Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_271
P. 1
Despre Ceauşescu umbla nit, care să încurajeze pro fie prins şi condamnat ca
vorba că era semi-ilegalist: ducţia de bunuri, în raport hoţ. în faza In care ne
adică el se ascundea, dar cu comerţul, investiţia în aflăm, avem nevoie de
nu-1 căuta nimeni. Aşa şi raport cu consumul. In tehnologii moderne... din
' i i ţ i l i v f l i i i i noi, slntem pe cale să fa acelaşi sens este necesâr import, pe care le putem
y ** „ v cem o economie de semi- să se îndrepte şi legisla cumpăra numai pe valută.
piaţă: cu toţii cerem, dar ţia privitoare' Ia agricul Dar valuta se obţine numai
nu oferă nimeni. Desigur, tură, unde, pentru a în. din export — de aceea
în această fază a trecerii curaja întoarcerea popu trebuie încurajat şi acesta,-
ne aflăm astăzi, şi depin laţiei la sate, este necesară cu condiţia importului de
de de măsurile pe care le legislaţia privitoare la pro tehnologie în schimbul va
ia guvernul, pentru a rea prietate, la impozitarea pro lutei obţinute.
liza* o adevărată economie ducţiei agricole, cu scutire Desigur, cele de mai sus
de piaţă în locul semi- de impozite pe primii ant. nil sînt decît nişte idei
pieţei. facilitare de credite iefti- posibile in vederea acce
lerării . trecerii spre eco
nomia de piaţă. Nu ,sînt
nici noi, nici originale, dar
pot eventual contribui la
LE8I Şl PRODUCŢIE accelerarea tranziţiei. Şi
acest lucru , este tel rhai
importaft^TStkicît. noi ne
aflăm în situaţia unui bol
nav, căruia i se prescrie
. Dacă privim registrul de ne pentru achiziţionarea b injecţie foarte dureroa
„naşteri" al întreprinderi tor de utiiaje, în 'paralei eu o să; injecţia doare acum
particulare, constatăm fără < politică de construcţii de foarte tare. iar efectele be
mare plăcere că circa 90 la drumuri, şosele, şcoli şi nefica vor apărea doar peste
sută din ele vor să activeze magazine la sate. • cîteva zile — dacă vor n-
în. domeniul comerţului şi f Toate aceste măsuri tre păren. De aceea, este ur
în cel mai bun caz 10. la buie luate simultan cu gent să prescriem acea
sută au de gînd să pro simplificarea procedeului injecţie, care posadă timpul
ducă -ceva. Şi aceasta în de obţinere a autorizaţiilor dc reacţie cel mai scurt,
condiţiile unei crize acute de import, export, asociere îneît peste 1—2 ani să pu
şi permanente ia toate pro etc., astfel îneît să nu mai tem simţi primele' rezul
dusele de larg consum. Pen fie necesare repetatele de tate economice , favorabile
tru a încuraja apariţia plasări la Bucureşti pentru cetăţeanului«de rînd. Ori
producătorilor, guvernul cîte o semnătură. ce întîrziere în' aplicarea
poate şi trebuie să încu-, Să încetăm să mai .sus tratamentului cel mai a-
rajeze, prin pîrghiile eco pectăm pe fiecare între decvat poate duce la si
nomice care îi stau la dis prinzător de intenţii necu. tuaţia, în care- „medicul"
poziţie, pe cei dispuşi să rate, să pornim de Ia ideea să fie pas să exclame :
cîştige bani prin muncă că „hoţul neprins este ne „operaţia a reuşit : pa
multă şi nu prin speculă gustor cinstit" şi să întă cientul a m urit!". Doam
levantină. In acest 'scop, rim garda fiscală, controa
-este nevoie urgentă de le lele financiare, astfel incit ne — fereşte !
gislaţia impozitelor pe ve- orice negustor necinstit să GTIEORGHE GRUN
IN ZIARUL t T » » .
DE AZI :
M
• Sugestii pentru gos
podarii Hunedoarei -
t i
• Miracolul „turismu
lui"
REMEMBER
Sculaţi gazde
a fost începută de Bus-,
13. Turnul din Pisa se tot înclină cheto, cum spuneam, în
1063, şi terminată in se
colul al XUI-lea de către Sculaţi gazde, nu dormiţi,
Sîntcm 'găzduiţi, daci, variate, îşi înalţă o cate noastre, pentru a-desco Rainaldo. . In ansamblul
la Montecaiini — superbă drală, se încarcă de isto peri singuri esenţa şi său; construcţia este gran Vremea e să vă gătiţi.
staţiune balneoclimateri rie. Azi, cînd privim a- frumuseţea acestor valori dioasă, impozantă, avind
că, după .cum .spuneam. : aeasţă primă republică spirituale ce ne înari lungimea de 100 metri, Casa să v-o măturaţi.
