Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_268
P. 2

f




            * A Q i 2


                                 * a m m  a maam arn t  tm m  » a
                      Casă  nouă de rugăciune                                          Bunăvoinţă  şi  faţă  &  proMentle  In aparenţă mârâite

                                                                                         Cititorul nostru,  dl.  losif   corespondenţa  etc.  —  este   blemele  puse  de  abonaţi,
                                       M n M M M N P M M M t t M M                     Constantinescu din lila, ne­  închis,  zăvorit  Cum  se   domnul   losif  Constanti­
                                                                                                                âjungela căsuţă?  Trebuie
                                                                                                                                          nescu  propune  directoru­
                                                                                       mulţumit de  răspunsul pri­
                                                                                       mit  din  partea   D.J.E;Tc,   să  le  dau  eu  sfaturi ?  Oa­  lui  D.J.P.Tc.  să  citească  eu
                <r„%                                   w  -s-  *“%   ?  <’   f   -     Deva,  la  sesizarea   dum­  re  n-au  mai  auzit  de  sta­  atenţie  actele  pe  care  le
                                                                                       nealui  privind  orarul   de   bilirea  pe  ture  a  progra­  semnează  şi  să  nu  se  lase
                                                                                       funcţionare  a  serviciilor  de   mului  salariaţilor,  o  săp-   „manevrat* *   de  salariaţi.
                                                                                       poştă,  ne  scrie:  „Vreau  să   tămlnă   unul,  în  cealaltă   J i  cer  atenţie,  bunăvoinţă
                                                                                       vă  informez  cum  înţeleg   altui?".              şi  spirit  de  dreptate   şi
                                                                                       unii  să  respecte  cuvîntul   Abonatul  nostru  este  de   omertie  —  îşi  încheie  scri­
                                                                                       presei.  Au  căutat  să  „co­  părere  —  aşa  cum  se  a-  soarea  cititorul  nostru  din
                                                                                       coloşească" o problemă mă­                         Ilia,  fiind  de  părere   că
                                                                                       runtă  în  aparenţă,  dar  care                    „presa  trebuie   respectată
                                                                                       trebuia  rezolvată  cu  bună­  SCRISOARE           şi  nu  indusă  în  eroare".
                                                                                       voinţă  şi  competenţă".  Ca   COMENTATĂ-           împărtăşim  punctul  dv.
                                                                                       urmare,   abonatul  nostru                         de  vedere,   stimate   d-le
                                                                                       s-a  adresat  şi  Ministerului                     Constantinescu.  Presa,   în
                                                                                       Poştelor  şi  Telecomunica­  dresează  şi  domnului  mi­  general,  şi  nu  numai  zia­
                                                                                       ţiilor.                  nistru  al  Poşţelor  şi  Tele­  rul  nostru,  corespondenţa,
                                                                                         Cum  ziarul  de  sîmbăta   comunicaţiilor   —   câ   trebuie  să  ajungă  operativ
                                                                                       îl  primeşte  doar  după  pa­  D.J.P.Tc.  Deva  trebuie  să   în  mîinile  cititorilor,   ale
                                                                                       tru   zile,  corespondentul   acţioneze  în  spiritul  vre­  celor  cărora  le  este  adre­
                                                                                       nostru  solicită  organelor în   murilor  pe  care  le  trăim,   sată.  Iar 'cei  puşi  su-i  ser­
                                                                                       drept  ca  factorilor  poştali   Să’  fie  receptivă   la  pro­  vească  trebuie  să-şi   facă
                                                                                       să  li  se  acorde  ziua  liberă   punerea  cetăţenilor,  astfel   datoria  cu  competenţă  şi
                                                                                       lunea  şi  nu  marţea,  cum   Ca  —  prin  rotaţie  —  să   răspundere,   în  ■ spiritul
                                                                                       este   în   prezent   Dar   Ce  prezent  cîte  un  factor   dreptăţii  şi  omeniei.   I n
                                                                                       D.J.P.Tc.  îi  propune  să  se   poştal  pentru  distribuirea
                                                               Foto  AUREL  ANCA       aboneze   la  „Căsuţa  poş­  corespondenţei  urgente  şi   definitiv,   această  inst.'u-
                                                                                                                                          ţie  —.  cu  toţi  funcţiona1 d .
