Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_30
P. 2
’ag. 2 CUVÎNTUl LIBER I
Directoratul" pe tapet Un telefon care făcea, pe .« m utul
99
Mai intli, trebuie să-i le aveau pe suflet. Direc rieră de baritină, să-i dea
informăm pe cititorii noş torul ce era să zică ? «Da. ■ asistenţă tehnică.
In istoria Franţei, peri tor »conducători fără oas ducători", înconjuraţi fiind tri că dintre „foşti* fao Sînt, drepturile voastre şi — Atunci — ne poves
oada „Directoratului“ este te", care sfidează voinţa din flancuri şl din spate, parte nu numai mărimile puteţi să vi le căutaţi 1“ — teşte inginerul Avrames-
legată de numele iui Na maselor, cele mai in drept nu mai aveţi decit o şansă. de la partid, adică cele le-a răspuns. Apoi, oame cu —, i-am zis să facă hir-
poleon. să le analizeze activitatea Să comandaţi, pentru a vâ politice, ci şi mărimile— nii au plecat cu treaba lor, tie să mă ceară la statul
La noi, „Directoratul" a şi, funcţie de rezultat, să salva, ca nişte bravi ce securistice, dacă putem spre fraţii din Lupeni, care nostru şi eu voi ceda va
devenit de o acută actua le acorde in continuare în sinteţi: Înainte I Şi medi spune aşa. In multe cazuri erau în grevă. luta la stat Ştiam că sin
litate după ' Revoluţia din crederea sau să ie ceară taţi dacă înainte era mal acestea din urmă erau mai Imediat, după acel eve tem interceptaţi şi am a-
decembrie douăzeci fi demisia. Chiar nu pot re bine I Nu pentru domnii puternice declt primele 1 niment, Avramescu a fost dăugat: cedez toată valuta,
doi. nunţa, de dragul puterii le voastre, fireşte. fiu aceste precizări, să retrogradat ca şef de sec- pentru că sînt leşinaţi du
Desigur, directori au e- şi al intereselor personale Tapetul pe care zilnic vă prezentăm cîteva dat* pă e a ! Asta a fost tot
xistat şi pinâ acum. In ge la doctrina nefastă con este afişată problema „Di despre omul care a suferit — Ce s-a întîmplat mai
neral ştim bine cum erau form căreia scaunul fl rectoratului-" suportă o con păţania cu telefonul Se DIN APUCATURILE departe ?
numiţi şi ce criterii stă funcţia au fost special troversă. Pentru că trebuie numeşte Traian Avram es — Timp de două săptă-
teau la baza investirii lor. create pentru un anume să înţelegem bine I Extre eu, Inginer pensionar. Lo „FOŞTILOR" mîni n-am mai primit nici
De aceea, in numele de om fl date odată pentru ma negativă a democra cuieşte In oraşul Vulcan. un telefon. Am crezut că
mocraţiei fi libertăţii, oa totdeauna ? ţiei este anarhia. Or, tn A avut multe funcţii de mă ocolesc oamenii, prie
menii au trecut ta justi- Dacă aşa stau lucrurile, situaţia actuală, cind se conducere în unităţile mi tor şi a simţit, instinctiv, tenii. Pe Urmă, unii m-au
licate schimbări, care vi şi din informaţiile primite prefigurează destinele vii niere, dintre care reţinem cum se ţese In jurul lui un întrebat de ce nu răspund
zează structura adminis la redacţie de la diferiţi toare ale ţării, na schim pe cea dintre 1975—1977, fel de păienjeniş. Dar, să la telefon. Şi atunci am
trativă. Acest demers fi colaboratori sau delegaţii barea de dragul model, a director la LM. ParoşenL trecem la concret reclamat la centrală ‘tele
resc, in pas cu vremurile ale unor colective, sintem răluielilor şl ■ răzbunărilor In august 1977, cind vesti ...In 28 mal 1985, de ziua fonul defect Le-am dat şi
noi, care, nu este nici o convinşi că acesta-i ade personale trebuie să-fl tul Dobre, în fruntea unui de naştere a soţiei sale, a numărul 70745. Şi ce cre
noutate, cer oameni noi, vărul, atunci apelul nostru spună cuvin tul, cl intere detaşament de mineri (tot sunat cineva din Canada. deţi că mi-au spus ?
se cere dublat de schim la conştiinţă nu-fi mai sul general, al cărui prim schimbul care intrase sea Era un cumnat al soţiei. . — Ce v-au spus ?
