Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_269
P. 1
Vine sau nu vine
CONCURSUL NOSTRU DE FOTOGRAFII
vaporul eu furaje?
Cu toate că în urmă cu o capacitate pentru reali
cîteva luni se întrezăreau zarea în fiecare an a cel
unele şanse de redresare a puţin. 10 000'tone carne de
producţiei la întreprinde porc (cu' ani în urmă s-a
rea de Stat pentru Creş demonstrat practic teest
terea şi îngroşnrea Por lucru — n.n.), ceea ce ar
cilor din Orăştie, în ul acoperi aproape integral
tima perioadă s-a ajuns consumul populaţiei jude
la o situaţie îngrijorătoare, ţului noştri’, In 1990 piaţa
mai ales sub aspectul mor* primeşte de aici mai puţin
taliLSţUor, care au luat pro de 4 500 tone(!). Mulţi din
porţii alarmanta, trecînd specialiştii şi salariaţii ce
incredibil, de la începutul
apult i, cu mult peste 80 000 au i sigura t atingerea para
metrilor ridicaţi de produc
capete!?). Respectiva stere ţie lucrează şi acum în
de lucruri a stîrnit multe complexele întreprinderii.
nedumeriri în rîndul Spe
Deci ei au experienţă şi
cialiştilor din domeniul zoo cunoştinţe, ştiu ce şi cum
tehniei dc la toate hi vel u-
■ rile, inclusiv pînă la mi trebuie făcut pentru a pro
duce carnea de porc în şis-
nisterul de resort, declan- tem industrial. Important
şînd .şi analizele de rigoa
este să aibă asigurate con
re. Ce concluzii sc desprind,
totuşi ? întrebarea este le diţiile necesare, ' deziderat
gitimă deoarere ne aflăm greu de realizat atunci cînd
în ajun de Crăciun şi de zile în şir în F.N.C. — fur
An Nou şi nu prea avem ce nizorul de furtje combina
pune pe mesă. te — nu se găsesc canti
Ascu'tînd opiniile unor tăţile prevăzute do porumb
oameni cu autoritate şi sau orz. Să nu mai adău
competenţă în materie, s-a găm că perioade îndelun
'desprins cu claritate că gate lipsescşi ingredientele
principalul factor ce a de
terminat regresul produc NICOLAE TfRCOB
ţiei de carne, îl constituie
Aston Socaciu: „CETATEA-I TOT ACOLO, PE VtUFUL UNUI NOR*.
lipsa de hrană, atlt canti
tativ. cit, mai t Ies. calita
tiv. Ca vrmare. deşi există {Continuare in pag a 2 a]
IN ZIARUL
„CUViNTUL LIBER" - ZIARUL DUMNEAVOASTRĂ 1
„Cuvîatyl liber" — Ziarul dumnea- Costul unui abonament: DE AZI:
voastră, stimat! cititori —, vă oferă, zii- a GO I,EI PE LUNA
nic, cele mai proaspete informaţii din • 180 LEI PE TRIMESTRU TRIBUNA
judeţ, din tară. din lume'.
Pentru a intra cu regularitate în po- Pînă în data da 25 decembrie, puteţi „CUVlNTULUI
sesia ziarului, calea cea mai sigură o contracta abonamentele la ziarul „Cu- SĂRBĂTOAREA
constituie abonamentele. vîntul liber" pe trimestrul I 1991. LIBER*
* . CRĂCIUNULUI
IN COLINDE
11. Sima şi unicatele ei în piaţa publică a ora nit, înţr-o procesiune su
perbi, spre aula mare a
şului.
Este imensă această pia Universităţii din Siena.
