De tuse.                                      Pe  cînd.  . vom  cumpăra   rat  de  explicaţii  şi  de  pa­  re,  Mai  greu  se  asigură  în­  patru  educatori  franceză* a
           — Cum naiba?           - -              ■     lapte  de  la  magazinul  FE-   sarea  răspunderii   de  la   treţinerea  ei.  Luni  —  Ha.,   eărei  prestaţie  este  apre.
           —  Păi,  reuşise  să  se  ascundă  întv-un  şifonier,  ROMETAL  şl  pîine  d l  la..;,   G.I.C.CL.  ia  Termocentra­  ţegul  a  fost  privat  de  apă   ciată  de  unii  şi  contestată
        dar a tuşit»                    ....-  -  *      magazinul  de  fitc&lţămin-   lă  Mintia.  Oamenii» au  ne­  şi energie  electrică  Spaţiul   de  alţii.  La  lipsa  cronică
                                                         te?  ,(Nicu  Sbuehea,  cola­  voie  de  apă'  caldă  nu  de   de  uscare  este  deficitar  şi   de  oameni,  nor  ne  abţinem
                                                         borator);                justificări.              eL                       de  la  orice ■  comentarii.-.
           9.  Vaticanul — un  stat  intr-un  oraş                                    (Urmare  «fio  peg.  I)  o  colindă  frumoasă  şi  jo­  des cîntă  Vătaful  şi  le  ca»  ;
                                                                                                                                    ră  iapa.
                                                                                                                                              Cu  acestea  se
                                                                                                            cul cerbului in  casa  dum­
                                                                                                            neavoastră ?".  Dacă  răs­  pregăteşte ■■ ospăţul  cerbtl-
                                                                                                            punsul  '  este   afirmativ,  ' lui,  iar  îa  Anul  Nou  el
         (Urinare  «fin  pag.  1)  servele  Ingeniosului   Mi-  :■  tavanul  capelei,  ca  şi.  în   Un  rol  deosebit  .de - im­  grupul  întră  în  casă -  şi  -este  împuşcat  şi  jelit  de  ■
                                chelttngtlo  —■, şi însoţit de   faţa frescelor  de  pe pereţi   portant  în  cadrul  obiceiu­  cîntă   colinzile  adecvate   -întreaga  ceată.  împuşca­
        reU  aglomeraţie  ' în  faţa   so b o r u l    obişnuit  de   >—  cu  profeţi  şi  sibile,  Cu   lui  cerbului  ti  revine  blO*   pentru . membrii  familiei   re a ,.cerbului f are  loc  pe
       .unei  enorme  statui  în   cardinali  şt  prelaţi   dă   îngeri  şi  sfinţi,  cu  rein? ,   „jului,  înfăţişat  printr-tm   —' »  fetei,  a  ginerelui,  a   malul  ujptei ' ape* curgăteh-  *.
