Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_271
P. 3
MECEMBRIE 1990 PAG. 3
CONCEKT mai slntem sensibili, la
7 9 DE COLINDE ironii e bine. Şi bine
ar fi dacă am folosi mai
Corala Catedralei Orto des astfel de mijloace în
doxe „Sf. Nicolae“ din focul celor violenţe (fie
Deva organizează, cu pri ele, şl verbale), care, de
CINE DĂ MÂI MULT*1 Trebuie sâ ştiţi că pensia se de lejul sărbătorii Crăciunu obicei, generează o re
ALĂTURIDE ŢĂRANI termină în funcţie de salariul tari lui, al 98-lea concert de plică pe măsură. (V.
far de încadrare la care se adaugă' colinde. ■ Concertul va a- ROMAN). '
Aveam de transportat 4 tone lemn Intr-o ^scrisoare de suflet, sporul pentru vechimea neîntreruptă vea foc duminică, 23 de
de foc de- Ia depozitul Bîrcea. Am ttaăra ing. Maria Ileana Cbi- In aeeeaşi unitateşi nu în funcţie cembrie O.C., Ora 18.W ţi PUNE
mers la LJ.TdU şi la poartă mi S-a roiu ne relatează o serie de de salariul realizat. Faţă de toate va cuprinde, intr-o caldă ŞI ŞOBOLANI
spus să iau legătura cu şoferul Be- aspecte ee privesc viaţa şi acestea, pretenţiile dv. sînt nejus ■ şi emoţionantă interpre Asocierea îi face să se
xa, care efectuează transporturi cu munca ţăranilor din comune tificate. (I.L.) tare. „O, ce veste'' minu cutremure de silă şi pe
autotaxare. Marţi* 20 noiembrie, am le Buceş şi Blăjeni. Fiind per- nată'. „Noet“, mLa poartă ■cei mai puţin sensibili
vorbit la telefon cu acest şofer (la manrin alături de ţărani, ca • losîf Tamaş — Tlia, str. Tuctor la Ţarigrad", „Mare mi dintre noi, cunoscute Mină
nr. 2863&1 şi a tost do acord cu lupi, specialistă s-a preocupat să le Vladimirescu, nr. 56. Urmare şeri- nune", pleacă Una ta pericolele pe care te pre
26 noiembrie, Să efectueze transpor asigure seminţele, pesticidele sorii adresate de către, dv. Redac tMaţină", „(Mntec de ’€*§- zintă şobolanii pentru să
tul. în dimineaţa acelei zile, la ©- şi asistenţa tehnică de care ţiei „Cuvîntul liber", vă- precizăm , cian", „Cetiniţă, ceti- nătatea noastră. Ne-a o-
ra 7, am fost prezent ia poartă; la ei au nevoie. Oamenii acestor că unitatea la care aţi fost angijat ■ î nioară* ş.a. Corala este bUgat la această asocie
7,30 a venit şi şoferul Beşca, A re locuri trăiesc împliniri şi sa ne-a comunica* încetarea de eăfce 4 condusă de binetnnoscu- re mostra,, adusă la re
fuzat însă să-mi facă serviciul sta tisfacţii dar au şi unele ne dv» a detivită# ,salariate abia la 19 | ţii dirijori Troian Gktre dacţie de domnul loan
bilit, motivfiid că merge la Vg|el mulţumiri. Astfel, autoarea octombrie 1990. şi Cheorghe Barem, Moravei, din Deva. Este
aentru alte două drateori Şi mi-a . scrisorii face referire la >ng- S-a eomunicat, astfel, piaţa pen vorba despre o pîtne cum- ,»•
^om is că mă serveşte în Ziua ur cesitatşa ca produsele ăgrîeo. siei dv. abia în luna noiembrie, lu TURNEU DE VOLEI părată sîmbătă (ÎS de
mătoare. A doua zi mi-a spus câ le, ta special laptele, să fie na ta care aţi şi încasat primele cembrie) de la magazinul
autocamionul are > defecţiune la d i preluate în condîţu mai bu drepturi. flXJş, Şacă pe stadioane com- <fe specialitate din JDa- ’
ferenţial şi să vin la ora 12. Am ne, eu operativitate, măsura petiţUle sportive Um mat ciaf — Deva. în cen^ps v
aflat însă că m-a minţit pentru că te, ©întărite şi venticate cali • Gbeerghe Balize* *s*! Arad. str. au ioc, sălile de spart cu bofanii au făcut o gaură
