Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_270
P. 2
ClTVTNTUl LIBE
A sosit
„Raiul beteag“ sau „0 dijnineată sălilor de clasă. Incit
timp de 2 zile, preocupaţi
fiind, comportamental au
Ignatul... printre nefericiţii de la Păclişa" fost alţii decît de obicei.
Or, deocamdată, fără a
li se da acestor1 copii . o
pregătire profesională, ei
sînt' lăsaţi, să revină în
Prin cocini (cine are şi din transporturi n-au ne- Continui a sta pe malul fi predate. Adaptarea s-a orele din ziua următoa
ulide slnt, bineînţeles) se . voie de ouă? Ce-ar fi ca oceanului de durere şi făcut prin reducere, nici re, iar două sînt pur re mediul familial — de cale
mai multe ori deviat şi "
simte o agitaţie mare, senjn şi ei să plătească de cîteva nefericire al handicapa-* decum prin înlăturarea creative. Pentru a se asi
că a sosit Ignatul, adică ori mai scump acest pro ţilor de la Păclişa. Am să vreunui obiect Şi asta gura eventuala .bază ma cu consecinţe grave asu
pra lor. Că ei au aplecare
numita zi de 20 decembrie, dus? Dar ne mai trebuie vă vorbesc de data aceas deoarece mulţi . dintre terială a doritelor activi spre munca fizică, rezultă
cînd, conform tradiţiei, se şi făină albă. De unde-o ta despre Căminul-Şcoală copii vin pentru o anume tăţi practice, şcoala ne
şi din plăcerea cu care
taie porcii îngrăşaţi pen procurăm ? Dacă nu ne în Nr. 12, ce funcţionează perioadă — mai lungă cesită un cadru legal, pe acceptă să lucreze pentru
tru iarnă. Intrarea patru cumetăm să dăm 10 lei pe în cadrul Spitalului de sau mai scurtă — după care momentan nu-1 are. oamenii din sat, după
pedelor cu pricina în pa- ■ kilul de grîu la piaţă, cu Neuropsihiaţrie Infantilă. care'trebuie să se reinte De altfel; întregul' învă puteri şi după pricepere.
nică nu este pe deplin care apoi să mergem la Unitatea şcolară de aici greze şcolilor din care ţământ- special de la noi Este adevărat că inter
justificată, mai ales că moară, ne lăsăm tot la aparţine Ministerului In- provin. S-au redus, - în parcurge un moment de vine aici şi stimulentul
— deşi dispunem de- o in discreţia comerţului, Poa văţămîptului şi Ştiinţei, consecinţă, atît numărul răscruce. Iar de Ia "de material, sătenii râsplă-
dustrie solidă —, se simte te, poate se va îndura să coordonată fiind de In 'de ore la disciplinele partamentul înfiinţat pe tindu-i cu bani sau cu
acut lipsa instrumentelor ne dea ceva şi pentru co spectoratul Şcolar Jude greoaie, cît şi durata orei lingă Guvern — tocmai produse.
