Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_273
P. 1
m
C I N S T I R E E R O I L O R
Slujbe de poticnire au avut loc la bisericile „Sf. Nlcolae", „Bunavestire" şi „SI. Vasilo" din Deva. Foto PAVEL LAZA
în simbăta dinaintea rului nostru declanşată: la vare naţională a trebuit din judeţul nostru, ca de ortodoxă hunedoreană a răscruce de vînturi, a a-
Crăciunului s-a împlinit Timişoara şi încheiată plătită cu jertfe enorme, altfel în întreaga ţară, organizat slujbe de pome vut parfe de năvăliri şi
un an de la victoria Re victorios la Bucureşti ne-a care au condus, dincolo slujbe de pomenire, pa. nire, şi de aci înainte, războaie, de frămîntări
voluţiei • din Decembrie salvat de la un proces de izbăvirea naţională, la rastase, rugăciuni pentru martirii noştri vor fl co sociale care nu ne-au o- ■
care a pus capăt unui re de prăbuşire spirituală -purificarea noastră sufle ? ca Dumnezeu să-i odih memoraţi cu aceeaşi re ferit răgazul liniştii de a
gim dictatorial şi comu şi materială pe care nici tească. nească în pace. să le cunoştinţă pentru fapta construi în pace. durabil.
nismului în ţara noastră. istoria şi nici lumea civi Eroilor martiri din de : preamărească jertfa lor. lor, cu atita coresponden Să sperăm că de acum
Acea zvicnlre extraordina lizată nu l-a putut expli cembrie le-au fost închi : Aşa cum în perioada de ţă în zbuciumata istorie înainte va fi linişte şi
ră de conştiinţă a popo ca. Această adevărată sal nate In toate bisericile : după revoluţie, biserica a ţării, care, aşezată la peniru noi 1
DE CRĂCIUN, IN SAT, PE VALEA MUREŞULUI C O N T R A P U N C T
ÎNTRE PROFANARE Şl SPERANŢĂ
Emoţionantele obiceiuri? au avut ca oaspeţi dubaşi terea Domnului. Dincolo
de Crăciun ntt we-ou pd-' din mai multe sate de de bucuria cclacului pri
răsit nici măcar atunci pe Valea Mureşului. In mit pentru truda lor şi 'Altfel, cit totul altfel Manipulaţi sau nu — Poate neputinţei de a răs
cind, forţat. Iertat, fost această , zi de neuitat, ei pentru bucuria pe care o aş fi vrut să arate ulti cine ştie ? — profanato turna nişte instituţii le
deturnate sensurile lor au depănat colinde păs aduc gazdelor, el du ară mul articol din acest an. rii se simt tari numai -în gitime, alese cu o' majo
profunde, ancestrale. Ele trate din moşi-strămoşl tat că au preluat şl păs Cuvintele luî s-ar fi cu anonimatul haitei. Nu ritate pe care nici străi
ne-au însoţit ca o min- in lada cu zestre a su trat un obicei. Cei bătrtnl, venit să iradieze lumina respectă nimic, h'-ătt’ na nii rţu se mai încumetă
gtiere ţi o neasemuită a- fletului satului hunedo- tn faţa unul pahar de şi bucuria sărbătorilor ţiunea onoarei, neagă a- s-o conteste. Ştiur e grea
ducere aminte. Iert, la rean de totdeauna. Pen vin sau de ţuică crăm- trăite in libertate. Mi-ar ndrhîc şi spurcă totul. să pierzi. Dar a nu şti
Almaş Silişte, cunoscuţii tru prima dată în condiţii păţMă, au înşirat cu ataş fl plăcut să stăm de vor- Urlă congestionaţi stihuri
colindători — ăubaţi ca de libertate. scăzut colinde ale căror si pierzi e jalnic. Şi to
re, acum mat bine de ju- tn toate satele, cete ie variante se pierd tn timp, bă despre anul frumos, de o supremă stupiditate, tuşi, de la a nu ţtt si
interesant şi dramatic ca
a căror vulgaritate l-ar
mătate de veac, evoluau colindători, copii şi tineri, re trece şi despre speran face să roşească şi pe o- pierzi ptnă la a deveni
la Arenele Romane din au venit după datină pe MINEL BODEA ţele pe care le investim mul cavernelor. Se into profanator e o cale care
Bucureşti păstrînd drept la casele oamenilor, pini în anul ce se naşte. Dar nează Imnul Naţional, ei pentru o conştiinţă nor
neuitată amintire o foto noaptea tirziu, fără n o- iată că n-a fost să fie. şuieră şi huiduie. Se de mală rămîne de-neînţeles.
