Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_28

Peg î C U V ÎN T U l LIBER ti

faţă de pătimi şi

să n-o sUM h i!
S Ă V Ă C U N O A S C Ă
înlăturarea moştenirii cheiate. Asemenea preo­ livada, pe 30 de ha, este
grele lăsate asupra agri­ cupări există şi la B.A.P. imbătrînită şi slab pro­
culturii de fosta dicta­ Haţeg, unde culturile de ductivă, impunlndu-se des­
tură solicită din plin griu şi orz — pe 120 ha fiinţarea ei şi cultivarea
isteţimea ţi eforturile oa­ au fost fertilizate supli­ cu plante furajere a tere­ BOGDAN MIHAI-BUJOR
menilor pămtntului — ţă­ mentar de către mecani­ nului respectiv.
rani cooperatori, meca­ zatorii Siminic Ionescu şi 0 problemă dureroasă o
nizatori ţi cadre tehnice. cel doi Alexandru Brejan constituie zootehnia, sector PRIMARUL JUDEŢULUI HUNEDOARA
Acum este nevoie mai — tată şl fiu, oameni pri- unde producţia de lapte
mult ca pricind de o bună cepuţi şl conştiincioşi In ce se livrează zilnic a-
organizare şi unirea for-’ meseria lor. Formaţia de proape că s-a înjumătăţit tor la mina Petrila, apoi elevă în clasa a Xl-a la
ţelor tuturor celor ce lu­ tractorişti a asigurat tot­ Cauza au o constituie lip- o vreme a lucrat la, mina Liceul industrial minier
crează pămîntul, astfel ca odată transportul In cîmp . sa furajelor,. -el'.a. îngri­ Uricani şî la centrul de din Petroşani.
acesta să rodească cit mai a peste 2 500 tone gunoi jitorilor. Dacă ■: Matilda calcul electronic Petro­ După victoria revoluţiei
bogat pentru cei ceri mun­ de grajd în vederea fer­ Neteoiii, Ioana Zepa, Dina şani. ta 1972—1973 a fast populare In ţara noastră
cesc. Grijile slnt multe, tilizării a 40 de hectare Zeiconi, Valeria Florescu şef de iot la Grupul de a fost ales în consiliul
fiecare lucrare făcută la destinate plantării carto­ şi Aron Stăncescu înţeleg şantiere "Itofexi-Sebeşt Iar FronMui Salvării Naţio­
timp ţl bine contribuind filor, precum şi ridicării să-şi îndeplinească atri­ între 1973—1977 — zia­ nale de la mina Petrila..
la creşterea producţiei în potenţialului productiv al buţiile ce le au, alţi în­ rist la Petroşani. Mai a- A fost propus să candi­
fiecare sector de activi­ livezii. Acţiunea se află grijitori au lăsat in pără­ poi, timp de muri an i, deze pentru funcţia de
tate^ In plină desfăşurare. An» sire loturile de animale pînă In 3982, a fost În­ primar al judeţului Hu­
Pe lingă aşezarea pe baze reţinut că in perioada ur­ ce le aveau în primire, cadrat la Institutul cen­ nedoara. Din orie trei
noî, gîndite temeinic şi mătoare se va trece Ia ceea ce a provocat mari tral de conducere şi in­ candidaturi- a fost prefe­
real, a întregii producţii tăieri şi stropiri în plan­ greutăţi in desfăşurarea formatică. în 1982 a re­ rată cea a lui Bogdan
din agricultură, la sate taţie. activităţii, scăderea pro­ venit la mina Petrila, m Mihai—Bujor, din data
şi oraşe, in S.A.P. se în adunarea cooperato­ ducţiei de lapte. Pentru şef al sectorului de in­ de 11 ianuarie 1990 el
rrinventariază toate re­ rilor care, a dezbătut re­ ieşirea din impas, condu­ vestiţii, după trei asl a fiind primarul Judeţului
sursele, se desfăşoară ac­ cent problemele stringente cerea unităţii tace apel la Se-ntimplă să-l cunosc fost promovat director Hunedoara, funcţie în