                                                                                       tală"  (30  lei  lunar),  pentru   a  presei.  Considerînd  că
                Duminică,  16  decembrie,  la  Haţeg  a  cu  500  locuri,  două  săli  de  studiu  pen­  a  primi  zilnic  presa.  „Au   răspunsul  pe  care  l-a  pri­  ei  —  este  pusă  în  şl i.ba
             avut , loc  serviciul  de  inaugurare  a  nou­ tru  copii,  cu   cîte  30  locuri  fiecare,  o   uitat  că în  acea  zi  — con­  mit  nu  este   corespunză--   cetăţenilor,  pe  care  trebuie
             lui  lăcaş  de  -rugăciune  al  Bisericii  Creş­  sală  pentru  tineret  cu  200  locuri  şi  alte   form  programului  lor,   la   tor,  că  este  inadmisibil  ca   să-i  servească.  Şi  nu  ori­
             tine  Baptiste  din  această  localitate.;                                care  ţiri  şi  de  la  care  nu   O  instituţie  de  o  mare  răs­  cum.
                Noua  casă  de  rugăciune  a  credincio­  anexe.                       se  abat  — biroul  respectiv,   pundere  cum  este  poşta  să
             şilor  baptişti  din  Haţeg  a  fost  construită   Serviciul  religios  este  asigurat  în  fie­  eu  căsuţe  poştale,  presa.  rezolve  în  acest  fel  pro­  ESTERA  ŞINA
             prin  eforturile  acestora,  cei  400 de  mem­ care  duminică,  dimineaţa  între   orele
             bri  şi  aparţinătorii  lor  contribuind  la  9—12  şi  dUpă-amiază  de  la   17  la  19
             realizarea  ei  atît  financiar  cit  şi   prin  iar  de  sfintele  sărbători  se  organizează
             muncă.  Ea  cuprinde  0  sală  de  rugăciune servicii  speciale.
                                                                                          Un  cadou  de  Crăciun  pentru  iubitorii  filmului
                                                              cazare şi  alimentaţie publi­  (Urmai»  din  pag.  1)  Inspirat tatr-una  din cele   Vedetele   internaţionale
                O  investiţie  uitată  !                      că,  care  să  se  afje  la  ni­                  mai  frumoase  poveşti  din   Marlon  'Brand©  şi   Jâne
                                                              velul  cerinţelor   actuale ?   1965  de  către   studiourile   ciclul  „1001  de  noţi",  fil­  Fonda   stat  protagoniştii
                                                              Oare  conducerea  U.J.C.C.   americane.  Este  vorbă  de   mul  Hoţul  din  Bagdad  —   filmului  american  Urmă­
             Urme  de  materiale,  ci­  sum  Brad,  au  început  în   Deva  a  uitat  chiar  cu  to­  revoluţia  bolşevică  văzută *  coproducţie  franco-engleză,   rirea   o  reîntoarcere  în
           ment,  panouri,  bucăţi   de   ariul  1985,  termenul  de  da­  tul  că  are  la  Brad  o  in­  de  ochii  diferitelor  perso­  prezentat  ta  cadrul  cine­  epoca  violenţei,  a  descrie­
           fier  beton  şi  de  prefabri­  re  în  folosinţă  fiind  sta­  vestiţie  care  nu  este  fina­  naje,  filmul care a  avut  un   matecii,  reprezintă  o  nouă   rii  clinice   a  depravării,
           cate.  Din  dosul  zidurilor   bilit  pentru  vara   anului   lizată  şi  riscă  să  se  degra­  succes   financiar   enorm,   şi  remarcabilă  ediţie  a  e-   o  frescă  social-politică  care
           îşi  ridică  trupul  singurati •   1988.           deze ?;                  fiind  realizat  ta  Spania  şl   cranizării   nemuritoarelor   descifrează  originele  unei
           părăsit,  o macara  stingheră   Rînd  pe  rînd  au  lucrat   Dar conducerea T.A.G.C.M.   Finlanda,   ţări  cu  natura   poveşti   adresate  tuturor   revolte  sociale.  Şi   dacă
           care  de  multe  luni  de z?le,  ■filei,  cu  pauze  mai   mari   Deva  nu  are  nimic   de   asemănătoare  „mamei  Ru­  vîrstelor. După celebra ver­  autorii  insistă  asupra  dfi-
