Page 3 - Cuvintul_Liber_1990_31
P. 3
lANUiWBEim «ng. r
Cu cetăţenii la primărie • Comitetul CJLR. I
ta masa întinsă Justiţia din O ow m răice J
cunoscut că â depus, I
In aceSte* zile, poate mâi zolva pe loc. 1 Citam se dă blema se află pe agenda
afi venit numai cu mult că oricînd, cetăţenii răspuns omului ? Prin... de lucru a primăriei, dar în tun* Ianuarie, . la *
trec pragul primăriilor de aduceri aminte despre cine eu sprijinul judeţului, al Contul 1989 — Liberia- I
la comune, , .dornici Să şi chţd; a. fost la primărie? constructorilor, trebuie cît tea, suma de IftflW I d I
furculiţa şi cufitul ? afle unele noutăţi, să-şi La Ilia, în schimb, se mai repede rezolvată ! Depunerea s-a făcut in J
rezolve problemele perso cretarul primăriei, Teofil Primarul comunei Gura- nUrnele tuturor membri- |
lor acestei Case de p- *
Da, domnilor I Vă în miţîndu-vă chiar să-l in nale. La Veţei, Ilia şi Gura- Popa, evidenţia în caietul sada, Marian Pin tea, după Jutor reciproc. ‘
trebăm : Slnteţi convinşi, sultaţi? Dumneavoastră, sada, cetăţenii, sînt foarte său Cetăţenii'ce veneau la ce a rezolvat o seamă de
interesaţi în ' ceea ce pri audienţă, rezolva pe loc treburi, unele ale c’elor
aveţi conştiinţa curată şi care aţi sosit la totul ga
responsabilitatea deplină ta, sau aproape gata ? veşte modul în care se unele probleme, pentru al veniţi la primărie; a stat CONTUL 1989- j
clnd, aşezţndu-vă la ma , Stimaţi domni, propa face repartizarea pământu tele se adresa la telefon mai îndelung de vorbă cu LIBERTATEA J
niai
E
sa întinsă de. Revoluţia gaţi că e democratic şi lui. într-una din zilele tre tfîrect Ia Deva. „Dacă tri Vaier Bota, din satul Dânu-
operativ aşa.
cute, Însă, la Veţei nU i-aih
poporului român, a tine drept să aveţi puterea întllnit decît pe Liviu Goia, mitem adrese: hîrtii, se leşti care a sosit’ la cen . . . . .. ,... — > , *
rilor'pe care nici nu i-aţi politică. Dar ce democra trul de comună să înre • Locuitorii . comu- l
văzut vreodaţă, probabil ţie este aceea In care e- secretarul primăriei, şi pe • pierde timp mult' -*■ - ne gistreze un viţel. «Am nei Baia de Criş'. «a |
spune. * Iată, - Aurelia Ma
dih
C.A.P.
preşedintele
nici la televizor, de aco miteţi pretenţia — justi localitate, Ionel Pinteă. Ne rian a întrebat cînd pri doUă Vaă, una care acum depus pînă in ziua d e*
lo de unde v-aţi aflat, ficată doar de istoria e- , interesăm cu ce probleme meşte porumbul ce i - se a fătat şi încă. una care 26: ianuarie 199Q, ia I
trebuie să fete, şi două
bine mersi, plecaţi de la xistenţei partidelor, dum- . Vin oamenii la audienţă. cuvine pentru predarea, la Contul. 1989 — Ltberta- j
greii şi suferinţă, v-aţi neavoastră — ca Frontul contract a unui viţel. Am capete tineret bovin. Pe tea, suma de 195 971 toi. |
„Cîteva zile In şir, oame
gîndit dacă aveţi cele Să abdice pentru a vă nii ne-au asaltat pur ' şi • telefonat la întreprinderea un viţel am contract. S-au. • 22 500- lei au. depus J
schimbat vremurile, revo
zise pentru a yeni acum fâce loc ? Asta e demo Simplu eu întrebări pri cărnii la. Deva şi am pri cooperatorii de la C.A.P. I
doar cu furculiţele şi cu craţia ce 6 Înţelegeţi ? vind repartizarea pămân mit răspunsul cuvenit, pe luţia ne-a adus liberta Simeria în Contul 1989 *
tea şi dreptatea. Nu vom
