Page 1 - Cuvintul_Liber_1990_28
P. 1

■  S   ‘ V
                                                                 L
                                                                       :    A
                                                         I   L   E   C
                                                         . l i - - -  -
                L I B E R T A T E ,                               D E M           O    C R A Ţ I E ,                     A D E V Ă R !



            CU VINTUL LI BER








           ZIAR  INDEPENDENT  AL  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                                     Anul  II,  nr.  28   VINERI,  26  IANUARIE  1990  4  pagini  -   50  bani



         Apeluri...în sala de apel!                                                                               De ce nu avem



           ...Acum  ştim  despre  In-   aceste  clipe,  cînd   putem   —  Nu  este  devreme. Noi
         tîlnirea   reprezentanţilor   afirma  că,  încă  în  17  ia­  muncim  in  schimburi   de               carne suficientă?
         minerilor  din  Valea  Jiului   nuarie,  am putut consemna   cîte  6  ore  şi la  ora  12  tre­
         cu  domnii  Ion  Iliescu  şi   în  sala  de  apel  a  minei   buie'să  fim  deja  în  abataj.
         Petre Roman.  A  fost,  după   respective,  chemări  şi  idei   —  Gum merge treaba ?                  Grava  situaţie  a  zooteh­  mai  piele  şi  os,-numiţi  mi­
         cum  s-a  afirmat  la  televi­  despre   necesitatea  de  a   —  Să  ştiţi  că,   uneori,            niei  hunedorene,  ca   de   nus variante,  ce  se  sacrifi­
         zor,  fructuoasă.  Unele  pro­  munci,  de  a  da  cît   mai   scoatem  cărbune  mai  bine           altfel  şi  a  şeptelului  între­  cau  prin   complexe   din
         bleme  ridicate  s-au  rezol­  mult  cărbune  ţării  noastre  ca  înainte.                           gii  ţări,  de  ăbia  acum  ni   cauza  lipsei  de  hrană,  la
         vat pe  loc,  altele  au  rămas                     —  Sînteţi  tânăr...                             se  înfăţişează  în  adevăra­  tâcîmurile  de pasăre sau la
         în  studiu.  Pe  micul  ecran                       —  Da.  A m  28  de  ani. De                     ta  ei  dimensiune.  Umfla­  acele  necomestibile   zgîr-
         au  apărut,  atunci,   foarte   însemnări  de  la   aceea  noi,  tinerii,  trebuie                   rea  statisticilor  la  fiecare   ciuri etichetate, fals, a-ntiia
         mulţi  mineri  din   Valea                        să  punem  umărul  pentru                          recensămînt  —  în   sfîrşit   de  vită.
         Jiului  care au apelat la  or­  Întreprinderea    muncă  şi  cinste,  să  lăsăm                      anul  acesta  se  va  face  şi   Ga  să-ţi  dai  seama  de
         tacii  lor  să , muncească  şi   minieră  Paroşeni (I)  minciunile  de-o parte  şi  să               unul  real,  să  vedem  şi  noi   starea   actuală  a  zooteh­
         să  dea  cit  mai  mult  căr­                     ne  apucăm  de  treabă!                            exact  pe  ce   lume   sîii-   nici  româneşti  şi,  implicit,
         bune  pentru  ţară.  Am  vă­                        —  Gum  vă  numiţi ?                             tem I  —,  s-a  dovedit  a  fi  O   a  celei  hunedorene, nu tre­
         zut  pe  feţele  lor  bucuria                       —  Sînt  minerul  Nicolae                        curată  înşelătorie,  induce­  buie,  neapărat  să  fii  spe­
         de  a fi  liberi  şi de  a  putea   libere.  In  continuare,  suc-?   Agapie,  din  brigada   lui    rea  în  eroare  a  poporului
         vorbi  deschis  despre  toate   cint,  cîteva  din  crîmpeiele   Bărbăcaru.                          găsindu-şi  expresie  concre­  cialist  în  materie.  Este  su­
         problemele  care  îi  frămân­  consemnate în sala  de  apel   Minşr  Gheorghe  Posto-                tă  în  starea  de  înfometare   ficient  pentru  oricine  să  fi
         tă.  Tot  mai  des  reveneau   a  minei  Paroşeni:  lachc:  .Am   vîrsta  de  31                                              privit  întâmplător  anima­
         pe  buzele  lor  expresii   şi   Miner   Ion  Alexandru,   ani  şi  sînt  în  subterarî  de          în  care  ne-au  împins  cla­  lele  cum  ies  leşinate la pă-