ţiunea de revedere şi re­ ale unităţii s-a cerut, în­ oamenii de bine din oraş pe Bogdan Mihai-Bujor tehnic la întreprinderea care îi dorim mult succes 1
partizare a loturilor mă­ tre altele, să fie clarifi­ să dea o urină de ajutor de mult. De vreo 26 de minieră Vadea de Brazi,
rite In folosinţa personală cată grabnic situaţia apar­ pentru ameliorarea situa­ ani. Era student la Insti­ iar ba 1988 — director 3â — Mulţumesc. In 15
a cooperatorilor ţ i altor tenenţei' actuale a tere­ ţiei. tutul de mine Petrdşaal. mina Petrila. decembrie era ziua Mi- •
cetăţeni. Esenţial este însă nului — 100 ha — ce era Aşa cum fiecare agri­ Eto — la .filologie" ia înterestedu-se continuu hâdei şi m-am dus la
Timişoara. M-au prins a-
faptul că nu se stă cu cultivat cu Legume de că­ cultor -■Cinstit ştie' ş i’ re-, «luj. De atunci, drumu­ de munca şi viaţa oame­ colo evenimentele care
mîinile In sin, ci se între­ tre ferma din localitate a cunoaşte, maja faţă de rile noastre s-au inter­ nilor, rezolvîndu-le, temă
prind măsuri concrete A.E.S.G.H. Slntandrei. tu Pâsrint şi animale- nu tre­ sectat de multe tari şl parte dtn probleme, atit au declanşa* Revoluţia e-
pentru ca lavenirea pri­ altă ordine de idei, dup® buie să slăbească nici un mi-am putut consolida cit s-a putut sub un re­ liberatoare din ţara noas­
măverii toate pregătirile cum ne spunea doamna moment 1 părerea că este un om gim de teroare, s-a bucu­ tră. An» văzut sinistrul
pentru semănat să fie în­ inginer - Eufrosina Bufnea, , hflCQLAE HtCOS drept, energic şl perseve­ rat de stima şi respectul cruzimea, dar şi curajul
rent, cu spirit de iniţîa- acestora. Timp de 10 ani nemaipomenit al oameni­
tivă şl neînduplecat cu
lenea, cu necinstea « lus­ a desfăşurat şi activitate lor, al tinerilor, optimis­
didactică la liceul şi In­
DIN PARTEA PROCURATURII trul de suprafaţă. î l ca­ mul lor. Şi am revenit
racterizează grija şi res- stitutul de mine din Pe­ ac.asă cu crezul încrustat
¥rmare a cercetări­ a.c., în urma probelor peetni faţă de o*», faţă troşani. în 19841 s-a pro­
lor efectuate împotri­ administrate în cauză, de viaţa şl trebuinţele pus o funcţie într-un or­ pentru totdeauna in su­
va lui Alexandru Voi- rezultînd vinovăţia aces­ ou avem lui. ganism central, Insă a flet şi te conştiinţă ca,
culescu, fost preşedinte tuia pentru Infracţiunea Dar, mai concret, cine refuzat, preferind să ră- oriunde voi lucra, să mă
de luare" de mită, orga­ zbat pentru împlinirea
al U.J.E.Coop. Hunedoa- este Bogdan Mihai-Bu­ mînâ alături de minerii
nele Procuraturii au luat carne jor?
ra-Deva, se face cunos­ măsura arestării preven­ Este inginer minier, ab­ Văii Jiului. idealurilor pentru ; care
cut opiniei publice că, tive. ' Cercetările conti­ solvent Institutului de Soţia, sa este inginer şi-au dat viaţa, în acri
suficientă? 1965. ’’ dnpă ce terminase Combinatului minier Va­ mii de oameni nevino­
la data de 25 ianuarie nuă. mine Petroşani î « ansfl preparator te cadrul decembrie însîngerat 1989,
liceul din localitate în lea Jiului, iar cele două vaţi, Să doarmă veşnic
fiice ale lo r .— Mihaela
Niciodată n-o să consider (Urmare din pag. I) i. 1960. S-a năsept în Pe­ — studentă îa Faculta­ în linişte |i pace, sub
troşani. la 10 aprilie 1943.
Şi-a-început activitatea tea de matematică din glia românească, eroii
că am făcut destul productivă ca şef de sec­ Timişoara şi Raluca — noştri...