în aeeeaşi zi plecase Ijv cursă. -Din tativ, în mod corect. Este vor Ocska Terezia, bl. 21, ap 9. Cfere- nosc şi fa zilele iernii o serioasă, însă omul -h-o
acest motiv, - are pierdut lemnele ba de stabilirea densităţi? ţi rea dv. de transfer al dosarului de animaţie deosebită. La observata decît acasă,
pentru că trecuse ziua planificării, procentului de grăsime. Apoi pensie de la Oficiul de pensii Deva Hunedoara, ţa sala de tnţelegînd atunci de ce,
fiind nevoit să cumpăr la liber lem se face referire şi Ia libera la Oficiul de pensii Arad a fost de sport a Liedului Industrial înainte de a-l servi, vin-
nele cu preţul d e » 060 Ici. lizarea preţurilor pentru o pusă la primul oficiu abia M 12 no Nr. 1, în perioada 19—24 zătoarea a aruncat mat
Ajutaţi-ne e a autocamionul cu au- ciocolată fiind necesar să se iembrie 1990. In cursul lunii decem decembrie ţnc, se va multe plini din aceeaşi
totaxare să fie dat in primire unui dea în echivalent 7 I lapte ('J. brie a-e., dosarul respectiv va fi desfăşura turneul tl ladă sm tejghea. Ne-a
om cinstit, cu solicitudine faţă de Ce să mai vorbim atunci de ' transferat conform solicitării dv. volei dto cadrul diviziei adus plinea pentru ari
cetăţeni, deoarece actualul a dove- costul unei perechi de încăl ’ (EL,). de junior/ fmj, seria a sensibiliza pe Cei tn drept
jjjjt că serveşte preferenţial. Adică ţăminte? Cu toate acestea, • Avram Ban, Ferma Tîrnava. V-c, din oarei face rmttr pă ia -măsuri de derati
reţ: cei cart oferă mai mult. De a» neînduplecaţi ca s tine iţe -dMi* şi echipa C.SŞ. Hune- zare, IntrucU şobolanii
Ptemgnea, IJt.T.L. să urmărească or zona unde trăiesc şi muncesc, «ahŞna Vaţa de Jos. Iu condicile doam; . . . ca să facă găuri tn pŞna
prevăzute de art. 1 şi 2 din Decre
dinea cererilor, printr-un registru, ţăranii îşi văd în linişte - de tul Lege nr. 99/1990 taceptad cu 1 sigur se şl plimbă printre
nu săIşse servirea la aprecierea ii* treburile cotidiene, îşi cresc martie 1990 în afara sărbătorilor le i AŞA-I FRUMOS 1 acestea, ducînd, cu ei mi-
nui şofer care şi-a umplut sacul şi cu dragdste dopiii şi îngrijesc gate s-au asigurat două zile libere crebU din gunoaiele M
acum sfidează pe ce»' din jurul său. cu pasiune, după tradiţie, a- pe lună, de regulă zilele de stmbă- ,Aşa, doamnă ! Lăsaţi i canalizarea ce le serveşte
(Dumitru Boţea, Deva, str. I. Vul nimalele din gospodăriile per* tâ, eu obligaţia- ca pîhă la finele pe bărbaţi să urce tatii. drept adăpost. (V. RO
can. nr. 43). Aşa-t frumos !“ Tonul iro- MAN).
sonaie, contribuind pe măsura trimestrului 111/1990 să se treacă e- nic, lipsit de, răutate-dar
puterii lor la gjopăşirea na şaionat la săptămîna de lucru de vădit dezaprobator, m-a REPARAŢII
ţiunii noastre. 5 zile. făcut să intere capul.
CE SE ÎNTÎMPU CU , In ramurile construcţii, industria »Ce bine că nu v-aţi pier Lucrătorii din cadrul
forestieră, agricultură şi în alte ac- dut simţul umorului pe o Secţiei Cuptoare Indus
BLOCURILE DIN 1UA ? POŞTA RURRSCII t tlvităţi cu condiţii specifice, minis asemenea ploaie", i-am triale a C.S. Hunedoara
terele sau celelalte organe centrale
spus domnului care mi se obţin unele rezultate bu
de stat, cu acordul sindicatfilor, pot adresase, observînd că ne. La secţia &.S.M. 11-
• Marja Fanatic — Rîu Bărbat, nr.