                                                                                                                           politica  sa
                                                                                                              nul  tiranului,
         apeluri,  ca:  „Fraţi,-  ortaci I   şef  brigadă:  „Muncesc  la   10  ani.  în  prezent,  mun­       agrară  delirantă.       şunat  cînd  dă  colţul  ier­
         Să  dăm  cit  mai  mult  căr­  pregătiri,   în  stratul  IV.   cim  mai  relaxat,  mai  cu                                    bii,  care  mai  apucă  evi­
         bune I  Ţara  are  nevoie  de   Sînt  miner  de  24  de  ani   bucurie  de  viaţă.  Trebuie           Dacă  ar  fi  să  ne  luăm   dent,  să  fi  văzut  cum  por­
         cărbune i“.              Oamenii  vin  la  lucru,  nu   să  muncim  mai  mult  că                    după  promisiunile  din  aşa-   cii  şi  păsările  din   com­
          ...Atunci,  în  17  ianuarie   am nici unul lipsă. Trebuie   înainte  şi  să  ne   primim           zisele  programe  de  dezvol-  .   plexele  industriale' specia­
         a.c.,  cînd  ne  aflam  la  în­  să  muncim,  pentru că  fără   drepturile mai  bine ca îna­         tare  a  zootehniei,  de  auto-   lizate  stăteau  zile  în  şir
         treprinderea  minieră   Pa­  muncă   nu   putem   să   inte".                                        conducere   şi ■ autoaprovi-   fără  un  gram  de   furaj,
         roşeni,  nu  ştiam  despre în­  trăim!“.            Despre  alte  probleme  a-                       zionare  teritorială,  nu  arh   asta  în  timp  ce  „oficiali­
        tâlnirea  amintită.  Şi, cu atât   'Ne  adresăm  unui  miner   flate  de  la  minerii Paroşe-         avea  nici  un  motiv  de  ne­
         mai  mult,  despre  rezulta­  tânăr:.  „Este  ora  11.  De  ce   niului,  într-un  alt  articol.     linişte,  fiecărui   cetăţean   tăţile"  se,  şi  ne,  îmbătau
         tele  ei.  De  aceea,  ne  tre­  aţi  venit  aşa  din  timp  în                                      revenindu-i  anual,  statistic   cu  raportări  fictive de  pro­
         sare  sufletul  de  bucurie,  în  sala  de  apel ?"      MARIN  NEGOITA                              bineînţeles,  cîte  o  jumăta­  ducţii  şi  efective.
                                                                                                              te  de  porc,  plus  vita,  oaia.   NICOLAE  TIRCOB
                                                               P r o p r i e t a r u l                        pasărea  şi  peştele.  Să  ne
                 Intervenţie  promptă                          „SUPERCOOP“-ului                               scoată  bogăţia  afară   din
                                                               va  fi  judecat  pen­                         (casă,  nu  alta!  Dar  ce  te   (Continuare  în  pag.  ă  2-aţ
          Irma  Vad,  viază tpare  la .   r—  Am  chemat-o  pe-, res»   tru  lud»»  de  mit»                  faci  cînd  acea  „jumătate"
        chioşcul. de  incintă;  pen­  ponsabila   restaurantului    (pag.  a  2-a)                            de  porc  înseamnă  abia,  pe
        dinte  de  restaurantul  „Ar­  „Ardealul”  la  faţa  locului   Să  ne   privim  în                    o  persoană,  doar  12  kg  pe
        dealul",  de  ia  sediul-I.R.E.   —  ne-a  relatat  Gheorghe   oglindă,   doamnă                      an,  cu  vită  cU  tot?  Neîn­  Convocare
        Deva,  era  arogantă,  vorbea   Bălaii,  preşedintele  consi­  Alionescu        Torent   de  gheaţă  pe   doielnic  atunci  nc   duce
        urît  cu  oamenii,  deschidea   liului  F.S.N.  —  şi   i-am   (pag.  a  3-ct]  Rîu  Mare.            gîndul  la  acei  purcei  nu­  S-a  prezentat  la  re­
        unitatea  după  bunul   său   spus  eă  oamenii  noştri  n-o                                                                    dacţie  domnul   Dorin
        plac.   într-o   zi  —   cum   mai  vor  pe  Irma  la  bufet.                                                                   Cristea,  membru  al  bi­
        ne-au  scris  Dorina  Dcmea,                                                                                                    roului  provizoriu  al  A-
