Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_271
P. 2

PAG.  2                                                                                                                            CUVîNTlit U B iR   I


                                                                                                                Miracolul  „turismului"

                                                                                                              Nu  încape  nici o îndoială   Despre  ravagiile  acestui
                                                                                                            că  microbi}  de  tot  felul   microb  se  cunosc  multe',
        Pornind  de  Ia  întrebă,   dic,  Dispensarul •  C.S.H.:   zat,  să  aibă.  malurile  pline   captare   a  pulberilor,   a   bîntuie  permanent  fragila   foarte  multe  'aspecte,   de
      rile din  casetă,  am  realizat   Păstrarea  frumosului,  a   cu  sălcii  sau  alţi'  arbori   prafului'degajat  în  urma   noastră  viaţă,  puninţiu-ne  m ai  mult  sau  mai  puţin
      o  anchetă  în  municipiul   curăţeniei  străzii  sau  car­  (tei),  să  nu  mai  fie  „gu-   procesului  tehnologic,  gă­  la  încercare  existenţa  -pe   interes  la  fiecare  loe  de
      Hunedoara,  avlnd  în  vede­  tierului  este  concordantă   noierniţa"  oraşului.  Cură­  sirea de  noi  procedee  teh­  planeta  Pămînt,  Dacă  ar   muncâ,  fi»: unităţi  produe-
      re  eâ  este  Unul  dintre  cele   cu  frumuseţea  şi  curăţe­  ţenia  străzilor  să  fîe  efec­  nologice  cit  mai  puţin  to­  fi  ăsta  cel  mai mare necaz,   tive,  comerciale  şi  de  alte
      mai  poluate  oraşe  din  ju­  nia  sufletului  fiecărui  in­  tuată  cu  mijloace mecanice   xice  şi,  bineînţeles,  ame­  parcă  n-ar  fi  atîtea  motive   profiluri.  Cred  c&   este
      deţ.  Selectăm  din  ~  răs­  divid,  Mi-aş  dori  străzi  cu   mult  mai  eficiente.  Consi­  najarea  de  noi  pareuri  şi   de  panică   şi  îngrijorare,   foarte greu  de  evaluat  nu­
      punsurile  primite,  mulţu­  trotuare  curate,  zone  verzi -  der că  suma salariilor unor   grădini   ar  contribui   la   ştiind  că  miorobi  au  exis-   mărul  orelor  nelucrate  şi
      mind   4-lui  ing.   Cornel. pline  de  flori  şi  arbuşti   măturători  care nu fac  alt­  combaterea  poluării.  tat  dintotdeauna  şi   vor   al  valorilor  ‘sustrase  din
      ' Anderco  pentru  ajutorul   ornamentali,  cu  colectoare   ceva  decit  să  încaseze  a-   F.M.,  jurist,  C ă l i :   Un   exista  cît  e  lumea.  Intre   întreprinderi  de  către  cei
      dat  în  realizarea  anche­  ale  resturilor  menajere  ou   ceste  salarii   ar  permite,   întreg  complex  de  măsuri   relele  stîrnite  de  speciile   ce  au   devenit  „profesio­
       tei.                     aspect atrăgător  şi  ampla-  prin  reducere  de  efective.  concrete  şi  eficiente  a r   de  microbi  ce  ,le  ejmoş-   nişti"  în  ale  turismului  ex­
        Inş.  Angela  TănSsoiu,  .                                                trebui  luate  de  către  Pre­  team  plnă  acum  şi  care   tern.  Să  nu  noi  vorbim
       C.S.H.;  Consider  că  res­                                                fectură,  primării,  I.G.CJU,   ne  dau  ocol  cu  insistenţă,   despre  faptul  că,  dincolo
       turile  menajere  care  stau   Cum vedeţi  crearea  şi  păstrarea  frumosului,   Direcţia  Sanitără»  Ppliţte   a mai  apărut o  boală  nouă   de  lipsa  acută  de  anvelope
