Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_268
P. 2
f
* A Q i 2
* a m m a maam arn t tm m » a
Casă nouă de rugăciune Bunăvoinţă şi faţă & proMentle In aparenţă mârâite
Cititorul nostru, dl. losif corespondenţa etc. — este blemele puse de abonaţi,
M n M M M N P M M M t t M M Constantinescu din lila, ne închis, zăvorit Cum se domnul losif Constanti
âjungela căsuţă? Trebuie
nescu propune directoru
mulţumit de răspunsul pri
mit din partea D.J.E;Tc, să le dau eu sfaturi ? Oa lui D.J.P.Tc. să citească eu
<r„% w -s- *“% ? <’ f - Deva, la sesizarea dum re n-au mai auzit de sta atenţie actele pe care le
nealui privind orarul de bilirea pe ture a progra semnează şi să nu se lase
funcţionare a serviciilor de mului salariaţilor, o săp- „manevrat* * de salariaţi.
poştă, ne scrie: „Vreau să tămlnă unul, în cealaltă J i cer atenţie, bunăvoinţă
vă informez cum înţeleg altui?". şi spirit de dreptate şi
unii să respecte cuvîntul Abonatul nostru este de omertie — îşi încheie scri
presei. Au căutat să „co părere — aşa cum se a- soarea cititorul nostru din
coloşească" o problemă mă Ilia, fiind de părere că
runtă în aparenţă, dar care „presa trebuie respectată
trebuia rezolvată cu bună SCRISOARE şi nu indusă în eroare".
voinţă şi competenţă". Ca COMENTATĂ- împărtăşim punctul dv.
urmare, abonatul nostru de vedere, stimate d-le
s-a adresat şi Ministerului Constantinescu. Presa, în
Poştelor şi Telecomunica dresează şi domnului mi general, şi nu numai zia
ţiilor. nistru al Poşţelor şi Tele rul nostru, corespondenţa,
Cum ziarul de sîmbăta comunicaţiilor — câ trebuie să ajungă operativ
îl primeşte doar după pa D.J.P.Tc. Deva trebuie să în mîinile cititorilor, ale
tru zile, corespondentul acţioneze în spiritul vre celor cărora le este adre
nostru solicită organelor în murilor pe care le trăim, sată. Iar 'cei puşi su-i ser
drept ca factorilor poştali Să’ fie receptivă la pro vească trebuie să-şi facă
să li se acorde ziua liberă punerea cetăţenilor, astfel datoria cu competenţă şi
lunea şi nu marţea, cum Ca — prin rotaţie — să răspundere, în ■ spiritul
este în prezent Dar Ce prezent cîte un factor dreptăţii şi omeniei. I n
D.J.P.Tc. îi propune să se poştal pentru distribuirea
Foto AUREL ANCA aboneze la „Căsuţa poş corespondenţei urgente şi definitiv, această inst.'u-
ţie —. cu toţi funcţiona1 d .
tală" (30 lei lunar), pentru a presei. Considerînd că
Duminică, 16 decembrie, la Haţeg a cu 500 locuri, două săli de studiu pen a primi zilnic presa. „Au răspunsul pe care l-a pri ei — este pusă în şl i.ba
avut , loc serviciul de inaugurare a nou tru copii, cu cîte 30 locuri fiecare, o uitat că în acea zi — con mit nu este corespunză-- cetăţenilor, pe care trebuie
lui lăcaş de -rugăciune al Bisericii Creş sală pentru tineret cu 200 locuri şi alte form programului lor, la tor, că este inadmisibil ca să-i servească. Şi nu ori
tine Baptiste din această localitate.; care ţiri şi de la care nu O instituţie de o mare răs cum.