       ■bronz  a  Sf.  Petru,  al  că-   blnacuvintare  celor  din   vierea morţilor şi nebunul   moş  . cărâ  desfăşoară  o   plugarului,  a  ciobanului   re  sau  S» < apropierea  li­
       i rut  deget  mare  de  .  la   jur,  în  Umbile  popoare­  ureînd  spre  cer  şi  milmi-   acţiune  mută,  o  pante»   ■ ş.a.   ■   -  „  nei  fîntîni.  In '-cadrul-ce­
        piciorul   drept  este   bi-   lor  din  care  vin,  apoi  în­  nlnd   nici  nu  se  putea   mimă,  de  cete  măi  mdlte   După  aceasta; se  joacă   remonialului  „înmormîn-
       \ne  tocit .de  .sărutările,  a*  cep. slujba  religioasă,. Am    —  cu  Judecata  ăm  Apoi’  ori  tragi-coinică.   Acesta   cerbul,   iar  colindătorii,   tării",  rolul  determinant
       i titor  şi  atîtor   vizitatori   avut,  deci,  încă  o  şansă.  :  (pe.  o  pînză  de  220  mp  pe   'Simbolizează   vitalitatea   aşezaţi  roată  în  jurul  a-  revine  popii,  vînătorului
        care  au  admirat  şi  aceas­  Poate  unică...  peretele  dintre  altar),  în   mascullnă«şi  are  rolul  dă                şi  jupînilor,  care-1  conduc
        tă  operă  măiastră,  dato­  După  cum  unică  în  lu­  care  minţile  nşftstrg   cu ,   6-1 ocroti pe cerb de mtd-         la  groapă,  cu  inima  sf î-  •
        rată  lu t Arngifo  ăi  Cem-   me  este Gapeta Sixtină  —   greu.pot-pătrunde;  ţinte,  dar  ş i. de  duhurile              şiată  de  durere.  Dar  cer­
       [ bio.. Chîuf  ădbă  nu  feu-   loc  marcat  pe  veci  de  ge-   Să  mai  notăm  doar  nu­  ' rele,  prin  mişcările  ce  le   bul  va  reînvia  în  urma-.
                                                                                                       de  CERBUL
       ' şeşti  să  vezi  şi  să , reţii,   niul  lui  Michelangeta,  ne-   mele  unora  dintre  picto­  face,  ereînd '.şl  o  atmos­  rugăciunilor  celor  care  îl
        doar  citevă  din  cete  a-   întrnOUt  sculptor  devenit   rii  cei  mai  faimoşi  ■  ai   feră  de  destindere,           însoţesc, spre  marea  bucu­
        proape 400  de  statui  şi  44   celebru  picior,  care  a  e-   vremii  —  alături  de  ne­  bună  dispoziţie,             rie*  a  mulţimii.  In  acest
        de  altare  din  măreaţa  ca-   xecutat  frescele  tavanului   întrecutul   Michelangeto   'Jocul  cerbului  este  te-      scenariu  .a l. morţii  şi  al
       : tedrală,  la  ieşire, , privirea   capelei  si  marea  scenă  a  :  care  au  împodobit  Ca­  sOţit  de  chiuiturile  colin­  învierii   afirma  Romu-
        diriiţipe  p # o s jm y m e   d-   JwŞecăţH  de  ApOi.   Este   pela  Sixtină  —   Rafael,   dătorilor,'  unde  dintre  a»   cestuia,  se  mişcă  în  sen­  lus  Vulcănescu  —-  cerbul
        preciabilă,  în  mijlocul  bi-   imposibil, este gpnape un   Boticelllr  PumŞtnte  fŞhir-   .cestea  neutre  şi  care  se   sul  mişcării soarelui   pe   simbolizează   reînnoirea
       : sericii,  rînduri  întregi  de   gest  de  impietată  să  po­  landaio  —,  împreună  -cu.   folosesc  şl  în  aRe  împre-   bolta  cerească,  strigînd :   ciclică - a  naturii,  . renaş­
        cifre  de  aramă  încastrate   vesteşti  —  în  cîteva  rîn-   regretul   de  a . n u  putea'   ; jurări.  Colindînd  p e . uli-   „Aruncâ-te,  cerbule/  Că   terea  regnului  animal,  o
       in  podea,  care  semnifică   durl  «—  Capela-Sixtină.   înfăţişa,  fie  şi  succint  —   ; ţele  satului,   în  Ajunul   de  nu  ti-i  arunca/  Pită   dată  cu  cel  vegetal.
        dimensiunile  altor  mari   Eventual  trebuie  citit  ro­  din  căuza  spaţiului  tipo­  Crăciunului,  ceata  flăcăi­  caldă  nu-i  mlnca/  ş-ai   Obiceiul  cerbului   se
       \basUici  din  lume,  în  com­  mânul  „Agonie  şl  extaz",   grafic  fireşte :~f,  splendo­  lor  care.  însoţesc  cerbul,   mînea-pămînt  uscat/  Cu   păstrează  încă  viu  îş  a-
        paraţie  ca  Sf.  Petru  din   dar,  tnai . ales,  trebuia  vă­  rile  din  MitteUl  Veitica-   la  Riu  Mic  (comuna  Să-   eălcîiul  frăm întat/  Pe  fe­  şezările  dd  la  poalele  Re.