grafie cu marele lorga, coli nici una, vestind Naş (Continuare fa pag. ti 2-a) Din fericire, între timp
Şi n-a fost să fie pentru pun coroane in memoria ne-a vizitat Mas Crăciun.
că ceea ce am suportat eroilor, ei le incendiază,
cu prilejul comemorărilor tropăind de-a valma peste Ieşit din clandestinitate,
solemne de săptămîna tre luminări şi flori. Profa reluîndu-şi bltndele ros
turi vremelnic uzurpate
cută ne-a suscitat dezgus nare e un cuvînt prea e-
tul şi indignarea. Ne-am legant. Vocabularul insă de impostorul Gerilă, el
simţit sfidaţi şi insultaţi nu cunoaşte altul care să ne-a adus o adiere de
în tot ce avem mai sfînt. exprime toată monstruo pace, o dată cu o relati
Şi, ceea ce e mai grav, zitatea unui astfel de gest. vă şl cuviincioasă îndes
tulare, In timpu1 lumina
ne-am descoperit lipsiţi pin ce mizerie sufleteas tului praznic al Naşterii
de apărare in ţaţa unei că, din ce insondabile a-
agresiuni primitive şi im bisuri de ură s-a putut Mîntuitorului,' sfintele bi
previzibile. Căci oriunde el naşte ? Nimic din sfe serici s-au dovedit neîn
în lume, profanatorii de ra umanului nu-l poate căpătoare. Pe chipurile
ţară; de monumente şi justifica şi cugetul orică oamenilor am desluşit
morminte sînt judecaţi şi rui om normal, indiferent pentru prima dată expre
osîndiţt după procedura de opţiunea sa politică, sia de seninătate şi des
de urgenţă, numai la noi se cutremură în efortul tindere pe care n-o dă
o poliţie îngerească nu le de a înţelege asemenea deeît conştiinţa libertăţii.
clinteşte un fir de păr. ură iraţională,‘ dezlănţui Radioul şi Telev’ ' ea
Şi atunci cum să taci ? tă asupra florilor de pe au fost la înălţimea mo
Cum şă taci mai ales mentului. Aşadar, se poa
cînd eşti sigur că la fel morminte şi a Imnului te. Chiar aşa: uite că se
ce întruchipează
însăşi
gîndesc milioanele de oa poate şi fără zarva uli
meni cinstiţi ai ţării, toa Ţara. Ura — abject sen ţei. Sînt semne că raţiu
tă această mulţime ca- timent ! — nu e deeît ex nea învinge. Am crezut-o
re-şi vede tăcută de ros presia neputinţei. Dar că întotdeauna. Cu această
turile ei deşi e insultată rei cumplite neputinţe credinţă să intrăm tn a-
la tot pasul de grupurile dau glas aceşti nenoro nul ce vine: raţiunea va
şi grupusculele gregare şi ciţi ? Poate neputinţei de învinge şi Dumnezeu nu-şi
Ţrozii sau Craii, cum se mai numesc ei în satul Lunca Moţilor, este unul isterizate ale străzii ? Iar a se înscrie într-o linie va întoarce faţa de la noi.
dintre obiceiurile de Crăci un extrem de răspîftdit. în zona Bradului, care Îna printre acestea s-au' ivit politică democratică, lo La mulţi ani în liber
inte de Revoluţia din De cembrie 1989 se practica pe furiş. Acum, purtătorii în vremea din urmă şi ială, coerentă. Poate ne tate, sănătate şi bucurie!
acestui obicei, copii şi tineri, sînt primiţi cu căldură şi bucurie în fiecare casă, profanatorii, ultima pla putinţei de a oferi o al
fiind, J-Şşplătiţ!; cu daruri. . Foto PAVEL LAZA gă care ne mai lipsea. ternativă măcar utopică. RADU CIOBANU