Nici ’ efectul miîioanelor
pentru Orăştie, pentru România ! de unităţi nutritive rapor­ VAIDA VICTO R
tate de pe cele peste 250 000
(Urmare din pag. 1} - Am înţeles de la dom­ ha pajişti naturale ale ju­
nul Mircea Homorodean, deţului nostru n-au avut VICEPRIMAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
In timpul acesteia s-a _ primarul Orăştiei, că aţi darul să redreseze zooteh­
la Bucureşti, de unde, in mai luat unele iniţiative in nia. Lipsa acum a circa
14 decembrie 1989, a ve- folosul cetăţenilor oraşu­ 10 000 tone nutreţuri fi­ mişoara, luindu-şi licen­ ca inginer principal şi
nk in cea mai mare grabă lui... broase (să nu mai vorbim ţa în 1968. şef al compartimentului
le Orăştie, pentru a spri- - Am făcut cîte ceva, în de concentrate, de cele Prima angajare — în cercetare - proiectare la
Hei locuitorii oroşuiuJ natal. limita posibilităţilor mele. proteice şi vitaminoase — toamna aceluiaşi an, la S.T.E. Mintia, iar în 1988
— Cum am ajuns dmi~ Puţin, consider, din cîte aş n.n.) ne dă imaginea." e-' Trustul .Energomontaj" a fost numit director ad­
mata la Orăştie, ne spu­ vrea să fac pentru oraşul xactă a deficienţelor ce se Bucureşti^ şantierul M ia-. junct aici, la «Steaua de
nea domn ul Ghişa, am Ipa t copilăriei şi tinereţii mele, manifestă in hrănirea ani­ tia, participînd activ la pe Mureş". Din 11 ianua­
legătura ea, reprezentanţii pentru România. Mai exact, malelor. Zootehnia se fă­ execuţia şi punerea in rie 1990 este viceprima-
locali al Frontului Salvării om cumpărat un ecograi cea, decij nu după deviza funcţiune a primelor pa­ rul judeţului Hunedoara.
Naţionale, pentru a stabili pentru spitalul orăşenesc. tra grupuri de cile 21® Soţia este medic la dis­
de a asigura „masă — rasă pensarul nr. 1 Deva. Are
da ce ajutoare este nevoie. Aparatul se află In drum li®W, fiecare ale Centralei
— casă", ci -apă — paie doi copii. Fetiţa este ele­
M-am reîntors fn Franţa, spre Orăştie. In sprijinul termoelectrice Mintia. In
de unde am adus un prim modernizării producţiei la şi bătaie",- cu consecinţe anii 1972—J974 â urmat vă în clasa a V-a, iar
transport de medicamente, întreprinderea c h I m i c ă incalculabile privind dege­ Specializarea în termocen­ băieţelul are doi ani.
efknente şl pături pentru le-am propus procurarea nerarea fondului genetic trale şi centrale nuclea- Pe agenda de lucru a
spital ţi coshle de copil, unui ordinator pentru pro­ : al şeptelului. Ca urmare, ro-electrice la firma Sie­ viccprimariflui Vaida Vic­
ajutor din partea mea şt iectări jlXAQ.), al cărui cantitatea de carne prelua­ mens din Republica Fe­ tor, în aceste zile grele,
a domnului Joseph Le Bris, cost & suport eu 'm pro­ Cu clteva zile îh urmă, derală Germania. Ha re­ dense de după Reyoluţia
directorul general şi patro­ porţie de 80 la sută, restul tă anual la fondul de stat cineva făcea o remarcă întoarcere s-a angajat din populară în România, în
nul Uimei .Danielson". In urmind să fie achitat de a oscilat între 40—60 la semnificativă; cei trei li­ aou la Trustul „Energo- prim-plan se află: con­
acelaşi timp, am iniţiat or­ urfitate prin produse. Tot sută, proporţie în care se deri ai administraţiei to­ montaj * Bucureşti, dar strucţia de locuinţe —
ganizarea unui ajutor,mai m aceasta idee. m-am an­ regăseşte şi consumul nos­ cate a judeţului — pri­ ta şantierul Rovinari, domeniu în care cerinţe­