de specialitate, respectiv ă laci şi covrigei, că şi aşa ţean şr tutelată, într-un de curs, acum de 45 de ca dovadă a atenţiei spo
cuţitelor. Ştim că aseme vin colinzile. fel, de spital. Sînt şco minute. rite ce începe a li se a- Şcoala a primit, la rîn-
nea obiecte, prin vecini, se După datină, ar trebui larizaţi numai cei spita D-na director, revenită corda handicapaţilor — du-i, ajutoare de la un
mai fac-în „serie mică" şi să mai ciocnim şi un pahar, lizaţi. - doar de cîteva zile de la se aşteaptă decizii pentru grup de inimoşi din Olan
la,, „comenzi speciale" pe după preferinţă, de bere, Minată de curiozitate, un ours de specializare ieşirea din impas. Sînt da, grup intitulat ROMÂ
la uzine de alt profil din rachiu, vodcă sau de vin, m-am informat în detaliu din Olanda, opinează că necesare precizări care NIA. Aceeaşi discordie
Orăştie şi Cugir, dar cu iar apoi, de Anul Nou, şi asupra programului unei principala cale de re să permită o reorganizare. şi-a desfăcut larg aripile
ţitele mult aşteptate lip de şampanie. Cauţi aceste astfel de şcoli. Cursurile încadrare a acestor copii Concret, la Păclişa, solu şi asupra lăcaşului de
sesc de ani de zile, măce produse „reconfortante" încep la- 9 dimineaţa,- în în societate o constituie ţia rezidă în : colaborare învăţătură, din pricina
larii fiind astfel amenin pînă ce ameţeşti, mai ales urma unei derogări de activitatea productivă. foarte strînsă şcoală —■ repartizării, incorecte a
ţaţi cu şomajul. Să sperăm din cauza preţurilor. Nu-i orar. Firesc, deoarece co Personal a constatat cum spital sau ' separare to darurilor venite de din
că, totuşi, se va mai face nimic dacă nu le găsim. piii — pensionari ai spi în Olanda copiii idioţi şi tală a celor două unităţi. colo. Ni s-a spus că spi
faţă şi în acest an cu ceea Folosim apa minerală ofe talului şi elevi ai şcolii imbecili — diagnostic fi S-ar crea, în felul aceştia, talul a ridicat pînă şi
ce avem. Ne întrebăm, a- rită la noile preţuri sau, — se află sub tratament. xat — au totuşi realizări condiţiile pentru a atin coletele trimise pe adre
poi, ce-o să' ne facem cu ' dacă nu, ne consolăm cu D-na director al şcolii, care-i fac utili. Ei pro ge dezideratul corpului sa şcolii. Să ne privim,
ingredientele? Dacă de la robinetul, dacă este dar prof. Silvia Ungur1, cu duc mai mult decît con didactic al şcolii: „Copiii rogu-vă, în oglinda ade
comerţ nu prea avem spe nic şi curge cînd avem o vechime considerabilă sumă. Or, la Păclişa, lip trebuie să fie nu numai
ranţe, să ne orientăm nea nevoie. în instituţie şi, deci, cu o sesc tocmai aceste acti socializaţi, ci şi produc vărului, şi să cercetăm
părat privirile spre bişni Dacă le avem sau nu pe experienţă pe măsura ve vităţi practice pentru tivi ; cu ei s-ar putea cu atenţie dacă neînţeles
ţari, că ei ştiu ce şi cînd toate astea, care sînt in chimii, ne-a vorbit şi care, de altfel, nu există face lucruri mari". Ex gerile dintre oamenii mari
se caută, oferindu-ne totul, relaţie directă cu munca despre programă. Mult nici bază materială. După- perienţa trăită la sărbă şi, mai ales, sănătoşi la
bineînţeles şi usturoiul in noastră, o să petrecem niş prea greoaie pentru copiii amiaza, sub supraveghe toarea de Moş Nicolae minte, nu se răsfrîng în
digen, la preţuri inaccesi te sărbători de iarnă de de aici, ea, programa,‘ a rea educatorilor, copiii este .argument puternic chip trist asupra micilor
bile. Oricum, porcul tot toată pomina. De ce să fost adaptată la condiţii, participă la trei activităţi în susţinea . afirmaţiei nefericiţi.