           zace;  imobilizată,  fără   să'  '  sau  mai  mici,  de  la  zile  şi   spus ?  Care  este  noul  ter­  sii".  siune  reali2ată  în  1924  de   ficiehţelor şi  frustrărilor  u-
           producă  nimic.   Şi  .  cită   săptămîni,  pînă  la  cî-teva   men  la  care  preconizează   •  Bonnie  şi  Clide,  o   altă   Radul  Walsh  în  care  ac­
           nevoie  o  fi  de  ea  în 1 altă  ■  luni,  echipe ale T:A,G.C.M.,   să  dea  „la  cheie"   benefi­  producţie  americană,   cu   centul  era  pus  pe   efecte   nei  colectivităţi,  aceasta  se
           parte !  Supusă  ninsorilor   formaţii  de  lu c r u   ale   ciarului  Motelul  din  ora­  Faye  Dunaway   şi   Gene   speciale,  acest remake,  rea­  explică  prin  faptul  că  se
           averselor  de  ploaie  şi  în   'I.G.C.L.  ş i; ale  Cooperati-   şul  Brad ?  Hackman  în  rolurile  prin­  lizat  de  Clive  Donner,  este   încearcă   să  se  înţeleagă
           gheţului,  instalaţia  aceasta  ' vei  de  Consum  Brad,  apoi   Am  vrea  ca  acel  termen,   cipale,  este  un  film   de   mult  mai  spectaculos,  mi-   unde  se  situează  acel  pas
           a  avut  toate  şansele   să   din-  nou  muncitori  de   la   pe  care  nădăjduim  să-l  a-   mare  forţă,  care,  pentru   zînd  pe  ironie  şi  umor  ti­  infim  care  duce  o  mulţi­
           ruginească  în  pace,  fără  ea   brigada  a  4-a  a  T.A.G.C.M.   flăm,  să  aibă  acoperire  în    pic  britanic;           me  de  la  frică  la  mtaie  şi
           cineva  să-i  tulbure   som­  Deva.               primul  rînd  prin  seriozita­  spectatorii  mai  puţin  ini­  Istoria  dinamică  şi  puţin   de  la  mtaie  la  violenţă...
           nul  lin.  Pe  şantier   este   Acum  nu  se  opreşte  ni­  te,  căci  au  mai  fost  stabi­  ţiaţi  în  descifrarea  mesa­  hazlie  a  duşmăniei  dintre   Spectatorii  trebuie  să ştie
           linişte.  O  linişte  care  du­  meni  aici,  nu  mai  întrea­  lite  termene !...  jului  artistic,  ar  putea  re­  două  bande  de  gangsteri,   că  vizionarea   ta  condiţii
           rează  de  peste  o  jumătate   bă  nimeni  nimic ;  nici  cei   Nu  de  alta,  dar  în  li­  prezenta   numai  violenţa   unde  spre  satisfacţia  gene­  deosebite  a  tuturor  filme­
           d e' an.   Copiii  se   joacă   de  la^U.J.C.C.  Deva,  care   niştea  care  a  cuprins  îna­  sub  formă  artistică.   Este   rală,  peştele   mic  înghite
           printre  zidetele  cenuşii,  de   acum' se  ocupă  de'   con­  inte  de  vreme  acest  şan­  însă  povestea  extraordina­  pe  cel  mare,   este  conţi­  lor  care  vor  fi  prezentate
           BCA,  ziduri  pare  ar  fi  tre­  strucţia  popasului  turistic   tier,  ţigla  de  pe  acope­  ră  a  celor  mai  frumoşi  şi   nută  în filmul  Cacialmaua,   la   cinematografele   „Mo­
           buit  să  fie  de' multă  vreme   de  la  Lăpugiu  de  Jos.  ui-   rişul  construcţiei  a  început   romantici  bandiţi  ai  seco­  ■producţie  americană.   în   dern"  din  Hunedoara  şi,
           finisate,  alcătuind,   după   tînd  de  investiţia  rămasă   deja  să  se  şpărgă,   apa   lului  nostru.  care  Paul  Newman  şi  Ro-   respectiv,  „Victoria"   din
           viziunea  celor  ce le-au  pro­  în  părăsire  la  Brad,   şi   pătrunde  la  ziduri   cînd   Goldfinger   este   titlul   bert   Redford   realizează   Petroşani,  va  fi  asigurată
           iectat  şi  apoi  ridicat,   un   nici  acei  care  ar  fi  trebuit   plouă,   iar  macaraua  care   unui  remarcabil  film  en­  creaţii  memorabile,  incitînd   prin  abonamente   lunare
           motel  de  toată  frumuseţea,   să  dea  de  mult  „la  chele"   ar  putea  fi  folosită  pe  un   glez  realizat  după  romanul   publicul  în  cel  mai   bun   care  se  pot  ridica  cu  anti­
           cu  unitate  de  alirnehtaţie   această  construcţie  atît  de   alt  şantier   rugineşte   de   lui  Ian  Fleming,  în  care   înţeles  al  cuvintului.  cipaţie.
