Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_269
P. 2
r
CUVÎNTUL LIBER N?
DORINŢA UNUI PRIMAR Tertipuri avocăţeşti sau încercări
„Să nu mai dormim In papuci" de a adevărului
Pura întîmplare a* făcut avocaţi foarte buni de gură Replica celui de ăl doi
— De cit timp sînteţi des şi cu mai multă 'e fi Numai faptul că din vară şă fiu prezent în sala de care au depUs- stăruitoare lea avocat este — cum uşor
primar al Orăştiei, dom cienţă cu asociaţiile de lo şi pînă în luna noiembrie judecată a Tribunalului Ju eforturi pentru _a-şi scoate se poate deduce — de tot
nule Iosif Blaga? catari, Vrem ca acestea, a.c., C.P.A.D.M. Orăştie nu deţean, în ziua cînd s-a clientul cît mai curat cu " hazuL Din două una:
— De două luni. să-şi cunoască mai bine a- a avut un- preşedinte, deci dezbătut recursul înaintat putinţă, ba chiar imaculat. sprayurile ori sînt cîteva,
— Cu ce gînduri aţi pre tribuţiile şi să se pună. cine să coordoneze’ cum de Alexandru Voiculeseu In acest scop au transpi ori de ordinul zecilor. Asta
luat primăria ? pe treabă. De ce trebuie trebuie munca’ arată de împotrivă sentinţei pentru rat amîndoi serios — ş ' una la mînă. A doua: în
— în primul rînd, cu gin- ca primăria să facă recen- zinteres. Trebuie să facem luare de mită, abuz în adevărat-că era cald. în casa lui A .V . nu s-au gă
dUl de a face treabă. Do sămintul apartamehtelor ordine în comerţ, inclusiv serviciu şi trafic de influen sală. Zicea, de pildă, pri sit două-trei asemenea pro
rinţa mea este de a creşte degradate sau ocupate abu In ceea ce priveşte impli-, ţă dată de Judecătoria De mul dintre e i : duse frumos mirositoare, ci
eficienţa muncii, precum ziv, In timp ce,I.G.C.L.-ul carea tuturor celor care va. Cititorii noştri îşi mai — Ştim cu toţii ce mare multe zeci, care i-ar_ fi
şi prestigiul aceştei insti nu are o asemenea eviden primesc leafă pentru âsi- aduc aminte, poate, de admiraţie au românii faţă. ajuns unei femei — oricît
tuţii. Deşi se mai menţin ţă? De fapt, atît această ' gurarea fondului de marfă articolul „A fost descope de . produsele Majestăţii de'pretenţioasă ar fi —
unele mentalităţi învechi instituţie, cit şi unităţile necesar. rit- supercoopul proprietate Sale, regina Angliei. Ei ani de zile.
te, am moştenit un ,colec economice care nu gestio — Se simte contribuţia personală" din 13 ianiiarie bine, aşa se , explică şi ar Dincolo de cele două e-
tiv bun. nează cum trebuie aparta unităţilor privatizate în a- a.c. Bogat ilustrat cu fo tracţia clientului meu' pen xemple citate, dacă cineva
— Care sînt cele mai mentele nu respectă legile 1 ceastă direcţie ? tografii în care. se releva tru whisky, kent şi alte i-ar fi ascultat doar pe
serioase probleme cu care Vedeţi, sînt probleme mul .— Nu pe cit am dori noi. ce s-a găsit în apartamen prbduse pe care şi le-a cei doi avocaţi, L-ar fi con
se confruntă la sfîrşit de te pe care trebuie să le Vrem să sprijinim mai tul lui A. V., fost primar procurat pentru dînsul, siderat pe A. V. curat pre
an primăria ? rezolvăm. Dorinţa mea este mult acţiunea de privati al municipiului Deva, fost deşi, suferind fiind, nu cum lacrima sau chiar alb
— Mai multe. Cele ce să nu mai dormim în zare. Deşi am eliberat a- prim-vicepreşedinte al fos consumă alcool, este ne ca zăpada — ceea ce este
ţin de spaţiul locativ le papuci, ci să ne apucăm proximativ o sută de auto tului consjliu popular ju fumător. departe de adevăr (de alt
consider cele mai dificile.' serios de lucru, toţi. Este rizaţii, în prezent func deţean, fost preşedinte al ’ A l doilea avocat zicea : fel Tribunalul Judeţean a
