Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_267
P. 3
I
s -
-DUMINICA, 16 DECfMMIE 1990
şi nepervertit a! românului „Raiul beteag“ sau
(Urmare «fin pag. 1) Aceştia slăbesc în mod voit „0 dimineaţă printre
unitatea noastră firavă, du-
cîndu-ne spre o nouă pri
mejdie.
iriătate de veac aii coche ‘ Declaraţiile şi ultimatu nefericiţii de Ia Pâelişa"
tat cu comunismul iar a- murile insolente aleaees-,
cum cochetează cu un a- tara : vin să aducă derută
nume fel de' democraţie ? şi -anarhie într-0 ţară ajun (Urmare din pag. 1) Pentru că am abordat
Dezlănţuită frenetic, „eli să' cu economia la limită, aspectul gospodăresc mai
Complexul „Diana" din Gcoagiu-Băi,
npaifiriăfor
tă" fostei dictaturi, cu o prin nemuncă şi mitinguri, Societăţii de Turism „Ger mlsara" este o gazdă ospi întîi, trebuie să facem cu
specifică , şarlătanie bizan- vin să prăbuşească speran talieră pentru cei ee vin la tratament sau odihnă. noscute rolul şi locul e-
tină, intenţionează hoţeşte ţa într-o administraţie ce aşezământului de la Pâ- xaet ale*ajtitoarelor mate
să ne prostească, ademe nu are timp sâ redreseze ■ Foto PAVELLAZA clişa. Diagnosticul f bolnavi riale de peste graniţă. Deşi
nind mieros, după o regie ţara din cauza prea dese cronici, irecuperabili pen iniţiativa a- pornit dintr-Un
. caracteristică marilor ca lor conflicte ce-i. vin spre tru viaţa firească. Cu toţii gînd curat, finalizarea este
nalii. 'Aceştia; Vor cu 'ori v soluţionare, *• PE RUTA DEVA-BRAD Şl RETUR — nefericiţii de la ' Păclişa cea pe care o cunoaşteţi
ce preţ să împingă ţara Datori sînteţn toţi faţă sftst 324, Veniţi din toate m ulţi: mare parte .dintre
într-o catastrofă. Otrăvi de ŢARA la greu. Datori Unul dintre cetăţenii ca mic. Şi câţi nu păţe c asa 1 judeţele- ţării. Copiii sînt obiectele de îmbrăcat sînt
tori de condiţie arivist-e- sin tem ca ■ acum — cînd re foloseşte*mai des auto Ba, odată, în vară am a- adăpostiţi în patru Secţii, foarte degradate: altele
goistă cu minţi rătăcite, sa- ŢARA are nevoie de li buzele pe ruta Deva—Brad sistat la o scenă de-a drep- împărţiţi fund — in mă sînt nespălate (chiăr obi
livînd la gustul puterii, su nişte, pline şi muncă -*■ şi retur a venit Ia redac tul penibilă : controlorul a sura posibilului .—' după ecte de strictă intimitate).
perficiali şi mărunţi în ne să ne .unim împotriva ce ţie şi ne-a spus : „Spre sur venit sâ-şi facă datoria. La1* criteriul diagnosticului - şi Şi totuşi, luate in ansam
bunia lor,, folosind lozinci lor ce conspiră periculos prinderea mea, obiceiul u- urcarea în autobuz, trimi după cel al vîrstei, La sec blu, ele au prins bine. Au
-diversioniste sub paravanul deoarece nu le-au ieşit so nor şoferi de a încasa pre tea călătorii să meargă lâ ţia III- copiii stau în pa fost îns'ă aceste ajutoare O
uhui patriotism ieftin, vor cotelile cum ar fi dorit. Ce ţui călătoriei integral, dar şofer care, fără nici o je turi. suprapuse: cei mări adevărată Cutie a Pândo-'
cu orice preţ, măcar pen Ie pasă lor că ne vor îm de a nu elibera biletul cu nă, le luş banii, uitind de deasupra. In prima noapte re i! S-a .înstăpînit în rîn-
tru o clipă, să se caţere pe pinge pe căi rătăcite ? Da preţul cuvenit, -te? loc sâ b ilet! Şi totuşi, era con au căzut doi, fără a se ac -dul copiilor şi al adulţilor,'
un piedestal la eăro nu că manevra lor va da greş fie estompat, capătă am trol ! Că de mai mult timp cidenta însă. Acum ş-au deopotrivă, o stare de per
mai „NAŢIUNEA" dă cre îşi vor .lua coadă între pi ploare ! Mai nou,- cei care n.am mai văzut nici un obişnuit. E cald în saloa manentă şi dăunătoare sus-.