        contabil,  Ilie  Bădilă,  sub-   - Ş i ?                                                                                        sociaţiei  profesionale  li­
        inginer,  Livia  Sava,  teh­  —  Dorinţa  lor  s-a  îm­      ...Niciodată  n-o  să  consider                                    bere  a  micilor   mese­
        nician,’  la  susnumita  în­  plinit,  nici  nu   se  putea                                                                     riaşi.  El  doreşte  să  a-
        treprindere  —  I.V.  a  făcut   altfel.                                                                                        nunţe  că  duminică,  28
        o  boacănă:  primind  por­  Sigur   că  nu.  Cei   o*   că  am  făcut  destul  pentru  Orăştie,                                 ianuarie  1990, ora  11,  la
        tocale,  pateuri  şi  conserve   practică . metode - încetăţe­                                                                  Şcoala  generală  nr.-  11
        de  carne’  n-a  pus   toată   nite  în  perioada  de  tristă                                                                   din  municipiul   Hune­
        marfa  în  vînzare,  dosind   amintire  a  fostei  dictaturi                                                                    doara.  va  avea  loc  adu­
        o  parte  din  ea.  Figura  nu   nu  mai   au  ce  căuta  In           pentru  România!                                         narea  de  constituire  a
        a  ţinut,  ă  intervenit  con­  comerţ  şi  dacă  nu  pleacă                                                                    Asociaţiei   profesionale
        siliul  pe  unitate  al  Fron­  singuri  pot  fi  obligaţi  s-o   Domnul  Florian   Ghişa   este  director  tehnic  şl  unul   mit  cetăţenia  franceză,  n-a   libere  a  micilor  mese­
        tului  Salvării  Naţionale  şl   facă.              -este astăzi un  respectat ce-   din  principalii  acţionari  al   renunţat  fa  cea   română,   riaşi  din  judeţul  Hune­
        a  obligat-o  să  sedată  mar­                                               firmei  .Danielson".  O  fir­  neuitind  niciodată  ţara  şi   doara.  .
        fa  de  sub  tejghea.             TRAIAN  BONDOR    tâfean  al  oraşului  Moulins   mă  mică,  dar  cu  o  fru­  locul  unde  s-a  născut.  Du­
                                                             din Franţa.  De loc  este din                                                Scopul  asociaţiei  -este
                                                             Orăştie,  de  unde a emigrat   moasă  cflră de afaceri,  ca­  pă  emigrare  s-a  întors  pri­  de  a  organiza  lupta  u-
                                                                                     re  execută  proiecte  şi pro­
                                                                                                             ma  dată  acasă  in
                                                                                                                              zUeie
                                                             in  anul  1981,  nemaisupor•                                               nită  a  membrilor   săi
                                                                                     totipuri de  autoturisme  şl   premergătoare   Revoluţiei.  pentru  apărarea  dreptu-
                                                             tind   teroarea   dictaturii   maşini de  cursă.  De  un  an               . rilor  şi  promovarea  in­
                                                             ceauşlste.  In  Franţa  a  ur­  şl  jumătate,  preciza,  este   MIRCEA  LEPADATU   tereselor   lor  profesio­
                                                             mai  facultatea,   devenind   şl  deputat  independent  in                 nale,  sociale,  economice
                                                             Inginer.  Astăzi,  ne  spune,  oraşul  Moulins.  Deşi  a  pri­  (Continuare  in  pag  a  2-a)  şi  culturale.
                                                                               M a r t o r i  o c u la r i  n e   r e la t e a z ă