Iată un singur exemplu în un nonsens să măr aştep ţionează cam 25 de unităţi. U.J.C.P.A.D.M., în prezent — Ce' dacă î s-au găsit respins recursul). Mai- era
acest sens. Dintr-un ne tăm pe alţii să ni le rezol Avem- probleme mari cu pensionar. Se scria în ar în locuinţa domnului V. puţin şi cei în cauză —
cesar de 1263 aparta ve. spaţiul necesar. ticolul cu pricina că per clteva sprayUri de ordinul inculpat şi avocaţi — ar
mente, ia Orăştie, în acest — De. comerţ sînteţi mul — Cum colaboraţi cu cheziţia efectuată a desco zecilor ? Ştim cu toţii cit fi putut cere să i se resti-
an s-au dat în folosinţă ţumit?^ formaţiile politic© din oraş, perit 6 sumedenie de bu preţ pun femeile pe par- i tuie lui A. V. bunurile
doar 30. Extrem de puţin. . — Nici pe departe. La domnule primar? nuri cum ar fi aparate de fumuri şi alte delicateţuri. . confiscate. Reprezentantul
Adevărul este că nu se lu Orăştie, marea problemă a — Conlucrăm bine. Cei radio, video, sticle de whis Cei doi apărători au zis procuraturii însă le-a dat
crează egUU ar trebui. A - comerţului este apartenen patru consilieri ăi primă ky şi alte băuturi scum mai multe, dar ne-am opri| CU tifla celor doi avocaţi
vem probleme şi vom avea ţa numai la cooperaţie. Oa riei aparţin P.N.L., P.N.Ţ. pe, o sumedenie de car asupra celor două afirmaţii foarte buni de gură, pre-
cu încălzirea locuinţelor. menii vor şi alt fel de co c.d., U.D.M.R. şi F.S.N. — tuşe dă ţigări fine şi foar pentru că am vrea să ie zentînd faptele autorului
Capacităţile existente sînt merţ. Oraşul nu are repar--, formaţiuni politice ce , au te multe altele. Cercetările comentăm. Referitor la recursului în adevărata lor
sub necesar. Reţeaua ter tizat un volum rezonabil întrunit cele mai multe efectuate au stabilit că a- prima, se ştie că românii, lumină. In legătură cu
mică prezintă multe defec de mărfuri, faţă de numă voturi în alegeri. Cele mai ceste bunuri n-au fost ob majoritatea lor; Zdrobitoare, cazul de care ne ocupăm
ţiuni, ceea ce duce la pier-. rul locuitorilor, dar şi al importante decizii le dis ţinute pe Căi licite, iar nu sînt atît de ahtiaţi după se pune o problemă şi a-
deri de : apă caldă şi căl comunelor din împrejurimi.- cutăm şi le aprobăm îm judecătoria din reşedinţa produsele M, S. regina Ma nume: ţâre este rolul unui
dură. în general, este slab dotat preună. de judeţ l-a condamnat rii Britanii (în paranteză avocat ? Desigur el are da
— Ce face primăria pen .material. Au fost şi sînt — Despre starea infrac pe A. V. — pentru motive fie spus, nu suverana Al- toria să facă tot ce poate
tru atenuarea acestor efec cazuri de dosire a mărfu ţională ce ne puteţi spu le mai sus. enumerate — bionului produce whisky şi pentru a-L apăra pe cel
te nedorite ? rilor, de delapidare şi ;a- ne? la doi ani închisoare, pe kent). Românului If place * ce-I plăteşte. Dar această
— Printr-o legătură mai bateri de la regulile ele — Nu avem probleme deapsă ce a fost între timp şl ţuica românească şi ţi apărare nu poate friza abe
strînsă cu LG .cL.-ul Care, mentare de comerţ. Noi am deosebite, dar am dori o graţiată. Condamnarea în gările fără filtru. Şi apoi rantul, absurdul ; ea tre
trebuie s-o spunem eu intervenit şi am soluţionat prezenţă şi o implicare mai să a rămas, ceea ce îl ne este una să ai în casă o buie să se desfăşoare cu ;
toată claritatea, nu-şi face o seamă de probleme, dar ho.tărîtă a lucrătorilor de mulţumeşte foarte pe dom sticlă-două cu whisky şi argumente concrete, în spi
datoria, am reuşit să re avem nevoie • de uri spri poliţie în respectarea le nul A. V. ' dotiă-trei pachete de super- ritul legii.