dit. cioare, via Paris, iar noi urcă în staţii dau banii şi controlor". Din păcate, a- ne —- mâi cald decît in al piciune. Se priveşte încă-
Pentru ei şi alianţele lor vom rătnîne aici să ne vin şoferul le eliberează un semenea practică de ciubuc te Ierni.' Şi hrană există. spre ele cu jind, cu nefi
nu există nimic sfînt. Pof decăm răni ce greu se mai bilet cu preţul cel mai ief nu se întîmplă numai pa Provenită mai ales din a. rească lăcomie. Şi nefires
jutoare. Am găsit în ma
tin, de cîteva ori mai mic
ite tă lor şi nimic altceva, Nu pot vindeca. decît costul călătoriei. Du această rută I S-a desfiin gazii : lapte praf, griş, cio cul îi caracterizează - mai
va lipsi mulţ ,$1 vom auzi, Acum, mai mult ca ori- ţat sau nu controlul bile ales pe adulţi,' cărora-- se
a lâ mitingdrile lor ultra- cînd, - să facem zid comun pă împrejurări. Că de cete telor pe autobuze? <C. San. colată, conserve' de car încearcă a li' se face parte
ne, zahă'r (din Germania)
spontane, pe lingă lozinci împotriva acestor denigra mai multe ori nu dă ni- dtt). dreaptă . de fiecare dată,
ca «Jos Chlvemul". «Jos tori do neam şi ţară, care, pe şa. Făina depăşeşte cu spre a linişti'spiritele $î
mult nevoile : circa 10 000
Iţreşediptelă", „jos Parla fundalul greutăţilor în ca spre a evita, în ultimă; in
mentul" liber ales şi o lo re ne zbatem şi de care nu Chrbrituri la... Af»ci calda tonă sînt disponibile pen stanţă, să se ia— (kK*hfi-
tru alte unităţi (chiar să
zincă nouă „Jos NAŢIA sînt străini îiţ agonia lot, cofetărie nu justificări nu le dorească nimeni ?!). b il! revoltător !) de ia gu
ROMANA". Această cate propun soluţii amăgitoare, „Locatarii blocului A i, Am intrat şi în bucătărie. ra copiilor. Există redă*
gorie de indivizi văd in făurind României o ima şi piâcîniâri6 scara II, din cartierul Ctej- Am aflat meniul zilei: maţii, se produc spargeri,
noi doar carnea de tun gine. caricaturală. Instinc pastă de măceşe, unt, ca se fac cercetări, este m t-
prin, care să-şi împlinească tul sănătos şi nepervertit Intr-Und din. zilele . tre ,Deya* ţectemâni, liwa. plicată procuratura: Nu ^fai-
cao cu lapte (dimineaţa);
vîseie lor meschine, aceşti al românului trebuie să . cute, s-au aprovizionat cu totală sau p a ro lă te pre •Ciorbă de zârzăVat, tocăni cem , cazuistică ! Această
aventurieri plătiţi denigrea funcţioneze, grăbîndu-le fa- j chibrituri unităţile Socie pe zi) a apei calde m pe ţă* cu came din conservă este problema organelor de i
rioada 15 noiembrie — 10
ză ţara' pe ia porţile Eu limentul. In clipa de faţă, tăţii comerciale „Ţara Ha şi ecler (la prlnz); paste ordine ! t a decenţă şi simţ >
ropei, profitind cu neruşi jocul de-a revoluţia propus ţegului". p£nă aici. toată decembrie; Noi vom refu al măsurii avem însă dă- I
nare de Ubdrtatea dătS de de aceşti „binevoitori" este hune. Insă. că din păcate, za plata apel calde, pe a» cu briază şi griş cu lapte tona să îndemnăm ' 1
(seara). Pare rezonabil. Nu
Revoluţie dar şi de timi sinonim cu o catastrofă. A- sp re. mirarea - şi nemulţu efeastă perioadă şi 'rotii re ştiu. înşă cum le-au primit Lipsa cea mal-gravă pri
veni cu reclamaţii gri de
ditatea celor., răspunzători vem datoria s i o. evităm mirea justificată a .cumpă copiii. Şă fim cinstiţi- şi veşte personalul de specia
de ordinea şi liniştea ţării. Cu calnţ şl luciditate. rătorilor, "chibriturile au cRe* ori « te nevoie, De să recunoaştem : multe din litate. Există doar patru
altfel, am făcut şi pînâ a-
fost introduse la~. cofetă dum neftunaătate sesizări tre nfamUilte" celor de aici medici — specialişti în pro
rie şi Ia plăcintărie, iar lp GJ.G.C.L. Deva". nu le-ar putea oferi nici fil, doi psihologi şi un lo
unităţii n r.‘63 TUTUNGE , Aceleaşi necazuri cu apa a ni) ştiu cita parte din cit goped: Cele 23 de cadre
RIE, de exemplu,- nu i s-a Oaldă' ne-au adu» 1» cunoş li se pune la dispoziţie. medii, jucrînd în trei tu
< • - ’ W * ! repartizat nici măcar Un tinţă mulţi alţi locuiţori. Privitor la îmbrăcămin re, sînt obligate a acoperi
singur pachet de. chibri din. municipiul reşedinţă te : aceasta există şi pro nevoile pe 8 nivele cu Irit- <
— Dfe ce a murit PopeScu ? . . turi? 1 ■ , ‘ de judeţ, care; s-au sătu vină l*1 parte, din ajutoa na vi. A venit o echipă de
— De tuse. Pe cînd. . vom cumpăra rat de explicaţii şi de pa re, Mai greu se asigură în patru educatori franceză* a
— Cum naiba? - - ■ lapte de la magazinul FE- sarea răspunderii de la treţinerea ei. Luni — Ha., eărei prestaţie este apre.