       săptămîni  în  şir  neridicate                                             etc.  1                  Şi  gravă  provocată  de  aşa-   şi  piese  de  schimb  pentru
       Intre  blpcuri  au  devenit   o  curăfenrei  străzii  iau  cartierului  în  care   Ar  fi  o  chestiune  feri­  zisul  „microb  ai  turismu­  autobuze,  ori dedaţi  ca  ic- -
      o problemă de maximă im ­    locuiţi ori aveţi locui de muncă ?             cită  ca  organele  executi­  lui".  Nu  întlmplător  apa­  şiriîe  în  străinătate  —  în
      portanţă,  ţinind  cont  -de   Ce ar trebui făcut pentru  combaterea poluării   vului  (la  nivel  locali  să   riţia  acestui  microb   i-a   Turcia,  Iugoslavia  şi   în
      pericolul  infectării  atmo­  mediului  ambient?                            colaboreze  în  acest  sens   băgat  în  sperieţi  pe  mulţi   alte .ţări  care  ne  mai  „su­
      sferei.  O  problemă  este                                                  cu  unităţile  a  căror  fiinţa­  conducători  de  unităţi  Şl   portă"  —  nu  acuză  deloc
      starea  precarii  a  trotuare­                                              re  s« ju ştte ă   prin  acţiuni   oameni. de  bine.  Aşa  se   „criza"  acestora, deşi trans­
      lor  dintre  blocuri,  care  fit                                            edilitar-gospodăreşti  şi  de   explică  de  ce  ui»  director   porturile  interne  rint  fn
      perioada  ploioasă  devin   sate  în  zone  special  ame­  achiziţionarea  acestor  mij­  salubritate,  cu  a  celor  cu  de  mare  unitate  comercia­  mare  suferinţă,  Deci,   se
      inaccesibile,  în  consecinţă,   najate  (de  exemplu  chioş­  loace  mecanice  moderne»   activitate  profilactică   şi   lă  se  plîngea  că  .nu  şti®   găsesc,, româriul fiind des-
      .cred  că  frumosul  Jntr-un   curi  metalice  acoperite  cu   l.r.  —  C.S.  Hunedoara.   curativă.  Toate acesterăceşte mă­  ce  să  se  mai  facă.  deoa-  curcăreţ  din  fire*  formule
      cartier  poate fi  atunci cfi»4   iederă  pentru  a  fi  masca­  Bogata  zonă  verde  a  ora­  suri  ce  ar   viza  estetica,   rece  nu-şi  mai  poate  stă»   de  combatere  a crizei.  Bă-
      curăţenia este deplină, ciad   te).    -           şului  dă  acestuia  un_ fru­  sănătatea  şi  curăţenia  ar   pîni  salariaţii   din  i reţea*   ndne  însă  sub  semnul  în­
      din  jurul  blocului  nu  lip­  . Pe-străzile  eu  trafic  in­  mos  aparte  .  Din  păcate,   trebui  garantate legic  prin-   care  nu  numai .că  re  1&»  trebării  O  probiemă  «sen-
      sesc  straturile  de  flori, Zo­  tens,  din  loc  în  loc  bănci   aceste  spaţii  au  fost  lă-   tr-o  serie de sancţiuni deo­  comesc  (ei  fund   primii  ţfelă:  C3o *  se  va  găsi  şi
      na  verde  şi  spaţiile  ame­  pentru  «ditştet  «eter  «fete  . safe f o m m o m m d m   fii  sebit  de  drastice.  Desigur,'   cumpărători  al  mărimilor  care  v»  fi  t e w t e   să  ne
      najate  pentru  jocul  eo-   «iţi,  arteziene  pentru  cei   voia  soartei.  Ar  trfebuj,  In   orice  iniţiativă  a  cărei  a-   repartizate magazinelor lor),   redea  Jncrteterea  di  smn-
      piilor.            -     setoşi  şi «hteşctm  frumos   primul  rind.  reamenajate.   plicabilitate  nu  este  obli-»   să acumuleze rit «tel omite   ca  efectivă  este  -  singura
        O altă problemă este ilu­  colorate  cu  ziare*.  sucuri,   Pentru combaterea poluării,   gatorie  Intr-un  întreg? te­  bunpri,  dar mai  încurcă  şi   soluţie  ce  m   poate scoate