zolvăm ■ o seamă de pro jin mult mai consistent şi gilor. ; Ca să scape .de ea. A, long şi altă să-ţi căptu
bleme. Ne întîlnim mai concret din' partea U.J.C.C. •VALENTIN NEAGlî Voiculeseu şi-a luat dpi şeşti casa cu aşa ceva. TR A IAN BONDOR
mrrm*4t T a r a Tj/mr+A
\
CU MÎTA-N SAC
^ PRIVATIZARE Poliţia Municipiului Deva efectuează periodic —
în colaborare cu alţi factori ce au atribuţii în dome
niul respectiv — controale în sectorul desfacerii de
produse către populaţie.
In baza noilor regle La .Alimentara" din cădrul Complexului „Ulpia",
mentări, Complexul co condusă de doâmna Aurelia Stăncescu, au fost gă
mercial „Retezatul" din site, în magazie, o mare cantitate de făină de mălai
oraşul Haţeg a fost pri şi foarte multe cartuşe cu ţigări străine — în valoare
vatizat. întreprinzătorii totală de 336 000 lei. La unitatea nr. 18, coordonaţă'
sînt: domnii Iulian Al- de Florica Marian, fuseseră puse în locuri ascunse
bulescu şi Alexandru preparate din carne, mezeluri, salam, cafea ş.a. Doam
Pantea. Complexul cu na Gabriela Anton, de la magazinul J.C.R.T.I. a
prinde trei unităţi ^ res dosit articole de lenjerie, tricotaje ete.
taurant, bar, de zi, cra- Gestionarele numite mai sus au fost sancţionate
■ mă, serviciile' fiind asi- cu amenzi usturătoare,, fapt cit se poate de firesc.
j gurate de către 20 de După cum firesc este ca fiecare lucrător comercial să
j. salariaţi. Buna aprovi- priceapă că trebuie să se conformeze precis regle
| zionare şi servire asi- mentărilor legale, altfel nu mai au ce căuta în reţeaua
; gură aici o ambianţă de desfacere cu amănuntul, cum sînt de părere marea
I plăcută, mult apreciată masă a cumpărătorilor.
de consumatori. TRAIAN BONDOR
A venit vremea ' ea fiii
(Urma» din pag I) diferite forme, este picta din viaţa sfintei, iar în noştri să înveţe în biserici ( E C Q C S S O
tă în fond albastru în altar — statuia ei,^sculp colinzi religioase de Cră
cioarei Mnria, considera stelat, ceea ce impresio tată în lemn colorat, ope ciun. . — Cum, bei din nou? Auzisem eă doctorul ţi-a'
tă, regina «roşului, căreia nează în mod cu totul ră de artă a lui Neroc- interzis categoric să bei, dacă nu Vrei să mori. .
i-a fost închinată această deosebit. cio. . foto FAVEL LAZ A • — Doctorul a murit ieri.
superbă operă de artă. O lucrare, de asemenea Dar etic alte monu
Cu" totul copleşitor este unică, — operă de artă mentale obiective -~ bi
interiorul, cu lungimea ăe desăoîrşită — o consti serici, muzee, biblioteci,
89 metri, unde artişti ce tuie pardoseala, un mo palate .medievale, fintîni,
lebri ai vrem ii şi ai lo zaic din marmură colo- capele, alto opere de ar sau nu vine c u ?