ţă centrală, de forma unei I-am urmat şi noi pini
Drumul de la Assisi la mecătorul orăşel, presărat jumătăţi de scoică şi cu la intrare. Aşa marcau 9, ce nebuniel
. Siena străbate locuri de o pe trei coline, carc-i dau pavaj în os de peşte, -din studenţii, ca in fiecare an
frumuseţe tulburătoare. farmec şi măreţia. cărămidă arsă, avînd de — este şi acesta un uni
Cit cuprinzi cu ochii — Este imposibil să pă limitate nouă sectoare un cat în Italia deschi
o unduire dc coline mă trunzi cu autocarul pe de au loc, de două ori pe derea anului de învăţă- O, ce nebunie
noase, cit vii în terase şi străzile sale extrem de an, aşa-numltele specta mint superior, iar acum
■plantaţii de măslini, cu înguste, ce se continuă şi cole folclorice „Palio", eu se. sărbătorea şi împli Şi cc tiranie.
case albe şi cărămizii — se întretaie una cu ' alta participarea echipelor din nirea a 750 de ani a Uni Irod cel viclean,
aproape toate eu etaj —, ca intr-un labirint, aştt cele 11 cartiere ale ora versităţii din Siena. Craiul cel tiran.
spre care duc panglici ne că elegantul „Fiat" ră- şului. Piaţa,, este unicat Ne-am regrupat repede
tede de asfalt. Lumina, şi minc intr-un loc mai în Italia, poate în lume — şî, în mai puţin de 15
fertilitatea regiunii Tos- minute, am ajuns la cele Oastea şi-o trimite
cdna — una dintn; cele brul Dom din Siena. Pruncii să-i ucidă,
mai frumoase din Italia însemnări os călătorie unul dintre cele mai fru
— se revarsă generoase I T A L I A moase din Italia, după Dc doi ani in jos,
peste această lume nouă cum ni se spune. Con Crezîttd cS-i Ilristos.
pa care o cunoaştem. strucţia sa a început în
In numai o oră şi ju Târg, iar noi accelerăm ni se spune — prin arhi secolul al XH-lea, după
mătate sintem la Siena — paşii, după umbrela ver tectura şi ornamentaţia ei, un plan grandios, şi a Maicilor nu plingeţi,
timp în cura. mai aflăm de a Mihaelei, spre Piaţa imensa scenă in aer liber, durat aproape două sute Pieptul nu ■ vi-1 frmgeţi,
de la ghida . noastră de del Campo. Aici se află cu o acustică excelentă, de ani. In exterior, pe
spre războaiele din afară centrul administrativ — iar spectacolele „Paliom reţii sînt placaţi cu mar Pruncii n-or muri.
împotriva Florenţei, Pe- unde se înalţă clădirea sint cele mai cunoscute mură albă, roz şi verde Ci s-or prea mări.
mgiei şi Pisai din se masivă a primăriei şi im din Italia. Plăcută tntîm- închis, iar ornamentaţia
colul al XlV-lca, despre punătorul turn al cetăţii,, plare, chiar tn acea zi — faţadei, cupolei, turnule
luptele interne dintre cu înălţimea de 88 metri miercuri, 1 noiembrie ţelor este de inspiraţie Şi-a lor suflcţelc .
burghezi, nobili şi popor, şi un clopot de şapte to 1990 —, pe străzile ora romano-gotică cu influen S-or proface-n stele,
dar şi despre triumful ar ne, pe care le admirăm şului treceau, în sunet de ţe medievale. Uozeta din Euminînd frumos
telor ! « aceste cetăţi me din partea opusă, de lingă. tobe şi trompete, echipe centrul faţadei este în
dievale, despre înzestra Fîntîna Bucuriei, ingenios de 4—5 tineri, într-o su conjurată cu 34 busturi Calea lui Ilristos.
rea şi dăruirea italienilor ornată cu statuete de blimă costumaţie multi ale profeţilor şi patriar
de a construi, de a pictaf copii, fîntînă. care, pentru coloră. S-au grupat, pe o hilor bisericii, iar în mij
de a ş i înfrumuseţa via prima dată în secolul al străduţă, vreo 38 aseme loc se află figura Fe-
ţa. .Aveam să ne convin XlV-lea, tn strigătele ge nea formaţii, fiecare cu
gem de realismul acestor nerale de bucurie ale echipament de altă cu DIÎMITRU GIIEONEA
din urmă detalii, de în populaţiei, a adus, prin- loare şi cu steguleţe pro
dată ce am ajuns în fer tr-un lung apeduct, apă prii —, după care au por (Continuare în pag. a 2-a)