barea unor nocive menta- are rostul. Oricum, n-ar criteriu trebuie să fie, in ra, la ora-10, în subteran), —- Gă eu am alt număr
Utăţl. fi în stare să priceapă că, discutabil, competenţa. se pregătea să plece spre Un profesor, căsătorit cu de telefon: 70691 ! Pe care
Nu înţelegem defeJ cum in conformitate cu legile Prea am fost învăţaţi pinâ Lupeni, directorul s-a dus sora el. Noaptea, la 3: il am şi în prezent. Poşta
un director, căruia oame chimiei, bucata de zahăr acum întii să tăiem şl a- la ei, la rampa puţului. „Alo, 70745 ?". „Da, noi sîn- îmi schimbase numărul de
nii dihtr-o întreprindere se dizolvă in apă. Cel bia după aceea să nu Era ora unu, noaptea. A tem, cumnate 1“ „La mulţi telefon, la cererea securi
sau instituţie ii cer să de mulţi, in care stă de fapt mărăm. Este timpul să vrut să-i lămurească. Insă ani I Ce mai faceţi ?“. Şl tăţii, fără măcar să mă
misioneze, se poate incă- voinţa şi puterea, trebuie numărăm de zece ori şi să minorii l-au întrebat: .Pu tot aşa, au discutat multe. întrebe dacă sînt de acord,
păţina, in numele a ceea să-i determine să accepte tăiem o singură dată. tem să mergem să ne cău Intre altele, cumnatul din ori să-mi ..spună. Oamenii
ce „a fost", să nu cedeze. clipa de sinceritate. tăm drepturile 7*. Şi i-au Canada l-a întrebat pe T.A. puteau să mă sune mult
Ce-o ti in - mintea aces Aşa că domnilor „con DAN CAMPEAN explicat problema pensiei dacă poate veni In Maroc,
şi multe alte necazuri ce unde el a deschis o ca- şi bine. Telefonul „70745°
făcea pe... mutul Vă imagi
naţi pînă unde îşi băgau
mâinile aceste organe ? I
CUM PLECĂM LA DRUM ? Da, domnule Avramescu,
Arhiplin, autobuzul 31-IID -3121 pleacă din autobaza Deva 1 îmi imaginez. Şi nu se ştie
spre Brad. Cu înţîrzicre, dar bine că; pleacă, işi zic op- i precis dacă şi le-au scos
m aili. Nu apucăm să ieşim din Şoimuş, că trage pe
dreapta. Defect. Oameni bâtrîni, femei cu copii, toţi călă cu totul din viaţa noastră 1
torii coboară. Stăm în drum peste o oră. Unii au noroc
la «ia-mă nene*, alţii zgribulesc. Ajungem în Brad cu chiu
’ cu vai. Oamenii au întîrziaţ la treburi, sînt plini de frig, MARIN NEGOIŢA
dar..*, După-amiază ne Întoarcem la Deva. Cu acelaşi auto
buz. Şoferul zice că Intre timp autobuzul a fost pus la
punct. Plecăm. Nu ajungem la Podele că iar oprim pe PORUMBUL SE
dreapta. De data asta definitiv. Cum să anunţăm auto
gara să trim ită alt autobuz ? Telefon In drum nu este. i DISTRIBUIE
Noroc că nu-i frig. Aşteptăm în drum. Intr-un tîrziu vine )
un .autobuz. Urcăm şi cu m are Intîrzfere ajungem la Deva. (Urmare din pag. 1)
Mulţi au pierdut legăturile la trenuri, sînt nemulţumiţi. Au
dreptate. Pene pe traseu se pot înfîtnpla. Totuşi se cere ţă vitală pentru noi toţi.