        flama,                  zută.  „pe  viu“  impresio­  nutuî,  cu  Impresionantele   laşu  de  Sus),  pe  marşul   reastră  aruncat/  Şi  te-a-   tezatului,  tnahueşrin^i-M
         ^Deodată  se  iscă  anima­  nanta  capelă,  a  cărei  de­  galerii  ale  candelabrelor,   executat  la  fluier.  Strigă :   pe  «narea  scenă  a  satu­
        ţie.  Ssfe  oră  fi,  N$  aglo­  numire  i-a  rămas ' de  la   tapiseriilor,  hărţilor  geo­  „Tot  am  zis,  mă  duc,  mă   runcă pe  călcîie/  Ca  moa­  lui  ea  un  aut^itte  speo-
                                                                                                            ra  din  câpâtiie/  Şi  te-ar
        merăm,  de  o  parte,şi  de   Papa  Sextus  al   iV-leaf   grafice,   sau  cefe  patru   duc/  Şi  mîndra  nu  m-o   runcă din  cercel/ Că moa-   tacol,   la  care  participă
        alta,  petraseul  de  la  lif­  care  a  comandat-o.   fftt*   camere  cu  stanţele   tui   erczUt/  Dar acum  mă poa­  ra  din  clopoţel/  Noroc,   membrii  întregii  colecti­
        tul  Papei  jAnă  la  altar,   mti,  intr-adevăr,  extaziat   Răfael,  ca  şi  ailtea  şi  a-   te  crede/  Că  mă  duc,  nu   cerbule,  noroc 1".  ,  ,  vităţi.   «.
       fn  scurt  timp apare  chiar   în  faţa  celor  nouă  scene   Htea  aHe  splendori   ale   mă  mai  vede/”,  Dacă gazda are  fete sînt   Cîntecete  şi  jocurile  ca­
       Sanctitatea Sa,  fnHmphţdt   bfâUee  din  eentra —  des»   artei,  culturii  şi  civiliza­  Ajungînd  la  casa  gos­  jucate  şi  acestea  (haţega-   re  fac  parte  din  obiceiu-
       w»  onor  de  garda  elveţia*   prinderea  htmtnii  de  In»   ţiei  italiene,  adunate  tn   podarului,   vătaful  care   ne,  învîrtite)  ca  şi' neves­  rile  legate  de  schimbarea
       nă  a  Vaticanului  *4  ri*   tttneriOţ« apei de pămtnl,   această  ţărişoară  mirifică   conduce  întregul  «lai  în­  tele  mai  tinere.  anului   sînt  documente
       tierî  arătoşi,  în  uniforme   crearea  lui «Idom,  a  Emi,  \  —  VmtkanuI,  treabă   dacă  acesta  pri­  *  Colindătorii primesc da­  deosebit de preţioase pen­
       medievale,  abundent  co­  sacrificiul  lui Meise,  fie-   Dar.  şi  Ja  Assisi  .va  fi   meşte  orirbui:  „Bună  sa-   ruri  —' cehă;,  peciijăl ţui-   tru  . studiul   dezvoltării
       lorate,  executate după de-  topul,  a  celorlalte  de  pe  tnfeffesanf...   xa,  oameni- btuu.1  Primiţi.. jcă«  bani  -   pe ..care. le  culturii  noastre  populare,
           nrmmlr** ' lOaBI ntg.i iiMUi               litMIiarşwaWI»:-'»»***»' iiWNŞ’ş*" ■■  «Şterg**
   1   2   3   4