Noua casă de rugăciune a credincio anexe. se abat — biroul respectiv, pundere cum este poşta să
şilor baptişti din Haţeg a fost construită Serviciul religios este asigurat în fie eu căsuţe poştale, presa. rezolve în acest fel pro ESTERA ŞINA
prin eforturile acestora, cei 400 de mem care duminică, dimineaţa între orele
bri şi aparţinătorii lor contribuind la 9—12 şi dUpă-amiază de la 17 la 19
realizarea ei atît financiar cit şi prin iar de sfintele sărbători se organizează
muncă. Ea cuprinde 0 sală de rugăciune servicii speciale.
Un cadou de Crăciun pentru iubitorii filmului
cazare şi alimentaţie publi (Urmai» din pag. 1) Inspirat tatr-una din cele Vedetele internaţionale
O investiţie uitată ! că, care să se afje la ni mai frumoase poveşti din Marlon 'Brand© şi Jâne
velul cerinţelor actuale ? 1965 de către studiourile ciclul „1001 de noţi", fil Fonda stat protagoniştii
Oare conducerea U.J.C.C. americane. Este vorbă de mul Hoţul din Bagdad — filmului american Urmă
Urme de materiale, ci sum Brad, au început în Deva a uitat chiar cu to revoluţia bolşevică văzută * coproducţie franco-engleză, rirea o reîntoarcere în
ment, panouri, bucăţi de ariul 1985, termenul de da tul că are la Brad o in de ochii diferitelor perso prezentat ta cadrul cine epoca violenţei, a descrie
fier beton şi de prefabri re în folosinţă fiind sta vestiţie care nu este fina naje, filmul care a avut un matecii, reprezintă o nouă rii clinice a depravării,
cate. Din dosul zidurilor bilit pentru vara anului lizată şi riscă să se degra succes financiar enorm, şi remarcabilă ediţie a e- o frescă social-politică care
îşi ridică trupul singurati • 1988. deze ?; fiind realizat ta Spania şl cranizării nemuritoarelor descifrează originele unei
părăsit, o macara stingheră Rînd pe rînd au lucrat Dar conducerea T.A.G.C.M. Finlanda, ţări cu natura poveşti adresate tuturor revolte sociale. Şi dacă
care de multe luni de z?le, ■filei, cu pauze mai mari Deva nu are nimic de asemănătoare „mamei Ru vîrstelor. După celebra ver autorii insistă asupra dfi-
zace; imobilizată, fără să' ' sau mai mici, de la zile şi spus ? Care este noul ter sii". siune reali2ată în 1924 de ficiehţelor şi frustrărilor u-
producă nimic. Şi . cită săptămîni, pînă la cî-teva men la care preconizează • Bonnie şi Clide, o altă Radul Walsh în care ac
nevoie o fi de ea în 1 altă ■ luni, echipe ale T:A,G.C.M., să dea „la cheie" benefi producţie americană, cu centul era pus pe efecte nei colectivităţi, aceasta se
parte ! Supusă ninsorilor formaţii de lu c r u ale ciarului Motelul din ora Faye Dunaway şi Gene speciale, acest remake, rea explică prin faptul că se
averselor de ploaie şi în 'I.G.C.L. ş i; ale Cooperati- şul Brad ? Hackman în rolurile prin lizat de Clive Donner, este încearcă să se înţeleagă
gheţului, instalaţia aceasta ' vei de Consum Brad, apoi Am vrea ca acel termen, cipale, este un film de mult mai spectaculos, mi- unde se situează acel pas
a avut toate şansele să din- nou muncitori de la pe care nădăjduim să-l a- mare forţă, care, pentru zînd pe ironie şi umor ti infim care duce o mulţi
ruginească în pace, fără ea brigada a 4-a a T.A.G.C.M. flăm, să aibă acoperire în pic britanic; me de la frică la mtaie şi
cineva să-i tulbure som Deva. primul rînd prin seriozita spectatorii mai puţin ini Istoria dinamică şi puţin de la mtaie la violenţă...