mai multă atenţie faţă de starea autobuzelor ce pleacă
la drum. (GH. I. NEGREA). Fie că este vorba de Dra-
gostin Henţ, Nicolae Pă
curar, Valeria Homoro-
PE URMELE UNEI: SCRISORI dean, Romulus Gân
dea, Antonie 3 Homoro-
în numele omeniei. dean, Romulus Meda, de
alţi vrednici ,şi adevăraţi
crescători de animale, fie
care şi-a manifestat satis
sâ se facă dreptate facţia că li s-a împlinit un
glnd bun, că Dumnezeu li
ocroteşte şi pe oamenii de
Din sutele de scrisori adre că dacă nu-1 aduc pentru o... la talpa ţării, că vor avea
sate .Cuvintului liber", ne tocăniţă, n-am să văd apar
captează atenţia rtodurile ti tament. zile şi o soartă mai bună,
ne! mame: „Mă adresez redac — D ar' vi s-a oferit unul. aşa cum <f merită din plin,
ţiei c« lacrimi in ochi. Lo De ce nu 1-aţi acceptat 7 Pre- să poată da măsura reală
cuiesc intr-un apartament de tindeţi unul nou 7
mizerie, igrasie, mă plouă ca — Mi s-a oferit unul fără a hărniciei şi priceperii lor
p* stradă, iar căldură nu am uşă şl geamuri, cu instalaţiile tradiţionalei spre bineen-
delbe, de cei puţin trei ani. deteriorate. Eu nu am ' posibi Vine pămlntul t Cu ce-1 vom lucra7 O politică nedreaptă şl brăpăreaţă l-a determt- vîntarea neamului nostru
Diagnosticul meu este m c . lităţi materiale să-l fac locui nat pe ţărani să renunţe la tradlţla creşterii animalelor, ş l totuţU ţăranul, milenarul său
pulmonar. Slnt şi mamă şi ta bil. Am cerut un apartament ieşit acum la lumină.
tă pentru fetitele mele... Am in stare bună, nicidecum unul sentiment al pămintului II va întoarce din nou la vechea sa îndeletnicire, făcînd roadele Aşa să ie ajute bunul
apelat la secţie pentru un nou. ogorului să umple cămările. Dumnezeu t
apartament. Dar acestea s-au O însoţim pe lullana Butu
dât pe oebi frumoşi, la «ei cu lescu la actuala ei locuinţă.
plocoane serioase". Semnează: La faţa locului, ne convingem
iulian* Butulescu, muncitoare de adevăr: Igrasie, miros de
la Uzina T a C.s. Hunedoara. umezeală, pereţi coşcoviţi din „Mineri! Vă garantăm: N il veţi
LA SEDIUL UZINEI 7 : Cauza ■ apei ce se infiltrează
— Ce cunoaşteţi, domnule peste tot, instalaţii sanitare şi
director Sebastian Popescu, in electrice deteriorate, calorifere COPIII S-AU
legătură cu condiţiile de viată reci.
ale muncitoarei Butulescu lu- — In aceste condiţii, nu-mi ÎNTORS aştepta după utilajele noastre!“
liana T pot ingriji sănătatea pentru
a le fi de folos celor trei fe
— Ea IU s-a. prea tlnut de ACASĂ
serviciu, absenta nemotivat. tiţe. (Urmare din pag. 1} din 120 de muncitori ac —Muncitorii liberi cu em
— Trei 7 Ne-aţl scris despre
I-am oferit o locuinţă, dar n-a două. I Prin intermediul zia- I
acceptat-o. E drept că e bol — Una dintre ele este la ţionează la Roşia Poieni, blema „U.V.M.R.* pe salo
navă. De fapt, in uJUma vre Şcoala ajutătoare de la Peş- rului „Cuvîntul liber* I descărcare. Oamenii noş Nimeni nu spune că nu pete au trimis primii va-
me n-a mai absentat... Cit ath I din 23 ianuarie a.c„ 1 ' tri slnt pe deplin con merge, deşi muncesc Su goneţi ai anului fraţilor lor
putut, am ajutat-o. tcana. Am dat-o pentru că nu părinţii minorilor Cos-I mineri. Legămlntul lor
m-am înţeles . cu soţul meu,
Fostul preşedinte de sindi ştienţi că trebuie să mun condiţii grele — arăta In
cat pe uzină, domnul S Union ne-am despărţit şl mal apoi min Alexandru Viroin J cească, să producă pentru ginerul Nicolae Brusturea- sflnt este să pună sudoare
Pârău, ne spune: „Cunosc n-am avut condiţii materiale. şi Ciprian Buţurcă din I a cîştiga salarii bune. Noi nu, şeful secţiei I. Repet, şi suflet in munca lor în
Dar dorinţa mea cea mai mare
situaţia acestei femei. A făcut Pctrila au făcut un căi- ■
cerere, a fost şi o comisie la este sâ le am pe toate lingă duros apel tuturor celor I avem obligaţia să le asi muncesc In condiţii deose chinată României libere^
mine... De-a lungul anilor fe
ea acasă şi a verificat starea tiţele mele s-au Îmbolnăvit gurăm tot ce au nevoie. bite, dar realizează salarii pentru puterea şi lumi
locuinţei. Este sub orice cri care pot da relaţii <de- 1 — O formaţie compusă frumoase lună de lună. na ei.
tică, după cum s-a constatat. mereu. Se întrebau şl docto spre cei doi copii care I
I-am oferit un apartament, riţele de la dispensarul şcolii:
dar ea vrea unul nou". „Ce face mama voastră că voi au dispărut de acasă. !
mereu stnteţi bolnave ?“. Am
Interlocutorii noştri s-au creat unele greutăţi, e drept, După cum ne relatea- I Către iubitorii fotbalului in mmirapiul Deva
simţit despovăraţi cind am ie şl la locul de muncă. Dar ză lt. col. Radu Gheor- !