trebuie tăiat, că de-aia l-am ne lăcomim deodată la a- în sensul înlăturării hă a cîte 40 de minute fie de mai sus. Copiii s-au Sîntem conştienţi că
crescut, nu ? tîta bunăstare, ca apoi să ţişului de cunoştinţe ce care, dintre care una lăsat antrenaţi cu atîta există în cele două uni-**
‘ Cum Crăciunul nu ni-1 nu mai fim buni de lucru se cereau — teoretic —■ a asigură pregătirea pentru plăcere în împodobirea taţi o sumă de necazuri
putem închipui numai cu cine mai ştie 'cîte zile? — născute din motive mai
cîrnaţi şi jamboane, ci Poate este mai reconfor mult sau mai puţin obiec
neapărat şi cu prăjituri, să tant să apelăm cu încrede tive. Fie-ne îngăduit,
ne îndreptăm ochii şi spre re la 'serviciile alimentaţiei însă, un îndemn la pre
cele necesare realizării pro publice care ne oferă to
duselor respective. Cu ce tul pe tavă, cum se spu ţuire, la Înţelegere, şl
speranţe însă ? Ouăle au ne. Doar bani sînt cu la efort de recuperare a
cam dispărut de prin ma sacul, pe toate gardurile, fiecărei scintei de uma
gazine. Oare să fi reven că inflaţia este în floare. nitate. Rugăm a fi cre
dicat şi galinaceele week- Natura a fost şi ea dar zuţi că îndemnul nostru
ond-ul la care au şi ele nică, ne-a trimis primele se naşte dintr-o . convin
tot dreptul? Să ne liniş semne de iarnă. Şi miş gere : aceea că pentru
tim însă, că fiecare va a- carea în aer liber, pe la
vea asigurată raţia, ce stra cozi, sau cabane, ne face mulţi dintj-e copiii de
niu sună — pe note de co bine, ne căleşte organismul aici mai există o şansă,
mandă, mai mare sau mai pentru orice eventualitate. chiar dacă acum toa'te
mică, după numărul mem Dacă aşa stau lucrurile, să drumurile . par definitiv
brilor de familie, pe luna tot vină Ignatul şi alte
decembrie şi, în continuare. sărbători, că eu mi-am închise.
Aflăm cu stupoare, legat luat gîndul de la ritualul Am părăsit incinta cu
de găini, că oamenii de sacrificării porcului. In Fotografiate In fata Prefecturii (Deva), cele patru camioane transportă aju acea dispoziţie specială,
la „Avicola" au mari greu rest, să vă dea Domnul cînd totul în suflet e
tăţi cu transportul la ser tot ce doriţi, în primul toare franceze pentru nefericiţii de la Păclişa. Este doar o < parte din multele
viciu, slmbăta şi duminica rînd sănătate şi voie bună, daruri care, paradoxal, au deschis Cutia Pandorei. trist. ■
>
/
ndmaifiind valabile ; abo dacă aveţi cu ce şi cu cine Foto PAVEL LAZA
namentele, ci se cer co v-o face. NATALIA VASIU
menzi ferme, plătite la
preţuri exagerate. Oare cei NICOLAE TIRCOB
(Urmare din pag. 1) La San Lorenzo ori ban de unde am putut admira gardianului de serviciu. cem vizitind individual supermercato sufocat de,
ta Crace ? La Palatul în toată splendoarea lui Timpul precis ne mal oraşul, fixînd mai bine mărfuri de o imensă di
tatea şi intensitatea pei Medici — Riccardi sau fermecătorul oraş Flo permite totuşi să admi unele din obiectivele cu versitate şi calitate, pen
sajelor, perfecţiunea for la Galeriile Academiei ? renţa. ■< răm Poarta Paradisului, noscute şl adăttgindu-le tru ca, din nou la ceas
melor zeilor şi împăra La care din cele 24 de Interiorul Domului este de renume mondial, din încă unul — Biserica de seară, să trecem prin
ţilor din marmură şi muzee ? Sau poate la simplu, dar maiestuos, or zidul Şaptisteriului, ope Santa Croce, vegheată la gara oraşului şi să ajun
bronz — toate fac geniul grădinile Boboli ? Se.pro nat cu piiţine opere de ră a lut Ghiberti, fasci intrare de o,statuie impo gem la fortăreaţa Di
şi nemurirea lui Giotto pune şi se porneşte cu artă, în altar se află un nantă lucrare din bronz zantă a lui Danie Aii- Bassot unde ne vom îm
şi Botticelli, Rafael şi plăcere şi curiozitate la impozant crucifix, în cen aurit, conţinind, tn cele gherl. Este, de asemenea, barca in autocar, spre a
Michelangelo, Masaccio şi Catedrala Santa Maria un obiectiv de mari di pleca „acasă", la Mon-
Ghirlandaio, Cimabue şi del Fiore sau Domul din mensiuni, datează din se tecatini, pentru... cina cea
1 Cellini, ale, atîtor altor Florenţa — al doilea ca colul al XUJ-lea şi im de taină şi binecunoscuta
mari artişti -italieni ai mărime din lume. Con presionează atît prin mo odihnă de peste noapte,
vremii. strucţia lui a început- in numentalitate şi bogăţie la hotelul „Logo Mag-
Tot aici, în Piaţa Se anul 1294, după planurile artistică — frescele inte giore".