      minatul  din  cartiere, cana­  cărţi»  obiecte  de  utilitate   combinatul  să  menţină  la   ritoriu   şi  nu  este  exer­  serviciile  eu  nenumăratele   din  impasui economie  In
      lizarea  care  nu  funcţionea­  imediată (plase, pungi, flori,   parametri maximide fune-   citată prin posibilităţi prac­  plecări  peste  hotare,   fi»   care  ne  aflăm?  Evident,
      ză  mai  ales  in  zona  grădi­  ţigări,  chibritttri. etc).  Do­  ţionate  toate  instalaţiile   tice  nu  poate  avea ntei-0-  leteM**- ter  Itesţăvilită  spre   asistăm  te  un  fenomen în­
      niţelor  şi  a  şcolilor  (gră­  cul  de  muncă  este  in  In­  destinate  acestui  scop.  eficienţă.  acutediarea  cu  ©riee  preţ   grijorător  „microbul  turis­
      diniţa  nr.  S  l.AJCM&’R.,   cinta  Combinatului  Side­  Dr.  Caroîin» Sado,  me­  Aceste măsuri* gria apli- - s-valfitet  ^ u ttfto are  ^de  mului"  prinzînd  rădăcini
                               rurgic,  ta   imediata  «pro-,
      Grădiniţa  I.MH„  Şcoala   piere a Secţiei Puroaie I  şl   die,   Spitalul  Municipal :   catiiliţatp  ifideŞt|ţţ|iâ|6.  • f» ,  adinei  în  Tindei» a- nume­
      Generală  Nr.  6),  Toamna                         Cred  că  sînt  necesare  cit   crea -pentru  ţpm» -  popu­  i  f^PSrina  sa  facă   roşi  concetăţeni,  »   sau
                               C.T.E.2,  eu  degajări   de                        laţia -o  pm Şiţtik.  o'afctşri   *fe  curăfomte,  să  re   fără   funcţii  importante,
                               fum, gaze iritante,  aburi şi   mai  multe  spaţii  yerzi,  în   dine- o  eduşaţfo  tte  refe*   astfel  de  „po-   care  «red' eă.  chiar  şi'îa
      rămda  fit  aceste  zone  din   ca  urmare  însăşi  clădirea   care  să  fie  amplasate  fîn-
      cauza  apel  şi  a  resturilor   Dispensarului  este  greu  de   tîni  arteziene,  statuete  etc,   tetă  de  căMtari"   directo­  condiţiite rind «rifreu-nw»
                                                                                  rie,  In  genera),  faţă-  <JO
      menajere.  Propun  ca,  fi*,   fiitreţinut  curstă.  Părerea   Curăţenia  trebuie  păstrată   aceste  surse  de  bol»  şi  in   ri»!  respectiv  era  In tra   comerţ  ca  puţină  marfă,
                                                                                                                                     vor  da  lovitura -  decisivă
      timpul  verii,  la opa  fitchl-   mea:  pentru  combaterea   prin  «forturile  tuturor  ce­  dispoziţie.   -  -fnare dilemă, astfel de ope»  sărăciri.  rotonjifidU-şi  bu­
      «terii  magazinelor  să  fie   poluării  eşti  necesară  re-   tăţenilor,  dar  şi  prin  am­                                  getele  lor.  inclusiv  cu  va­
      spălate  trotuarele  din  faţă.  lehnotegizarea,  moderniza­  plasarea   cît  mai  multor   Mariana  toalebente,,  a           lută,   pe  seama   muncii
      In  acest  mod  se  păstrează   rea  sau  măcar  utilizarea   coşuri  de  colectare  a  re­  sistent,  Dispensând  CSM,t   tem  da  bine  seama,  o   »-   cinstite- şi oorectitiidiAîi ce-
      continuu  curăţenia  ţi  se   antipoluanţilor existenţâţe-   ziduurilor   pe  străzi,   în   Apariţia  unor  rubrici -  de   •tu^ţie nwi mult  decît  alar­  ior  care  due  greoi  în  uni­
                                                                                  estetică -urbană'  fi»  publi­
      primeneşte  atmosfera.   leetrofîître  de  exemplu).  parcuri.              caţiile  de  largă  răspfndi-f  mantă şi îngrijorătoare pro­  tăţi:
        Dr.  Lavinia  Opriş,  me­  Rîttl  Cerna  să  fie  ţalu-  -  Montarea  de  filtre  de  re.   Folosirea   maşinilor   vocată  de  dragostea  noas­  Să avem nădejdea că tre­
                                                                                  specifice  pentru  curăţenia   tră  sufhftă  pentru  „turism”.   cerea  la  liberalizarea  pre­
                                                                                  străzilor,  educarea   popu­  InUrun  fel  şa»tem  înclinaţi   ţurilor  va  mai  stăvili  en­
                                                -  * r   -    'Z         W'-  vi  laţiei  pentru  un  compor­  să credem, şi sperăm să nu   tuziasmul  şi  expansiunea
                                                                                                           ne Înşelăm,  eâ  penuria  ge-
                                                                                                                                    plecărilor  -în  , străinătate,
                                                                                  tament  civilizat.  Alocarea-:   neralizată-şi apută  de măr­  chiar  dacă  „microbul  tu­
                                                               V            y     unor  fonduri  pentru  comr   furi  din  magazine  a  uşu­  rismului"  a  intrat  fi»  sîn-
                                                                                  baterea  noxelor  din   at­  rat  mult  sarcina-inventare­  gele  multor  semeni' de-ai
                                                                                  mosferă  şi  filtrarea  apelor.  lor  .„inopinate",  nemaifiind   noştri.
                                                                                   Opinii  interesante,   pe   de  numărat  şi  cîntărit  atî­
                                                                                  care  le  reţinem  pentru  un   tea  şi  atlteă  produse.  NICOLAE  TÎBCOB
                                                                                  viitor  articol   pe  aepeaşi
                                                                                  temă  au  mai  exprimat  dr.
                                                                                  Otilia  David,  Eleonora  Ru-
                                                                                  su,  Eugenia  Mocuţ,  Angela
                                                                                  Bistrian.  alţi  locuitori  hu-                  PC 21
                                                                                  nedoreni  care  sînt  animaţi
                                                                                  de  dorinţa  de  a  avea  un
                                                                                  oraş  curat,  învăluit  de
                                                                                  perdele  de  verdeaţă,  ade-:
                                                                                  vârâte  filtre  aţe  atmosfe- ■   (locaşul  către  găini,  arătindu-le  un  ou  de  struţ:
                                                                                  rel  prea  poluate,  - -  - ■  •  „Nu  vreau  să  critic  sau  să  birfesc î  Vreau  numai
             Hanul „Bucura"  Haţeg  .—  în  orice  sezon,  bucuros  de  oaspeţi.                            să  vă  arăt,  dragele  mele,  cum  lucrează  alţii!”.