— Păi, reuşise să se ascundă întv-un şifonier, ROMETAL şl pîine d l la..;, G.I.C.CL. ia Termocentra ţegul a fost privat de apă ciată de unii şi contestată
dar a tuşit» ....- - * magazinul de fitc&lţămin- lă Mintia. Oamenii» au ne şi energie electrică Spaţiul de alţii. La lipsa cronică
te? ,(Nicu Sbuehea, cola voie de apă' caldă nu de de uscare este deficitar şi de oameni, nor ne abţinem
borator); justificări. eL de la orice ■ comentarii.-.
9. Vaticanul — un stat intr-un oraş (Urmare «fio peg. I) o colindă frumoasă şi jo des cîntă Vătaful şi le ca» ;
ră iapa.
Cu acestea se
cul cerbului in casa dum
neavoastră ?". Dacă răs pregăteşte ■■ ospăţul cerbtl-
punsul ' este afirmativ, ' lui, iar îa Anul Nou el
(Urinare «fin pag. 1) servele Ingeniosului Mi- :■ tavanul capelei, ca şi. în Un rol deosebit .de - im grupul întră în casă - şi -este împuşcat şi jelit de ■
chelttngtlo —■, şi însoţit de faţa frescelor de pe pereţi portant în cadrul obiceiu cîntă colinzile adecvate -întreaga ceată. împuşca
reU aglomeraţie ' în faţa so b o r u l obişnuit de >— cu profeţi şi sibile, Cu lui cerbului ti revine blO* pentru . membrii familiei re a ,.cerbului f are loc pe
.unei enorme statui în cardinali şt prelaţi dă îngeri şi sfinţi, cu rein? , „jului, înfăţişat printr-tm —' » fetei, a ginerelui, a malul ujptei ' ape* curgăteh- *.
■bronz a Sf. Petru, al că- blnacuvintare celor din vierea morţilor şi nebunul moş . cărâ desfăşoară o plugarului, a ciobanului re sau S» < apropierea li
i rut deget mare de . la jur, în Umbile popoare ureînd spre cer şi milmi- acţiune mută, o pante» ■ ş.a. ■ - „ nei fîntîni. In '-cadrul-ce
piciorul drept este bi- lor din care vin, apoi în nlnd nici nu se putea mimă, de cete măi mdlte După aceasta; se joacă remonialului „înmormîn-
\ne tocit .de .sărutările, a* cep. slujba religioasă,. Am — cu Judecata ăm Apoi’ ori tragi-coinică. Acesta cerbul, iar colindătorii, tării", rolul determinant
i titor şi atîtor vizitatori avut, deci, încă o şansă. : (pe. o pînză de 220 mp pe 'Simbolizează vitalitatea aşezaţi roată în jurul a- revine popii, vînătorului
care au admirat şi aceas Poate unică... peretele dintre altar), în mascullnă«şi are rolul dă şi jupînilor, care-1 conduc
tă operă măiastră, dato După cum unică în lu care minţile nşftstrg cu , 6-1 ocroti pe cerb de mtd- la groapă, cu inima sf î- •
rată lu t Arngifo ăi Cem- me este Gapeta Sixtină — greu.pot-pătrunde; ţinte, dar ş i. de duhurile şiată de durere. Dar cer
[ bio.. Chîuf ădbă nu feu- loc marcat pe veci de ge- Să mai notăm doar nu ' rele, prin mişcările ce le bul va reînvia în urma-.