nioriei, se află impozan lui Arnolfo di Cambia, ÎNSEMNĂRI d e c ă l ă t o r ie rioare purtind semnătu Ne despărţim, dar, de
tul fost palat public, pe la care au lucrat Giotto, rile lui Giotto —, - cît şi ineîntătoarea Florenţă —
care l-a cumpărat şi tn prin faptul că aici se una din cele mai strălu
care s-a mutat familia Brunelleşchi, Andrea Pi- I T A L I A află mormintele unor citoare perle ale Italiei —,
Medici^ devenind a$a-nu- sano şi alţi artişti renu ilustre personalităţi , ale îngemănată■ de-a pururi
mitul Palazzo Vecchio — miţi ai vremii. Înălţimea culturii şi artei italiene, cu Renaşterea italiană,
un fertil spaţiu de poe este de 91 metri, iar cu precum inegalabilul Mi creaţă din splendorile ei
zie şi artă, de spirit şi pola—octogonală, în două chelangelo, Nicolla Ma- de frumuseţe şi lumină,
creaţie, unde, in jurul lui niveluri, unică de acest chiavelli, Galileo Galilei, - de Florenţa pe care atît
Lorenzo de Medici, zis fel în lume — a îzvorît trul cupolei — cunoscuta 10 părţi, scene din Ve Ghiberti, Rossini ş.a. de sugestiv a caracteri
Magnificul, se adunau din geniul lui Brunelle operă a lut Văsari, „Ju chiul Testament. In inte Mai avem vreme să zat-o Tudor Vianu intr-o
mari artişti ai vremii. şchi, la care a lucrat 16 decata de Apoi", iar pe rior, Baptisteriul impre schimbăm dteva cuvinte strofă din cartea sa
Mitul florentin te ui ani, după o tehnică încă un perete latexal, la oare sionează prin frumuseţea cu o veche cunoştinţă, JScrieri de călătorie* /
meşte. Mai avem la dis necunoscută. Am avut cu care înălţime — crinul cupolei, omatd cu mo Mircea Pascu, tatăl şitn- „Cu zeci de turnuri roşii
poziţie doar cîteva ore. riozitatea ca, pentru pa roşu pe fond alb,'simbo zaicuri bizantine, din se paticei noastre ' ghide, şi de arcuri,/ Cu fulgere
,Unde să ne Îndreptăm tru dolari de persoană, lul Florenţei. Lumina pă colele XIII - i XIV, in Mihaela, aflat doar ă oră increinenUe-n veacuri,/
paşii cu prioritate? La în particular deci, să 'ur trunde din afară prin centrul căreia tronează kt Florenţa — în drutfiul întipăreşti şi azi pe ce-'
bisericile Santa' Maria căm pe jos cele 463 de splentyde vitralii, în timp figura M i Cristos, ca ju său spre Zărich —• să-şi rul serii/ Logodna fru
Novella ori ’ San Miniato trepte care duc în cupo ce masivul orologiu arată decător aî lumii. vadă fiica, fiind şi ziua museţii şi-a puterii F.
al Monte ? Za San Mar lă, aflată într-un vast o oră inexactă, cauzată, Cele patru ore libere Sf. MihaU şi Gavril Dar şL miine e o zi.
co ori San Spirito ? proces de restructurare, ni se spune, de absenţa de ăupă-amiază le petre să intrăm puţin. întrvu* Şi se va numi Pisa...