Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_272
P. 2
G * .. -f COVÎNTUL IIBER NR. 272 < J Ă . 2 2 -
M
MMEMăMWMBMteteŞMWI vuwvwwvwvwte/>iAftAhn!WAftnAARAi%AAAnÂJwArwv
9 .
Gînduri de Crăciun T în care ne fbotem, în ura
Pţta & i criza morală
şi bitolerdpţa care ne
bîntvie. Dat faptul că în
■ In noaptea sfîntă a Naş ’.^riei,'\Ceea c i * ne-a salvat ceasul al kplsprezecelea
terii' Mântuitorului, ne a- ’ a fost credinţa. Jertfa Jui am m ai găspresurse pen
dundm an de an in taina Vodă BrăncoveaAu este tru a uiazqpitta, spulbe-
căminelor noastre, în ju exemplul simbolic şi tra rind satanica dictatură,
rul Pomului devenit sim gic al statorniciei noastre dovedeşte î$că o dată că
«u -niore din oa:j. H bol aii rezistenţei spiri întru credinţă. Şi găsesc Dumnezeu există, că
tuale, ri ne îndreptăm §te- *extrem de semnificativ ^dreptatea ta este drep
son, simţind că a bătut ceaste irteult aşteptat al durile către cei dragi care faptul ca* dintre toate ţă tate ta veak tar cuvintul
lUWării odioasei clici comuniste aflate îa condu- OU mai Sini şi către toţi rile subjugate. de impe Său Adeoăutl'. Poate că
a ţării, descătuşării forţelor ţătenergiilor poporului cei ce, asemenea nouă, riul Otoman, numai pe momenteI ad mai,emo-
rU‘schimbarea unei orînduiri ce s-a dovedit fali- şi-au păstrat intactă cre pămintut romdn • ţionant ut Revoluţiei a
tarft şi nedorită de nici un om de burtă-credinţă. dinţa în izbăvire. Ne sim- ■n-au ridicat moschei şi fost cel dbt'seara de 22
jteuiteţ sînt martirii neamului — cei 6$ s-au feam solidari în familie n-au ăirim at biserici. Decembrie, feud imensa
it la Bucureşti, Timişoara, Sibiu, Cluj, Arad şi In şi, prin fam ilii, solidari Chemarea muezinilor a mulţime mdtntă în faţa
localităţi pentru ca ideile Revoluţiei, setea de ţnneam. Cum a fast po răsunat pesta Budapesta, fostului sediu al c.c. a
tete şi dreptate să fie împlinite, spre binele şî sibil? A fost posibil pen perie Belgrad, paşte So scandat miăţute în şii
peritatea oamenilor ce trăiesc şi muncesc în spa- tru că• nici o dictatură, fia ; peste Bucureşti, Su .Dumnezeu pste cu noi!“.
carpato-dunărean. ■■micit de îndelungată şi ceava şi Alba Iulia nici '-A fost acelf un ceas de
[Aducînd cu ' pioşenie gîndurile noastre de ~recU- de bestială, nu poate ni- odată. tw Rusia, bolşevicii o măreţie şţblimă, care
iinţă veşnică cetei" ce au pierit în acele zile, să m ici credinţa. Cu atti mai au batjocoritbtsericile fă- a dovedti tdţrcgii lumi că
mcurăin că jertfa lor n-a fost zadarnică, lumi- puţin atunci cind, ca in cînd d f» ele teafre, cîr- nimic im -poate ucide
tn-ne calea zidirii unei noi vieţi, la temelia căreia coiul nostru, un popor ciumi, depozit* sau graj credinţtf Bftetffe un po
aşezate principiile lumii modeme, ce pun mai ş-g. născut, credincios. Căci duri La noi au început por s-a năimi.
Us de orice demnitatea fiinţei umane. noi, spre: deosebire de să le dărîrne. S-au dă- Ne gflămjkir în pragul
Asemenea întregii ţări şi suflări româneşti, vîltoa- toţi vecinii noştri, nu rîmat biserici dar Biserica xlui Iun. ‘ Alun
levotuţiei din decembrie a cuprins şi a racordat ne-am în creştinat la o în fiinţa ei spirituală a „ ie te ii urd^fnto-
alta sa tensiune şi populaţia judeţului nostru, anumită dată, ci ne-am continuat s i existe ca u n leranţa,!» abjectă de
ttmcitori, ţărani, intelectuali, tineri şi vîrstnicl •— născut creştini. Nu vreau duh tutelar al neomului, răzbunare Stăpânire, sl
şi-a ridt'eât glasul la mitingurile şi demonstraţiile să spun, Doamne fereşţe, de care toţi eram con căutăm m i în pacei
u avut loc cu un an în urmă, în vederea înlă- că am fl un popor ales, ştienţi sărbătorii trei vir
lii pentru totdeauna a nedrepte! orînduiri. ce ne-a ci doar că faptul de a ne Rezultatul încercării te tuti ale creşti
rit sufletul şi traiul, demolării perimatelor strue- nace şi păgâne de a în nitiţii : ţa, Iubirea
; comunîsie, instaurării unui climat de linişte, fi născut creştini repre Speranţa. nu uităm
zintă una dintre
expli-
: şi dreptate pe această vatră strămoşească încăr- toarce un întreg popor de Nud şi nici ni
de istorie. : caţiile dăinuirii noastre la credinţi m strămo e t i icrea memo
prin toate vitregiile isto- şească U vedem ta l in riei duce -epetarea i»
ăcum, Ia ceas de omagiere a evenimentelor, stă-
i de fireştile emoţii generate de rememorarea VW SW W W W UW W W W ţrtftW tfW W iftWWViAfWWWW^' m
lor trăite în decembrie 1989, ne face plăcere să
ucem în actualitate ginduri şi impresii împărtă-
atunci de către unii participanţi la scrierea noi- n
>agini de istorie a patriei noastre. . tt Hristos se naşte, măriti-11
MOTTO: ^ i vor chema numele Ini Emanaţi, ce se perioadă nu aveau inimile
tîlcHieşte: ca noi este Dumnezca" CHt. I,23>. cernite de tristeţe» de du
rere, prin pierderea celor.