şit din birourile lor. Dar n-am asta cu ani in urmă. Pentru ghe, ofiţer de poliţie ju- I
renunţat uşor la ceea ce ne că trebuia să mă descurc sin diciară, poliţia, oraşului ! Marea descătuşare reali Deva cu următoarele pro mice, organizaţiile de ma
propusesem. Am aşteptat-o în gură, să fiu şi mamă şl fată. bleme: să şi obşteşti care dispun
hiroul contabilităţii pe semna ...O podidesc lacrimile: „cui Petrila, în urma cerce- I zată de Revoluţia din 22
tara scrisorii. Cu lacrimi in să mă mai adresez 7". I ţărilor întreprinse, a j Decembrie 1989 se răsfrfn- â. Sprijinul conducerilor de fonduri sînţ rugate să
ochi, tinăra temele ne-a spus: ;..De ani de zile o mamă ge şi asupra fotbalului. unităţilor economice unde doneze în contul secţiei de
— De multă vreme încerc bate Ia toate uşile in zadar. constatat, că cei doi co- I fotbal nr. 45.11.03.47 G.E.®.
să-mi rezolv problema locuin Este singură, fă ră nici un I legi au plecat, fără şti- „ Pînă la aşezarea lucru slnt încadraţi cei 22 de
ţei. Dar cind nu te ajută ni sprijin. E drept că-i despăr rea părinţilor, la un | rilor în matca lor firească, fotbalişti, pentru ca ei să Deva sumele de bani pe
meni... La fostul comitet de ţită de soţ, că ma! are o fe I unchi al copilului Vi- ■ echipa de fotbal Mureşul rămînă In aceste colective care le cred de cuviinţă.
partid (mă adresasem şt Ia tiţă pe care a încredinţat-o cel puţin pînă la sfîrşitul 4 In legătură cu toate
fostul C.C. al P.C.R.), ml s-a unei şcoli ajutătoare, motive roiu, Ja Craiova. Acum I Explorări Deva, care v-a
spus că nu slnt membră de pentru care-i privită încă cu I s-iiu întors acasă, a- ■ adus de atâtea ori clipe de campionatului, cind se va problemele privind soarta
partid şl să merg la sindicat. suspiciune. Dar dragostea pen reorganiza fotbalul pe echipei noastre1 de fotbal,
— Ce v-au spus la sindicat ? tru copiii aduşi 'p e lume, do I colo unde este. locul | destindere şi satisfacţie, alte baze; informaţii se pot obţine la
— Fostul preşedinte nu m-a rinţa de a-1 creşte, frumos lor. Părinţi! Să-i su- ■ este într-o stare foarte
'ascultat • niciodată cu seriozi este şi la ea la tel de puter- praveghem pe copii, să | 2. Să se constituie în toa telefonul 11517, sediul Aso
tate. A făcut glume de prost , nică ca la oricaro .mamă. In I precară, aproape în impo te întreprinderile şi insti ciaţiei sportive Minerul şi
gust. Cind am cerut să vină ‘ numele omeniei, trebuie ca le purtăm grija ca ade sibilitatea de a mai fiinţa, respectiv, Secţiei de fotbal
O comisie la faţa locului ml-a acum, cind revoluţia a triumfat, văraţi ocrotitori ai lor ! | tuţiile, în cel mal scurt
răspuns: „Nu-ţi ajunge unul, să i se facă d re p ta te şi lu- I din lipsa fondurilor. timp, colective de sprijin Miwsşul Explorări Deva.
vrei o sută... 7". Iar altă dată, lianci Butulescu. (S.C.) | Apelul nostru se adre . care să-i înscrie pe mem
cind i-am adus o ciupercă (a- sează tuturor iubitorilor brii susţinători ai echipei; BIROUL SECŢIEI DE FOTBAL
părută în baie din cauza umi
dităţii), mi a zis tn zeflemea ESTERA ŞINA fotbalului din , municipiul 3. Toate unităţile econo MUREŞUL-EXPLORARI .DEVA