           publică,  loc  de  popas   şi   necesară  oraşului  de   pe   pomană,  materialele   care   faimosul agpnt 007 demască
           reconfortare  pentru  turiştii   Crişul  Alb.     mai  sînt  prin  preajmă  se   un  bandit  specializat   ta
           ce  vin  şi  la  Brad  în  număr   întrebăm,  aşadar,  pe  cei   „volatilizează"  şi  iarna   a   furtul  aurului;  fiecare  a-
           tot  mai  mare.          puşi  să  conducă  destinele   sosit...            yentură  extravagantă  a  e-
            Primele  lucrări  la  acest   oraşului  Brad,  oare  aceas­                roilor  filmului  fiind  mai
           obiectiv,  al  cărui  beneficiar   tă  aşezare  nu  are  dreptul   I.  PÂRVA,  interesantă   şi  captivantă
           este  Cooperativa  de  Con­  la  o  unitate  turistică   de  colaborator    decît  precedenta.           Un  an  după  semnal

                                                                                                                   (Urmare  din  oag.  1)  întărim   convingerea   că
              (Urmare  dir  pag  1)  care,  ca  şi  tavanele,  sînt   tuoasă,  luminoasă,  cu  co­  de  sfinţi  —  cum  invoca           unirea  face  puterea,   iar
                                     împodobite  cu  ornamente   loane  subţiri  şi  ferestre   unul   d i n t r e   membrii   pe 50 de ani de totalitarism   munca  temeinică  şi  tenace
                                     şi  figurine  pictate  intr-o   înalte,  vitralii  cu   scene   grupului  nostru,  am  ză­  ni  s-a  luat  zăbala,  ne-am   este  liantul  ei.  De  aces­
            menilor  săi,  îi  îngrijeşte   mare  diversitate  de  for-   biblice  de  o  expresivitate   bovit  o  vreme  şi  in  Ba­  trezit  dezorientaţi  în  faţa   tea,  avem  acum  nevoie  ca
             pe  ciumaţi  şi  leproşi,  se   < me  şi  culori.  Pereţii  sint   tulburătoare,   cu  picturi   silica  Santa  Chiara  (Sf.-   libertăţii   depline  şi  unii   de  aer.
             dăruieşte  total  şi  defini­  încinşi  în  brîie  cu  desene  intr-un  larg  registru  cro­  Clara). Este,  de  asemenea,   dintre  noi  nu  am  mai  ştiut   Să  lăsăm  opoziţia  poli­
             tiv lui  Dumnezeu.  El  pro-                                             una  dintre  cele  mai  fru­  ce  să  facem  cu  ea.  Ne-am   tică  să-şi  facă  datoria  sa,
            povăduieşte despre dragos­                                                moase  biserici  din  Assisi,   aruncat   ta  focul  luptelor   ta  cadrul,  structurilor  de­
            tea  lui Cristos,  pacea  în­  '  #   #   mmm   #   mmm  #   arama a   a  mmm a  aaama a  aamm a ammr a aamm a  mma a a  construită  în  stil  gotic,   politice  pentru  putere,  fie   mocratice  ale  puterii.  Opo­
             tre  oameni,  salvarea  indi­                                            între   anii  1257  —  1265,   de  partea  celor  care   au   ziţia  gălăgioasă  şi  incita­
            vidului  prin  credinţă,  bu­                                             biîndu-şi numele de la Cla­  obţinut-o  prin  alegeri,  fie   toare  a  străzii,  nu  aduce
            nătatea  şi  bucuria  ca  ţel   însemnări  de  călătorie                  ra  Schiffi,  fiică  de  nobili,   de  partea  celor  care  nu  au   astăzi  bune  servicii   nici
            al  drumului  nostru  dure­                                               prima  femeie  care  a  fost   ajuns  la  ea,  uitînd  de  mul­  puterii,  nici  opoziţiei  po­