                                                           Doi criminali  odioşi  prinşi în  judeţul Hunedoara (VI)


                                                              Domnul  colonel  de justiţie,  Liviu  Tit  Domşa,  şeful   Iată  întrebări   pline   de   —  Pe  la  noi  nu  a  fost
                                                                Procuraturii  Militare  Cluj  declară :      .semnificaţii.  In  strădaniile   semnalat  Tot  ce  vă   pot
                                                              •   Elicopterul  se  afla  în  zbor  legal     noastre  de  a  găsi  răspuns   spune este  că  în  seara  ace­
                                                                                                              la  această  întrebare,  aflîn-   lei  zile,  pe  aici,  la  o  alti­
                                                              •  Urmele de gloanţe găsite  pot  fi  de  la  misiuni  an­  du-ne  Ia  Alba  Iulia,  prin
                                                                terior  executate'         ,                  bunăvoinţa  domnului  loco­  tudine de  aproximativ  2000
                                                              •   Elicopterul  era  pregătit  pentru  aterizare  forţată  tenent  colonel  Viorel  Bîr-   de  metri  a  trecut,  credem,
                                                                                                                                       un  avion,  care  avea  şi  lu­
                                                              •   Nu  există  nici  un  .dubiu  —  cele  două  cadavre   loiu,   comandantul  U.  M.   mini.
                                                               arse  sînt  ale  celor  doi  generali         01033,  am  luat   legătura   —  S-a  tras  asupra  vreu­
                                                                                                             telefonică cu  domnul  loco­  nui  aparat,  în  zbor.   ne­
                                                             Revenim  cu  o  seamă  de   al  Miliţiei  şi  Velicu  Miha-   tenent colonel Nieolae Cră­  identificat ?
                                                           elemente noi legate de pră­  lea,  fost locţiitor  al  şefului   ciun,  comandantul  U.  M   . —  De la  noi  nu s-a  tras I
                                                           buşirea,  în  apropierea  mu­  Inspectoratului  General  al   01696  Vinţu  de  Jos.  La  Tribunalul  judeţean
                                                           nicipiului. Alba  Iulia,  a  e-   Miliţiei.         —  Vă  rugăm  Să  ne  spu­  Alba  Iulia  ,am  avut  plăce­
                                                           licopterului  care  îi  trans­  Din  cele spuse  de  inter­  neţi,  domnule  comandant,   rea  să discutăm  cu  domnul
                                                           porta  pe  cei  doi  generali   locutorii  noştri,  un  lucru   ce,  ştiţi  despre  elicopterul
                                                           prinşi  în  judeţul  nostru:   este  sigur  acum:   asupra   care  ti  transporta  pe   cei   VALENTIN  NEAGU
                                                           Constantin  Nuţâ,,  fost  şef   elicopterului s-a tras. Cînd,   doi  generali  tn  seara  zilei
                                                           al  Inspectoratului  Generai  de  unde  şi  cine  a  tras ?  de  23  decembrie  1989 ?  (Continuare  in  oag.  a  3-a)
                       Desen  de  CONSTANTIN  GAVBjtLA
   1   2   3   4