ţitele In mlini şi cu. pre Şi, fiindcă am amintit, tului* — ne spunea secre . care pot să-l dau acum ce rhai f i oropsiţi cu cote — Libertatea. ' 1
tenţia de a le Înfige, ca de existenţa istorică a tarul primăriei. „Toţi a- tăţenilor. Tot aşa s-*a pro „obligatori^ v e p creşte cu • Pînă sîmbătă '<27 *
la festinurile unde v-aţi partidelor • dumneavoas ceştia au venit şi la uni cedat cu cei care au venit drag animale fiindcă ştim ianuarie) inclusiv, t o i
obişnuit. In bUcâta cea tră, vă Întrebăm, ăpro- tatea noastră" — a subli să se intereseze dacă se că altfel va fi răsplătită C.E.C. Deva a fost de- I
mai mare, mai grasă, de bînd pretenţia că aţi fău niat preşedintele C.A.P. Continuă construcţia blocu pusă in Contul Liber- î
pe masă ? rit România modernă, Drept urmare, au fost în lui cu 20 apartamente (a-~ muncă noastră* — a spus tatea suma de 44 272’20<) |
acest harnic cetăţean din-
V-am aşteptat şi v-am prin marile acte de- la tocmite tabele pentru trei flat la fundaţie). Răspunsul tr-un sat de buni gospo Iei. r ;
dorit — personal' , m-am 1848, 1859, 1918, de ce categorii: membri coope-. primit de iâ serviciul de dari.
bucurat nespus că, după aţi omis că cei 11000 de ratori, 1 pensionari de îa investiţii de la Primăria Cine a pierdut
o jumătate de secol de ţărani au murit, în 1907, C.A.P. şi hemembri' coo judeţului a fost afirmativ". Cert este că acum altfel
viaţă, voi apuca să cu sub guvernarea dumnea peratori. Sînt însă multe Un a dintre problemele sînt primiţi oamenii Ia
primărie, sînt ascultaţi cu
nosc şi eu ceea ce în voastră, domnilor din cerinţe din partea nemem portmonsui ?
seamnă democraţie, Acum Partidul Naţional Libe brilor cooperatori şi ă al sociale deosebite ce le ri -atenţie. Este de relevat Ioan Lup din Ţebea, co
sînt profund dezamăgit ral şi cit de bine au du tor cetăţeni de a primi dică locatarii a două blo dragostea oamenilor pen muna Baia de Griş şi Sa
curi de locuinţe este reali
că nu voi vedea şi nu s-o ţăranii de pe urma tru a lucra pămîntul, pen bina Dănescu, lucrător la
voi cunoaşte democraţia activităţii Partidului Na suprafeţe mai mari de zarea cit mai urgentă â tru a creşte aniinale, O sindicatele libere : Deva
— oricum nu pc cea pe ţional Ţărănesc ? Toată păţnînt. Dar, cum e normal, - canalizării şi construcţia dorinţă arzătoare a oame au găsit ieri, la Deva, un
unei staţii de epurare a
se aşteaptă apariţia unU}
care o visam eu. Căci cea stima — şi este convin act normativ. Ce nu exis apei. Soluţia adoptată în nilor de la sate, de aflta portmoneu conţinînd o su
adusă de dumneavoastră, gerea mea personală că, Condiţiile obstrucţioniste amar de timp, pe care, mă de bani.
din import, domnilor’con Dumnezeu să-l ierte, Iu- tă la primăria din Veţei ? ale vechiului- regim, fără iată, Revoluţia din Decem Cine a pierdut acest
O evidenţă clară, precisă
ducători ai partidelor is liît Maniu va fi odată şi canalizare, cu „fose sep brie a împlinit-o. portmoneu — îl poate’ ri
torice, numai democraţie ddătă reabilitat —, dar a problemelor ce. le ridică dica de la redacţia zia
nu se numeşte. Cum adi ce faceţi dumneavoastră, cetăţenii. Sînt unele do tice", creează mari ne SABIN CERBU rului „Cuvîntui liberi
cazuri locatarilor^
Pro
leanţe care nu se pot’ re
că, domnilor din Parti urmaşii lui, în ultimele Deva. ...