curilor au lucrat aici cu tă — nu pot fi văzute în
rlvnă la opere la fel de ÎNSEMNARI acest ineîntător oraş ita
celebre. Să-l numim doar lian.: (Urmare «Ca pag. 1) corespunzător pentru făta- 1 că porcul nostru se va în-
pe marele sculptor Nico- DE CĂLĂTORIE Dar cum turistului ti re şi nici nu au hrana ne grăşa înainte de ajun.
la Pisano, originar din I T A L I Â stă bine cu drumul, porr din import Consecinţa ? cesară. Pe lingă cele relatate, să
Siena, care, Împreună cu nim din nou, în fapt de Din 22 noiembrie a.c. şi Directorul întreprinderii, nu ignorăm nici observaţii
'.fiul său Giovani şi cu rată, la care s-a lucrat, seară, din acest orăşel pînâ în ziua documentării dl. ing. Voicu Găină, nu le unor specialişti care sînt
ucenicii lor, a realizat cu intermitenţă, 200 de de basm — Siena —, cu (3 decembrie — n.n.) nu vede încă o ieşire sigură de părere că mai există şi
amvonul Domnului, trans- ani, încorporînd scene din monumente unice, şi bo s-a fabricat deloc reţeta de din Impas chiar dacă uni unele probleme interne, a-
formînd piatra intr-o su lumea antică, din Vechiul găţie spirituală. a cumu furaje 01, eeă necesară pur tatea se va reorganiza ca le complexelor, nesoluţio-
perbă dantelă, insuflîn- Testament şi din viaţa lată în veacuri de fră- ceilor mici la care se în regie autonomă sau socie năte corespunzător. Este
du-i căldură, viaţă. Are oamenilor. El se afla per mîntări politice şi de crea registrează pierderile ce în tate comercială, dacă nu vorba despre unele aspecte
formă ortogonală, fiind manent sub o severă pro ţie artistică originală, spre trec otice măsură. Poş te a se găseşte o modalitate de ce privesc disciplina mun
susţinut de nouă coloane tecţie. o recunoscută staţiune fost o zi „norocoasă” data aprovizionare corespunză- cii, respectarea tehnologi
din marmură verde, gra Implacabila scurgere a balneoclimaterică ■—• Mon- documentării, deoarece am , toare cu furaje. Cum im ei, organizarea1 reproducţiei
nit şi porfir, patru din timpului nu ne dă răgaz tecatini — a doua din văzut puţini purcei morţi. portul de cereale pentru şi selecţiei, eliminarea ri
tre ele sprijinindu-se pe decît 10 minute pentru a Europa ca trafic de tu Cu siguranţă însă că în acest an mai stă încă sub' sipei de nutreţuri. Chiar
spinările unor lei uriaşi. arunca măcar o privire rişti —, unde vom cina, alte zile situaţia este cu semnul' incertitudinii, nici dacă la prima vedere par
Pereţii, interiori ai cate ■ sumară in Biserica S,fîn- vom dormi, vom decanta totul alta, deoarece foarte startul producţiei de came minore, au şi acestea greu
dralei sînt îmbrăcaţi în tă Cat.erina, construită în imaginile din, timpul zilei, mulţi produşi abia obţinuţi din anul viitor nu este de
plăci de marmură albă 1464. Şi aici, admirăm de la Âssisi şi Siena, şi erau într-o stare precară, natură să ne liniştească. A- tatea şi influenţa lor, deloc
şi neagră, care dau un bogăţia picturilor, fresce ne vom gîndi ce surpri se chinuiau să sugă pentru tîta vreme cît ne tot uităm neglijabilă, în producţia de
efect deosebit, iar bolta, lor unor. artişti nccuno.Sr ze, vom avea mîine,/ la t- supravieţui, dar nu prea spre port să vecjem dacă came şi în rezultatele eco-
susţinută de' pilaştri de cuţi, reprezentînd scene Florenţa. aveaţi ce, întruclt multe vine sau nu vaporul cu fu nomico-fim nciare ale între
scroafe nţ; sînt pregătite rt je, este greu să credem prinderii în ansamblu l său.