de CERBUL
' şeşti să vezi şi să , reţii, niul lui Michelangeta, ne- mele unora dintre picto face, ereînd '.şl o atmos rugăciunilor celor care îl
doar citevă din cete a- întrnOUt sculptor devenit rii cei mai faimoşi ■ ai feră de destindere, însoţesc, spre marea bucu
proape 400 de statui şi 44 celebru picior, care a e- vremii — alături de ne bună dispoziţie, rie* a mulţimii. In acest
de altare din măreaţa ca- xecutat frescele tavanului întrecutul Michelangeto 'Jocul cerbului este te- scenariu .a l. morţii şi al
: tedrală, la ieşire, , privirea capelei si marea scenă a : care au împodobit Ca sOţit de chiuiturile colin învierii afirma Romu-
diriiţipe p # o s jm y m e d- JwŞecăţH de ApOi. Este pela Sixtină — Rafael, dătorilor,' unde dintre a» cestuia, se mişcă în sen lus Vulcănescu —- cerbul
preciabilă, în mijlocul bi- imposibil, este gpnape un Boticelllr PumŞtnte fŞhir- .cestea neutre şi care se sul mişcării soarelui pe simbolizează reînnoirea
: sericii, rînduri întregi de gest de impietată să po landaio —, împreună -cu. folosesc şl în aRe împre- bolta cerească, strigînd : ciclică - a naturii, . renaş
cifre de aramă încastrate vesteşti — în cîteva rîn- regretul de a . n u putea' ; jurări. Colindînd p e . uli- „Aruncâ-te, cerbule/ Că terea regnului animal, o
in podea, care semnifică durl «— Capela-Sixtină. înfăţişa, fie şi succint — ; ţele satului, în Ajunul de nu ti-i arunca/ Pită dată cu cel vegetal.
dimensiunile altor mari Eventual trebuie citit ro din căuza spaţiului tipo Crăciunului, ceata flăcăi caldă nu-i mlnca/ ş-ai Obiceiul cerbului se
\basUici din lume, în com mânul „Agonie şl extaz", grafic fireşte :~f, splendo lor care. însoţesc cerbul, mînea-pămînt uscat/ Cu păstrează încă viu îş a-
paraţie ca Sf. Petru din dar, tnai . ales, trebuia vă rile din MitteUl Veitica- la Riu Mic (comuna Să- eălcîiul frăm întat/ Pe fe şezările dd la poalele Re.
flama, zută. „pe viu“ impresio nutuî, cu Impresionantele laşu de Sus), pe marşul reastră aruncat/ Şi te-a- tezatului, tnahueşrin^i-M
^Deodată se iscă anima nanta capelă, a cărei de galerii ale candelabrelor, executat la fluier. Strigă : pe «narea scenă a satu
ţie. Ssfe oră fi, N$ aglo numire i-a rămas ' de la tapiseriilor, hărţilor geo „Tot am zis, mă duc, mă runcă pe călcîie/ Ca moa lui ea un aut^itte speo-
ra din câpâtiie/ Şi te-ar
merăm, de o parte,şi de Papa Sextus al iV-leaf grafice, sau cefe patru duc/ Şi mîndra nu m-o runcă din cercel/ Că moa- tacol, la care participă
alta, petraseul de la lif care a comandat-o. fftt* camere cu stanţele tui erczUt/ Dar acum mă poa ra din clopoţel/ Noroc, membrii întregii colecti
tul Papei jAnă la altar, mti, intr-adevăr, extaziat Răfael, ca şi ailtea şi a- te crede/ Că mă duc, nu cerbule, noroc 1". , , vităţi. «.
fn scurt timp apare chiar în faţa celor nouă scene Htea aHe splendori ale mă mai vede/”, Dacă gazda are fete sînt Cîntecete şi jocurile ca
Sanctitatea Sa, fnHmphţdt bfâUee din eentra — des» artei, culturii şi civiliza Ajungînd la casa gos jucate şi acestea (haţega- re fac parte din obiceiu-
w» onor de garda elveţia* prinderea htmtnii de In» ţiei italiene, adunate tn podarului, vătaful care ne, învîrtite) ca şi' neves rile legate de schimbarea
nă a Vaticanului *4 ri* tttneriOţ« apei de pămtnl, această ţărişoară mirifică conduce întregul «lai în tele mai tinere. anului sînt documente
tierî arătoşi, în uniforme crearea lui «Idom, a Emi, \ — VmtkanuI, treabă dacă acesta pri * Colindătorii primesc da deosebit de preţioase pen
medievale, abundent co sacrificiul lui Meise, fie- Dar. şi Ja Assisi .va fi meşte orirbui: „Bună sa- ruri —' cehă;, peciijăl ţui- tru . studiul dezvoltării
lorate, executate după de- topul, a celorlalte de pe tnfeffesanf... xa, oameni- btuu.1 Primiţi.. jcă« bani - pe ..care. le culturii noastre populare,
nrmmlr** ' lOaBI ntg.i iiMUi litMIiarşwaWI»:-'»»***»' iiWNŞ’ş*" ■■ «Şterg**