            ros  şi  greu  pe  lume,  pu-                                             atrasă  de  Ordinul  Fran­  te  ori  principala  menire  a   litice,  reuşind  doar  să  ne
            nînd astfel  bazele Ordinu­                                               ciscan.  Şi  aici  —  bogă­  omului  pe pămtat,  aceea de   deturneze  de'la  opera  de
             lui  Franciscan.                   I T A L I A                           ţie  de  picturi,  cîteva  de­  a  produce  pentru  sine  şi   reconstrucţie  a  ţării  prin
              Revenind   la  Basilica                                                 teriorate  din  cauza  unei   pentru   societate   bunuri   continua  destabilizare  şi
             Sf,  Francisc,  trebuie  spus   a  m a^  a  m^m  #    M  mmm  a m  h  #   amar  a ammr a  M  l  a ammr a mmm  a mmm a mm  epidemii  de  pestă,   opt   materiale  şi  spirituale.  Fo­  suspiciune.
             că  sînt,  de  fapt,  trei  bi­                                          tablouri  eu scene din  via­  curile  înşelătoare   ne-au   Nu facem prin aceste rîn-
            serici  suprapuse,  in  vo­                                               ţa  sfintei,  iar  in ,mijlocul   ars  unora  dintre  n oi, ari­  duri  apologia  puterii   în
             lume  arhitectonice  de.  o   aurite.  Energicul  călugăr   matic,  al  aceluiaşi  artist   navei  principale  —  scări   pile.   Inapţi  pentru  zbor   exerciţiu.  Aceasta   poate
            armonie  perfectă.  în  cea   octogenar  ne  arată,   cu   al  culorii  care  a   fost   de  marmură  coboară  la   însă  nu  ne-am  făcut,  deşi   să  treacă,   după   voinţa
            mai  de  jos  , —  o  criptă   luminile  lanternei  lui,  pe   Giotto.    racla  de  cristal  in  care  i   Casandrele.  bocitoarele  de   electoratului,   de  o  parte
            întunecată. —  îşi  doarme   care   o  proiectează   pe   Ieşim  smeriţi  din  acest   se  păstrează  moaştele.  profesie,   ctată  un   trist   sau  de  alta  a  politicului.
            somnul  de  veci  însuşi  Sf,   boite  şi  pe  pereţii  celor   univers   al  creştinltăţti,   Ieşim,  plecăm  şi  o  eli­  prohod- al  începutului  sfîr-   Oricine  ar  guverna  ţară
            Francisc, -al  cărui  corp  a   mai   reprezentative,   ce   ne pierdem prin mulţimea   berare  interioară  ne  cu­  şitului  pe  care  numai  ei,   are  însă  nevoie  de  calm  şi
            fost  adus  aici,  după   ce   prezintă secvenţe  din via­  de  turişti   puzderia  de   prinde.  Amintirile  fran­  deţinătorii  adevărurilor  ce­  de  linişte  pentru  aceasta.
            s-a sfîrŞit la  Basilica San­  ţa  lui  Cristos  şi,   prin   magazine  de  pe  străzile   ciscane  din  Assisi  ne  vor   leste,  îl  întrevăd.   Să  lă­  Şi  mai  ales  are  nevoie  ca,
            ta  Maria  degli Angeli.  Bi­  analogie,  a  Sf.  Francisc.  înguste ale cochetului oraş   domina multă Vreme, Insă   săm  bocitoarele  să-şi  facă   de  la  mie  la  mare.  să  pu­
            serica  din mijloc este sus­  Deasupra,  biserica  su­  şi,  ea  şt  cînd  nu ne-am   din  nou  la  drum,   spre   meseria,  cinstindu-le   cel   nem .cu  nădejde  umărul  ia
            ţinută   de  arce  rotunde  perioară  se  înalţă  maies­  fi  săturat  ie...  biserici  şi  Siena.  mult  cu  ignorarea  şl  să  ne  reconstrucţia  noii  Românii.
   1   2   3   4