consistent din partea fri- gajat să suport cheltuieli­ tru alimenta*. marul, vicepri mărul, se­ cbntribuind, în calitate
tregului oraş Moulins şi, ia le ca specializarea în fran­ Ieşirea din impas, o ştim cretarul — îşi au obîrşia de inginer şi şef de lot, le sînt foarte Otarl iar
dorinţa cetăţenilor din O- ţa a 4 ingineri din intre- bine, nu este nici uşoară în ţinutul hunedorean — la realizarea şi conecta­ posibilităţile încă limita­
te; extinderea şi îmbu­
rbştie, demersurile pentru şi nici rapidă curii am dori, motiv solid de" atenţie şi rea la sistemul energetic
tnirăfirea celor două oraşe- prinderea' chimică. Mai a- luînd în calcul parametrii interes pentru pretoriul naţional a primului grup, nătăţirea reţelei de ţer-
— Cum au răspuns cei vem şl afte planuri, cum de la care pornim. şj viitorul acestui frumos de 330 MW, de la G.T.E. moficare în majoritatea
din Moulins ? ar fl construirea m ei cose şi mănos plai, românesc,- Rovinari. localităţilor judeţului, ca
— La fel ca întreaga pentru copiii orfani,^ spa­ Lăşîndu-i pe zootehnişti, Este, aşadar, şi cazul în 1986 a revenit la şi a celei de apă potabilă
franţă. Exprimindu-ş! ad­ ţioasă şi bine dotata, dar medicii veterinari şi ade­ lui Vaiţja Victor, care Mintia, fiind şef de lot şi industrială? repararea
miraţia pţntru eroismul ti­ despre ide este prematur văraţii crescători de ani­ ş-a născut îa satul Gin- nâontâj electric şi AMG, şi gospodărirea fondului
neretului, ai întregului po­ să vorbim. MS reîntorc male să-şi facă sfînta da­ ciş, comuna Teliuc — de locativ, în vederea ereă-
por român şl, In acelaşi peste cfteva zMe in Franţa, torie după ştiinţa şi pri­ lingă Hunedoara, la 13 timp în care s-a făcut pa­ xii unor condiţii de trai
ralelul cu sistemul
na­
timp, compasiunea pentru duc iod acolo două emo­ ceperea . lor, credem totuşi septembrie 1945- Primele ţional al grupului nr. 5 ' demne şi civilizate pen­
miile de victime şi singele ţionante. mesaje din par­ într-o «vitalizare auten­ patru clase te-a făcut la d f aici. Alţi cinci ani, tru toţi locuitorii Jude­
vărsat în Revoluţie, Oficia­ tea Consiliului orpşenesc tică a zootehniei hunedo- Siriei^ .teri 1977—1982, a lucrat la ţului 5 perfecţionarea
lităţile din MouUns şi-au al F.SJN. şi primăriei dm rene, afectînd şi subordo- C.T.E. Rovinari, ca şef titensportului — toate, bi­
exprimat acordul în legă­ Orăştie. Voi reveni ok i nu la Ţeliiic, iar liceu l— la al secţiei automatizări şi* neînţeles, CU sprijinul
tură cu ‘înfrăţirea oraşelor peste ‘ mult timp, cu noi nînd redresării ei tot ce Hunedoara, pe «ane l-a
noastre. Totodată, s-a lan­ ajutoare materiale, împreu­ este necesar. Ia numele absolvit în 1963. A urmai fftrector adjunct,. întee permanent şi efo rM stis-
sat iniţiativa realizării v- nă cu o delegaţie ekckriâ bunăstării noastre, a tutu­ apoi Facritatea de riec- 1982—19*5 a fost director ri înteeprinderitor
mii fond de ajutorare din a oraşului Moulins, pen­ ror, merită cu prisosinţă trotehnică — secţia etec- îa G.T.E. Turceni, din 1985 şi instituţiilor Judeţene
partea locuitorilor oraşu­ tru a pune bazele înfră­ să fie făcut acest efort in­ troenergetieă din Ti­ pînă în 1988 a funcţionat de resort.
lui. ţirii noastre.
dividual şi colectiv, \ - y