nul lin. Pe şantier este Acum nu se opreşte ni te, căci au mai fost stabi ţiaţi în descifrarea mesa hazlie a duşmăniei dintre Spectatorii trebuie să ştie
linişte. O linişte care du meni aici, nu mai întrea lite termene !... jului artistic, ar putea re două bande de gangsteri, că vizionarea ta condiţii
rează de peste o jumătate bă nimeni nimic ; nici cei Nu de alta, dar în li prezenta numai violenţa unde spre satisfacţia gene deosebite a tuturor filme
d e' an. Copiii se joacă de la^U.J.C.C. Deva, care niştea care a cuprins îna sub formă artistică. Este rală, peştele mic înghite
printre zidetele cenuşii, de acum' se ocupă de' con inte de vreme acest şan însă povestea extraordina pe cel mare, este conţi lor care vor fi prezentate
BCA, ziduri pare ar fi tre strucţia popasului turistic tier, ţigla de pe acope ră a celor mai frumoşi şi nută în filmul Cacialmaua, la cinematografele „Mo
buit să fie de' multă vreme de la Lăpugiu de Jos. ui- rişul construcţiei a început romantici bandiţi ai seco ■producţie americană. în dern" din Hunedoara şi,
finisate, alcătuind, după tînd de investiţia rămasă deja să se şpărgă, apa lului nostru. care Paul Newman şi Ro- respectiv, „Victoria" din
viziunea celor ce le-au pro în părăsire la Brad, şi pătrunde la ziduri cînd Goldfinger este titlul bert Redford realizează Petroşani, va fi asigurată
iectat şi apoi ridicat, un nici acei care ar fi trebuit plouă, iar macaraua care unui remarcabil film en creaţii memorabile, incitînd prin abonamente lunare
motel de toată frumuseţea, să dea de mult „la chele" ar putea fi folosită pe un glez realizat după romanul publicul în cel mai bun care se pot ridica cu anti
cu unitate de alirnehtaţie această construcţie atît de alt şantier rugineşte de lui Ian Fleming, în care înţeles al cuvintului. cipaţie.
publică, loc de popas şi necesară oraşului de pe pomană, materialele care faimosul agpnt 007 demască
reconfortare pentru turiştii Crişul Alb. mai sînt prin preajmă se un bandit specializat ta
ce vin şi la Brad în număr întrebăm, aşadar, pe cei „volatilizează" şi iarna a furtul aurului; fiecare a-
tot mai mare. puşi să conducă destinele sosit... yentură extravagantă a e-
Primele lucrări la acest oraşului Brad, oare aceas roilor filmului fiind mai
obiectiv, al cărui beneficiar tă aşezare nu are dreptul I. PÂRVA, interesantă şi captivantă
este Cooperativa de Con la o unitate turistică de colaborator decît precedenta. Un an după semnal
(Urmare din oag. 1) întărim convingerea că
(Urmare dir pag 1) care, ca şi tavanele, sînt tuoasă, luminoasă, cu co de sfinţi — cum invoca unirea face puterea, iar
împodobite cu ornamente loane subţiri şi ferestre unul d i n t r e membrii pe 50 de ani de totalitarism munca temeinică şi tenace
şi figurine pictate intr-o înalte, vitralii cu scene grupului nostru, am ză ni s-a luat zăbala, ne-am este liantul ei. De aces
menilor săi, îi îngrijeşte mare diversitate de for- biblice de o expresivitate bovit o vreme şi in Ba trezit dezorientaţi în faţa tea, avem acum nevoie ca
pe ciumaţi şi leproşi, se < me şi culori. Pereţii sint tulburătoare, cu picturi silica Santa Chiara (Sf.- libertăţii depline şi unii de aer.