„Vrem să construim o ţară nouă, dar nu Cu aceste Cuvinte ale cu glasurile lor pline de dragi ? t Am depus iumî-
idicînd-o din ruine. Să nu repetăm greşelile proroculuî Isaia, amintite bucurie, cîrită cu îngerii, nărţ am făcut rugăciuni,
«cotului. Să fim oameni noi, te ţară nouă!* — dreptului Iosif de către se închină cu . magii, se am ridicat „monumente fu
punea di. ILIE GlRNA, de Ia I,M . B&rbăteni. înger — se arată că prun smeresc cu păstorii, aduc nerare* te memoria lor,
cul lisus Hristos, cel năs in sufletul credincioşilor dar... oare este destul?!
cut în ieslea Betleemuhii, lumina ' dumnezeiască* a Noi avem o datorie enor
este fiul lui Dumnezeu, pruncului lisus din ieslea mă. Dacă atunci am putut
care a fost trimis de Dum . Betleemului. striga, ceea ce am simţit :
nezeu— Tatăl pentru mîn- A trecut postul Crăciu „Cp noi este Dumnezeu!*,
tuirea lumii. Venirea Iui nului, care îrichipuieşte pe să ne facem un mie, dar
„De acum munca noastră va fi intr-adevăr lisus a fost vestită încă de rioada, dinainte de Hristos, sincer proces de conştiinţă
noastră, nu a unM aristocraţii comunisto,' a la început (Facere 3, I&) şi cînd se aştepta venirea lui şi să ne întrebăm pe noi
-'Vă - a#-,--./.-'
lutode 'de tirani. mereu reamintită de către , - Mesia. Acum ne plecăm înşine: Oare noi sîntem cu
Să luptăm, să muncim împreună cu între- proroci ca astfel lumea cu inimile înfiorate, pline Dumnezeu? ! Oare noi cre
d popor pentru întărirea libertăţii noastre, să aştepte cu încredere de bucurie în faţa ieslet dem In Dumnezeu ? ! Naş
teferii lud şt pentru copiii noştri* ~ sînt cuvin coborîrea Domnului între din Betleem, unde „s-a terea lui lisus Hristos ne
te domnului STELIAN VEŢAN. de la Mina oameni. Şi iată vremea născut Hristos — Mesia îndeamnă să ne gtadhn. la
bite -r-" prorocită s-a împlinit! chip luminos", cum spun Dumnezeu! „Dumnezeu'este
lisus se naşte, din Fecioa colindele din bfitrfni. cu noi" — mărturiseşte
ra Maria prin harul Du- Crăciunul e o chemare profocul şi aceasta este
hului.Sfînt. Ei vme în la puritate, la curăţenia r serhnificâţi'a praznicului de
lume ca un prunc nevino sufletului şi a vieţii noas astăzi. O cîntare din ve
„Trăiesc clipe minimdtp. 'Totul a fost şi vat şi cerul şi pămîntul se tre în lisus Hristos. Să-l chime zice: „Dumnezeu
ste fantastic. Dorul de libertate il am în inimă veselesc, căci numele lui primim j:e lisus Hristos în ne-a fost Părinte şi Stă
e cind m-am născut. Nici în vis nu am crezut de Emanuil înseamnă: „cu ieslea inimii noartre, să ne pîn,/ Nici de astăzi înain-'
I voi ajunge în mijlocul concetăţenilor mei noi este Dumnezeu". Aceas curăţim de. tot păcatul, de te n-o să uite pe român !“.