N-avem insă timp sufi marină, ii parcurgem ' cu pează sufletul. lăţimei de 35,4 metri şl
cient s-o vedem de d- . nostalgie şi uimire se Ca pretutindeni, cei înălţimea de 55 metri şi Flori de Slăr.
.
l
proape, nici să-i admi colele. Ele se conturează, mat mulţi dintre noi se este ornată cu lucrări de
răm perlele pentru că ne -cu .deosebire, intr-o anume reped la spaţiile eu ve mare valoare artistică, Şi masa s-o încărcaţi,
sculăm foarte devreme şi parte a oraşului, în care deri şi suveniruri. Zăbo datorate maeştrilor Gio-
pornim in grabă spre-un : intri cu strîngere de ini vesc puţin, doar pentru vani şi Andrea Pisano. "Flori de măr.
noii şi foarte interesant mă, printr-o poartă urlă-1 a savura bogăţia şi culoa în vîrful faţadei tronează
reper — Pisa. Despre '• să, ea însăşi operă de ar- rea mărfurilor, înghiţirii statuia. Fecioarei Marsa, Noi umblăm a colinda
Pisa ştiam doar că are operă a aceluiaşi-Andrea t i
un turn celebru, care şe Pisano., Pe la casa altuia
tot înclină, şi, mai nou, ÎNSEMNAM DE CĂLĂTORIE In interior, măreaţa ca
ştiam despre echipa sa de I T A L I A tedrală impresionează prin Şi mai multe vom ura,
fotbal, antrenată de corn* ■ dimensiuni şi prin toate
patriotul nostru Mircea tă, ca intr-un templu sfint. in sec cînd privesc în operele ei de arhitectură, Flori de măr.
Lucescu fost la F. C, sculpturi şi pictură, încât l *1
Corvinul Hunedoara, la Aici este Domul, Baptis- 'pungă. ■ Ap6i, mai ales; te îndoieşti că mina omu Un cocuţ dacă ni-ţ dă.
teriul, Campo Santo, Tur
Dinamp Bucureşti şi apoi impresionîndu-se in faţa lui a.putut să facă aşa
la Federaţia Română de nul înclinat — In care monumentelor de alături, ceva. Coloanele uriaşe, t i Flori de măr,
trăieşte o întreagă lume
care-ţi acaparează privi
Fotbal. Cineva din grup de demult. Pentru că cu capitelurile în stil co
îl caută insistent, are ne rea, trăirea lăuntrică. rintic, tavanul — împăr Şi la anul vom veni,.
•Se spune că, pentru
a
voie de serviciile lui, dar cealaltă, din ztecile de o cinsti pe 'Fecioara Ma- ţit in casete — abundent
Lucescu are problemele prăvălioare volante, cu în/, ornamentaţie aurie, Numai dacă ni-(i primi.
sale cu fotbalul din Pisa, mărfuri de o neînchipuită ria, care îi ajutase sări imensul mozaic din calo
care nu prea stă pe roze. diversitate, de valori ne învingă pe rivalii lor din ta cupolei altarului cen Să trăi{), să înfloriţi,'
Pătrundem mai adine gociabile la. infinit cu Sardinia, pisanii au înce tral —r reprezcntîndu-l
în intimitatea oraşului, de insistenţii vînzătort lo put, în 1063, să - constru pe Mintuitor aşezat pe Flori de măr.
75 000 de locuitori, îngri calnici şi cu unii foarte iască Domul. îl privim . scaun şi avind1 alături pe
joraţi, dar poate şi resem măslinii, această lume, pe dinafară. Este o bazi Fecioara Maria şi pe Sf. Intru mulţi ani fericiţi.
naţi, ci turpul se prăbu deci, este aproape insig lică romană, cu cinci eta loan Botezătorul ~ dc •
şeşte. Aflată la 10 kilo nifiantă Ghida ne ţaet je de coloane, îmbrăcînd t i Flori de măr.
metri de mare, cu patru scurte, sublinieri asupra faţada cu porticuri supra
metri sub nivelul acesteia, monumentelor de aici, puse, patru de jos avind .DUMITRU GIIKONEA
Pisa face, încă din 1100; apoi rie lasă singuri, C* şapte arcuri oarbe şi trei t& feS
negoţ int-ms cu mărfuri preocupările şi gîndurlle intrări. Impozanta operă (Continuare în pag. a 3-a)
t i