In comuna noastră, de ani de zile; stabili ca în anumite perioade du dau prioritate la urcară au fost făcute 18 repara
unele apartamente slnt ocupate fă 42, «an. Pui. a). în conformitate cu rata zilei de muncă să fie mai h»a- in autobuz persoanelor ţii mijlocii, iar la cupto
ră ca locatarii să-şi achite chiriile. prevederile art. 51 din Legea nr. 3/ re decît durata normală şi să se cu copii şi bătrînUor, dar rul nr. 4 o reparaţie ca
1277 pensiile se plătesc de la dată
Unele blocuri sînt în totală degra poată lucra in program de 6 zile : că printre acestea se mai pitală. La secţia O.SM. t
dare, apa pluvială intrînd prin aco-„ încetării activităţii salariate ; sala pe săptămtaă.Tar In perioada, inac i: strecoară şi cîte un vlăj au fost finalizate S repa
periş. Ne întrebăm de ce nu sînt riul nu se cumulează cu pensia nu tivă să se acorde concediul de o- gan. Efectul vorbelor sale raţii mijlocii. Lucrări Ut "
sancţionate persoanele care distrug mai In condiţiile prevăzute de lege dihnă legal pretura şi zilele cores a fost benefic, eăctţ în sprijinul creşterii produc-
uşile şi ferestrele locuinţelor şi ca încăzul dv. acest lucru nu este po punzătoare timpului suplimentar cheind „plutonul femi ţiei de oţel au fost exe
sei scărilor ? Ce face salariatul! sibil. ' lucrat în perioada activă (art. 6 din nin", am pţitut; tirca ne rcitate şi la cele două '
G.I.G.C.L. care are atribuţii să ur. b) Solicitaţi adăugarea vechimii Decretul-Lege nr. 95/1990). stingherită de bărbaţii din oţelării electrice din com
Mărească întreţinerea apartamente- în munca prestată după pensiona Prestarea muncii ta zilele de re jur. Deci se putea şi fără binat. Şe cere subliniat
|Br Şi încheierea contractelor de îri- re, prezentind acte oficiale dovedi paus săptămînal şi în sărbători le imforimeli, doar apclîn- Că lucrările efectuate au •
-jtriere ? Nimeni nu repară insta- toare şi vi se va face aceasta. gale se compensează pentru toate du-se la bunul simţi prUţ- fost de bună calitate, ceea
•Rlţiile de ăpă şi canalizare, se fac c) ‘Drepturile de pensie v-au fost categoriile de personal cu timp li tr-o vorbă spusă ,,în' glu ce a permis creşterea,
schimburi de locuinţe fără nici o stabilite corect, eu respectarea legi-i ber corespunzător ta următoarele 30 mă*. Cită -vreme mai a- durabilităţii in exploata
aprobare, nu este urmărită încasa şi în funcţie de elementele din do de zile, egal ca durată cu timpul vem simţul umorului şi re a cuptoarelor.
rea chiriilor. (I, £onstantinescu şi cumentaţia de pensionare, elemente efectiv prestat suplimentar '(preci
G. Muntean — Iiia, str. M. Vitea cu care aţi fost de acord semnînd zările Ministerului Muncii nr. 808/
zul, 2). o declaraţie în acest sens. 26 martie 1990). (I.M.V-
Divertis... a la Divsrtis Ion Vidu —simbol al
Miniturneul efectuat în tică •: severă -- asupra perso- -
judeţul nostru de către nalitlţa, toate Ta un tac Se împlinesc în aceste Română din Lugoj. Tot rial, compune „Marşul demonstrat măiestria sa
grupul satiric „Divortis* a îşi lasă amprenta pe un zile de decembrie 127 de odată, lom Vidu ocupă şi libertăţii" ti armonizează, profesională, rămînînd v»
avut un" real succes. Alb fundal muzical adecvat si ani de la naştereecom- postul vacant da dfeijor aranjîhd pentru cor, mar neîntrecut melodiri. des
itu ri de un public puţin, tuaţiei în speţă. pozitorvlui, dirijorului şi al ooruiut „Reuniuni Ro ţul 4Deşteaptă-te româ chizând noi orizonturi !»
f dar receptiv, spectacolele Alături de conducătorul folcloristului romă* — mâne de Cintiri şi Mu nei". investigarea bogăţiei ’ şi
[ de la Hunedoara, Brad, şi grupului, Ceilalţi confraţi Ion Viia f1863—1931). zică* din Lugoj, care, din th cursul vieţii sale. frumuseţii creaţiei popu
! Deva s-au ridicat la un nu se dezmint Cu o pre Încă de mic, acesta a 1891, se m reorganiza şi, Ion -Vidu â legat o strin- lare.