dăruieşte total şi defini încinşi în brîie cu desene intr-un larg registru cro Clara). Este, de asemenea, dintre noi nu am mai ştiut Să lăsăm opoziţia poli
tiv lui Dumnezeu. El pro- una dintre cele mai fru ce să facem cu ea. Ne-am tică să-şi facă datoria sa,
povăduieşte despre dragos moase biserici din Assisi, aruncat ta focul luptelor ta cadrul, structurilor de
tea lui Cristos, pacea în ' # # mmm # mmm # arama a a mmm a aaama a aamm a ammr a aamm a mma a a construită în stil gotic, politice pentru putere, fie mocratice ale puterii. Opo
tre oameni, salvarea indi între anii 1257 — 1265, de partea celor care au ziţia gălăgioasă şi incita
vidului prin credinţă, bu biîndu-şi numele de la Cla obţinut-o prin alegeri, fie toare a străzii, nu aduce
nătatea şi bucuria ca ţel însemnări de călătorie ra Schiffi, fiică de nobili, de partea celor care nu au astăzi bune servicii nici
al drumului nostru dure prima femeie care a fost ajuns la ea, uitînd de mul puterii, nici opoziţiei po
ros şi greu pe lume, pu- atrasă de Ordinul Fran te ori principala menire a litice, reuşind doar să ne
nînd astfel bazele Ordinu ciscan. Şi aici — bogă omului pe pămtat, aceea de deturneze de'la opera de
lui Franciscan. I T A L I A ţie de picturi, cîteva de a produce pentru sine şi reconstrucţie a ţării prin
Revenind la Basilica teriorate din cauza unei pentru societate bunuri continua destabilizare şi
Sf, Francisc, trebuie spus a m a^ a m^m # M mmm a m h # amar a ammr a M l a ammr a mmm a mmm a mm epidemii de pestă, opt materiale şi spirituale. Fo suspiciune.
că sînt, de fapt, trei bi tablouri eu scene din via curile înşelătoare ne-au Nu facem prin aceste rîn-
serici suprapuse, in vo ţa sfintei, iar in ,mijlocul ars unora dintre n oi, ari duri apologia puterii în
lume arhitectonice de. o aurite. Energicul călugăr matic, al aceluiaşi artist navei principale — scări pile. Inapţi pentru zbor exerciţiu. Aceasta poate
armonie perfectă. în cea octogenar ne arată, cu al culorii care a fost de marmură coboară la însă nu ne-am făcut, deşi să treacă, după voinţa
mai de jos , — o criptă luminile lanternei lui, pe Giotto. racla de cristal in care i Casandrele. bocitoarele de electoratului, de o parte
întunecată. — îşi doarme care o proiectează pe Ieşim smeriţi din acest se păstrează moaştele. profesie, ctată un trist sau de alta a politicului.
somnul de veci însuşi Sf, boite şi pe pereţii celor univers al creştinltăţti, Ieşim, plecăm şi o eli prohod- al începutului sfîr- Oricine ar guverna ţară
Francisc, -al cărui corp a mai reprezentative, ce ne pierdem prin mulţimea berare interioară ne cu şitului pe care numai ei, are însă nevoie de calm şi
fost adus aici, după ce prezintă secvenţe din via de turişti puzderia de prinde. Amintirile fran deţinătorii adevărurilor ce de linişte pentru aceasta.
s-a sfîrŞit la Basilica San ţa lui Cristos şi, prin magazine de pe străzile ciscane din Assisi ne vor leste, îl întrevăd. Să lă Şi mai ales are nevoie ca,
ta Maria degli Angeli. Bi analogie, a Sf. Francisc. înguste ale cochetului oraş domina multă Vreme, Insă săm bocitoarele să-şi facă de la mie la mare. să pu
serica din mijloc este sus Deasupra, biserica su şi, ea şt cînd nu ne-am din nou la drum, spre meseria, cinstindu-le cel nem .cu nădejde umărul ia
ţinută de arce rotunde perioară se înalţă maies fi săturat ie... biserici şi Siena. mult cu ignorarea şl să ne reconstrucţia noii Românii.