                                                             Fote  PA VEL  LAZA          ESTERA  SlNA

          fUtinara  din  pag,  1)  de  marmură  şi  împodobit   pliţaţiile  sumare  ce  ni  se   cu  , opt  niveluri,  dintre   ponia  execută cercetări  şi   şi  urcarea  cu  pictorul  a
                                 cu  sculpturi  —  Opeşă  de>  dau,  aria  de  dincolo  de   care  şase  galerii  cu  ar­  lucrări  d e   injecţie  de   celor  297  de  trepte  au
                                 asemeneo  a  lui  Gi    ziduri — monumentele fu­  cade,  înalt  de  55Ji  metri  mare  tehnicitate  spre  a-i   fost  oprite  de  vreo  şase
        întreaga  dimensiune   a   Pisaiio,  din  anul   nerare, bttsturfle 4e împă­  eu  diametrul  interior   opri  sau  încetini  încli­  ani.  Să  mat  spunem  de-  ■
        geniului  artiştilor  care   Timpul  fot  ne  ăă   raţi  şi  cardinali,  statuile,  S bază  de  7J8  metrii   narea  —  fenomen  ce-1   spre  celebrul  Turn  din
        If-aţn  realizat.  Pripim  cu   să-i  însuşim în  tihnă  inscripţiile,  frescele  de  iar  cu  diametrul  exterior  conferă  cunoscuta  cele- ■ Pisa,  care *  stimulat ima­
        înclntMTc în cupola centra­                                                                                                ginaţia  şi  talentul  multor
        li  lampa  lui  Calileo  Gd-                                                                                               artişti, că  «asecuţte  firi» fit
        lilei  executată  din  bronz,                                                                                              formă  cilindrică,  a  fost
        lU formă de coroană, ope­                                                                                                  începută în  1174  de efor*
        ră  de  mare  importanţă                                                                                                   Bgnnana  Pisan»  şl.  Con­
        din  1587,  ne  închinăm  cu           13.  Turnul  din  Pisa                                                              tinuată,  după  99  de  te#,
        smerenie  în faţa mormin­                                                                                                  de  Giovanni  di  Simone,
        telor  unor  mari  persona­                                                                                                că  în  clopotniţă  attomă
        lităţi ale vremii.  De o  bo­                                                                                              şapte  clopote  care  bat  în
        găţie  remarcabilă,   dacă                                                                                                 tonalitatea cebrr şapte no-
        nu  cea  mai  de  seamă  o-                                                                                                te  muzicale  şi  că  di» « ir-.
        peră  de  artă din  catedra­                                                                                              fol  său,  Goiiteo  GoMei  a
        la,  este  impozantul  am­                                                                                                 efectuat  numeroase  expe­
        von, îk formă hexagonală                                                                                                   rienţe  privind  gravitaţia
        —  datorată  lui  Giovani                                                                                                  corpurilor.
        Pisam,  din  1302  —  1310.  te  splendorile.  După cum,   pe  pereţii  interiori»  de  15 metri,  avind o  fun­  britaţe.  Deocamdată  se   Noi  revenim  insă.  i®
          Alături,  in  Piaţa   Dei   mei  timpul  şi  nici  punga   In  schimb,  putem  ză­  daţie  în  «ot  de  trei  me­        ote  noastre,  ieşim  din  «-
        Miracoli,  se află Baptiste-                     bovi  mat  mult  ta  preaj-   tri  —  a  început  să  se   apleacă  încă,  In  flecare   cest  perimetru  copleşitor
        riul,  realizat  -în  acelaşi   nu .ne  permit  să  intrăm   ma  celebrului  Turn   încline  încă  de  dnă  era   am  cu  doi  milimetri,  o-,   Şi  ne  vom fitdrepte,  foar­
                                                                         n   din
        stil,  avînd  în  mijloc  un   în  Campo  Santa  —  ci­  Pisa,  care  se  înclină cu   pe  Jumătate  construit,  de   «fiul  acum înclinarea vir-   te  curind,  spre  m   alt  0-
        superb  bazin  cu  opt  la­  mitirul  cu  pămînt  sfint   fiecare  zi  ce  trecea fără   pe  la  etajul'  al  treBeaţ   #»tlui  —  faţă  de  bază  —   btectiv  turM e  —  ferme­
        turi,  pe  fiecare  fiind  in­  adus  din  Palestina,  în­  putinţa  omului,  deocam­  din  reuza  scufundării  se-   4e patru metri, ăreţtpe*--N  cătorul  orăşel  istorie  şi
        crustată  o  floare  elegan­  chis  d e,patru  ziduri  mari,   dată,  de  a  opri  această   tutui,  insă  arhitecţii  fot
        tă.  Toi  ai ci  se  înalţă  un   din  marmură  <tte&  Ne   evoluţie.  Se  presupune   continuat  lucrui,  In  prif-   tm   care  vizitarea  lui  in­  acolo  unde  a
        amvon,  aşezat  pe  coloane  închipuim  doar,  din  ex-  că  celebrul monument —  zent,  specialişti  din  Jd-  terioară,  cu ascensorul, ca  na  zilei  marele  Puecfod.
   1   2   3   4