entru a lupta pentru libertate, că îmi vqî pu ta este marea veste, marea tot ce e rău, să ne aducem Naşterea după trup a
sa exprima liber gîndurile de la tribuna ădu- bucurie a Crăciunului că aminte cu pioşenie că se Domnului lisus, la plinirea
ii populare din Deva” —- afirma dl. OCTA- Dumnezeu este cu. noi î împlineşte urt an de zile vremii (Gal. 4, 4), precum
IA N DANA, de la I.E.E.L.I.F. Deva. Iarăşi se deschid cerurile de cînd poporul rbmâ- şi Sfînta noastră bise
în noaptea sfîntă a Naş nesc, cu toătă suflarea, rică în frumoasele ei
terii Domnului şi iarăşi în striga: „Cu noi este Dum cîatări, cheamă pe toţi
gerul vesteşte păstorilor. nezeu Să nu uităm că fiii ei, să aducă împreună
Bucurie mare care va fi am petrecut prinţul „Cră cu ea preamărire celui ce
N-a fost şi~nu este uşor ca aşenjenea idei şi gîn- pentru tot poporul, ijcă iată ciun" I » „Hberiate* Şi li
l să prindă viaţă. In scurta, instabila şi eentop- s-a născut aii Mînţuitor, beră manifestare religioasă astăzi te Betleem se naş
uta perioadă ce a trecut de la începutoi Revolu- care este Hristos—Domnul" după atîtea decenii! Să nu te» zicind: „Hristos se
s-au făcut totuşi însemnaţi paşi în întărirea fira- şi „mulţimea de oaste ce uităm că pentru acest naşte măriţi-I/ Hristos din
Bbertăţi şi: democraţii cucerite, în realizarea op- rească, lăudted pe Dum Crăciun liber, ca de altfel ceruri întîmpinaţi-1/ Hris
dor spre trecerea Ja economia de piaţă, care con- nezeu" cu grai dintru înăl pentru .,Libertatea noastră", tos pe pămînt teălţaţi-vă.
ie adevărata cale de punere în valoare «■he#a- ţime zice: „Mărire întru au fost depuse pe altarul Cîntaţi Domnului tot pă-
i potenţial material şi. uman al ţării noastei* T:re- cei de sus lui Dumnezeu credinţei şi al demnităţii mintul şi cu veselie lău-
peste inerentele greutăţi materiale pe care le şi pe pămînt pace, - între atîteă suflete! Noi cei daţr-1 popoarelor, că s-a
im şi cii care ne mai confruntăm încă, să nu ufc- oameni bună-voire". (Duca, mulţi ne-am bucurat de o preamărit" (datarea I a
"cft -un. • imens" etştig il reprezintă făptui eâ: de 2,8-14). Căci noaptea a- izbindă de un „Crăciun", Canonului).
» sînt deschise larg porţile, în condiţiile reştrue- ceasta este noaptea de „Ân Nou". „Sărbători feri
rii şi retehnalogizării economiei, priMfiZării, a- taină, în care colindătorii, ci te!"... dar cîţi în această Preot CORNEL ILICA
irii liberei iniţiative, precum şi liberalizării pr«-
or, spre împlinirea idealurilor de veacuri ale jq »
tei de a se vedea cu adevărat stăpîn pe roadele Şî „Craii de Ea Răsărit",
cii şi pe soarta sa.
Călăuziţi de semn ceresc
uvernul şi Parlamentul ţării, organisme te- Cu daruri scumpe au venit
de popor cu mari răspunderi în trecerea la Cu trupul astăzi s-a născut, Şi în genunchi sttod, se smeresc!
a pe baze noi a întregii vieţi economico-soeiaîe, In Bctleemui din Iadeia, Sărmani păstori | ei n-au adus,
m. nevoie de linişte şi sprijin pentru â elabora, Acei ce-i fără de-nceput, In m îinil» de ger crăpate
irticiparea largă a noastră, a tuturor, programe ’ „lisus Hristos* dia Gafiîcia. Nimic, ca dar pentru lisus!
’ care să ne călăuzească mersul spre înfăptuirea Şi au-a palate cu scump nume, .„Doar inimile lor curate!
raţelor Revoluţiei din decembrie 1989. Cum Ci-n staul fu cukah pc paie, , Afară, fulgii reci se cern,
din sărăcie şi ignoranţă nu poate fi concepută Acel cc-i nc-ncSput în lume.
Căci nimeni nu l-a * d .odsrfe"! Şi-n ceruri cîntă Heruvimii,
ţ prin eforturi şi muncă spornică, să avem !n- O Doamne! eşti a fli de demn,
prea că aceste atribute ce i-au caracterizat din- Ca floarea de migdal, frumoasă, ...„Sfînt, Sfinţi* Iţi Strigi Serafimi
teun^pe r<jmâai vor fj ţepuşe În drepturije suvfe- Fecioara către prunc se-nehtoă
Îngrijorată şi duioasă — „Isus Hristos^ bâte la geam,
i dorirtdu-rîe ca amiî iSăl şi următorii să dea iar şuŞciui în ea su y ină. Dşschide-ţi uşa (t ptimltl-I*t
gratii dimensiune a aspiraţiilor noastre spre H- Coboară îngeri Vestitori,' din aeam fat neam. —
pte, democraţie şi prosperitate. Ctt colindătorii, preamSriţi-L î
Din irdUţtelilc Sembted
Şr-n mtşWă.păţrund ţ ,
Din Citep veniţ!, s i ! se-nc*ine, PreM eORNEL IL K A
mm* Desen de ANA BĂNCII)