; Jnalt nivel artistic, dove- gătire minuţioasă, jocul de manifestat o puternică a- tn urma succeselor do- să prietenie c* compozi Aşa cum afirma Nico-
; dind originalitate şi o bună scenă pare aidoma unui tracţie pentru cintecul binâMe, se va numi, după torul şi vestitul dirijor lac larga : -Prin cântecul
organizare. Intelectualii de grup compact, care doreşte popular. „Micul Jancum accepţiunea populară, „Co al Corului Metropolitan pe care l-a culeg, l-a
1 la „Bivertis" sau cei zece iă trezească ta auditoriu (aşa cum era dezmierdat rul "ful Vid»". din laşi — Gavrtil Muzi- armonizat, l-a răsţândit fn
amatori in ipostaza „sce critica necontenită asupra de toţi cei care-l cunoş Culegător asiduu al cesc* —, iar mai tirziu tot cuprinsul pămintutui
na" au realizat un „show" personalităţii umane, de a teau}, in numeroasele sale folclorului tn Banat, Ion cu distinsul compozitor românesc, Vidu a fost ţ i .
de zile mari. Cu un Jlea- regăsi totodată bunătatea şi plimbări prin codrii ri Vid* .a fost şi «n remar şi dirijor al corului^.Car- un factor da unitate na
der“ de excepţie, ta per clarviziunea din sufletul poienile Mineritului (Arad} cabil îndrumător cultural, men" — G. D. Kiriac. Lu ţională şi un educator.
soana lui Toni Grecu, lui, şi depăşirea literal-, a fost fermecat de fluie urmărind organizarea a crarea JPeste deal la Fără teorie savantă- ri Şp
grupul, prin omogenitatea mente a tot ceea ce este rele şi- doinele moţilor, numeroase formaţii artis nana-n vale* — dedicată riţ de orice M de pre
sa, esţe un tot unitar, o vechi. de melodiile dulci şi evo tice de amatori, iniţiind corului „Carmen" — va tenţie, Vidu s-a aşezat fn
îmbinare perfectă între Deviza grupului pare a catoare, de cîntecele for cursuri gratuite pentru fi intens popularizată în fruntea tuturor acelora
£ membrii care, uneori, se f i : „Critictad, te critici pe. de dor. tn 1893 este nu dirijorii de coruri şi fan anul 1918, anul Unirii. In care, fără a jertfi nimic
* depăşesc. tine însuţi". mit profesor de muzică fare .săteşti, sprijinind prelucrările corale ' şi tn din regulile artei, am
Dg la cîntece . în mare Dar meritul incontestabil la Şcoala Normală din intens pe toţi acei ce do piesele inspirate din fol făcut din ea nu element
vogă, la satiră, grupul fri al acestor tineri este ace Arad, apoi, la 1 septem vedeau vocaţie pentru clor (-Presta deal", -Ana
zează ridicolul şi pune ac la de a înţelege şi de a fi brie 1888, ocupă, ptiu muzică, tn anul 1918, a- Lugojana", Jlegruţa’, de viaţă ci un mijloc de
cent pe situaţia politică înţeleşi. Cu talent şl pa concurs, postul de învă cesta este delegat la Ma „Răsunetul Ardealului", înălţare pentru naţia noas
■ existentă în ţară. Un In-., siune, au reuşit să îmbine ţător şi .propunător de rea Adunare Naţională de -Răsunet de la Crlşana", tră".
demn din culiise - adresat , un spectacol extraordinar. muzica* la clasele supe la Alba lulia. Pentru ; un „Grinele, vara se coc*;,
opozlţîgi, eu o măiestrie rioare, la Şcoala Capitală astfel de eveniment cru- cunoscutul compozitor a Proi. ELENA TAMAŞAN
artistică indubitabilă, © cri- - NELU IVINIŞ