dul Naţional Ţărănesc — zile, este mai specific dic
creştin şi democrat, să se taturii recent omorîte,
dea deoparte Frontul Sal decît - democraţiei. Ghiar
vării. Naţionale, care ,s-a nu vă daţi scamă-?. Re
născut în Revoluţie şi a gretabil. Oricum, ■•'veniţi i POLITIA
dat Liberţate ţării — in în • ospeţie, aţi fost pri
clusiv dumneavoastră, de miţi după obiceiul pă-
a vă manifesta —, şi să mîntului, cu. toată dra
vă lase locul, acuzat că gostea, cu tot. ce avem NE COMUNICĂ i
nu dovedeşte responsabi mai bun pe masă. Dar
litate politică ? Dar cine aţi venit numai cu fur
şi-a asumat responsabili culiţele şi cuţitele. Păcat. TILHARII
tatea şi şi'-o exercită, per- ' NICOLAE STANCiU . AU FOST PRINŞI
’> C. » a -vWJs*: , ■ • ■ s
In noaptea «e 23 tpm
24 ianuarie a.c„ către
SÎNTEM CU FRONTUL! ora 1, Ion RaraleŞhfc Pe
tru Ciocoiu, Virali Tode-
( U r m a t e d m p a g , i) Frontului Salvării Na
Pavel Szasz şi Cristinşl
ţionale {Nicuşor Durcău). Sinea, toji din Petro-
Simţind prezenţa Unui şani, au pătruns în I*-
' : Se intearce plinea la A ranl. Văd ţt el t o n » pline «m carat. Brutăria d e b - V ip . ’ I
cumfa tui M.T.
şi prin
.-,
acum monarhie. Am cre ziarist‘printre ei, mulţi, violenţa, au sustras bo 1 lucrează, din plin. ; • 1 - •- . '■ - f? I
zut în popor, în .'.aceşti ati foşţi'aceia care^aur®0t ;'
oameni care au dovedit r rît să-şi exprime des- nuri în votam *de H 0QB I r ~ ,IÎ | I I I U . 1.1.... u i II 1.11 III I li ni i iiiiis i d i u s n d f n ţ ii ă 'T . i niiu ii t im ni. s m u
Ies, Ataftatm poliţia *
şi dovedesc .în' fiecare zi ‘ ehis simţămintele. îm i
porni»’ p i ^urmele tîlhari- Se limMmezi când agiferiturii
că vor binele poporului cer scuze că nu pot să lor şi foarte curind _ i-a •
'V ' — domnii liiescu, Roman Ie reproduc . tuturor cu arestat. Snteercrtoţ» şi \ , Laurean Daacea,* lucră- 1 mănăm -pe metru pătrat •rii von» . 1»-.'lăsat» «ă.
> ' şi ceilalţi dih Consiliul vintele rostite. urmează sâ Re trimişi în ’ tor al secţiei’' de‘ mecaiii- ’• Indicaţiile riii erau •'dâte faCem meserig
Judecată. i zare din Şoimuş,-este În în mod civilizat, ci cu un Se va iii ugiipillsf ’ |li>
drăgostit sincer de Tnese- j. ton dur, însoţite de ame niter,' . j * £»•
Fra mi n DE LA CEARTA t ria sa. ■ O- şi ■ mărturiseşte, ninţări cu desfacerea con cru foarta tim , ‘♦hF ?a
tractului de muneăv- paro- i aduce pe mulţi Inşşwg Ia
a u ■ ■.
LA BATAIE ., V de altfel r * mulţi ■ cmatura, închisoarea- ş.-al ţară. ..
— Muncesc de
tUrmar* din ciunele; la cină — varză ani în agricultură şi nici- - — Dictatura cekttşis^i a - — Cum s-au impbeat
eu orez şi jumâri, ceai. Element rietont, . mei | odată nu m-am' , gîndit fost măturată de-revolu mecanizatorii cHa : Şoimcr;
. O concluzie se impune de ales că se întreeuse şi cu ţ să-mi schimb meseria, ţie şi o dată cu ea şi în amplul proces al rşahr**
şi nici nu pot primi contra la sine în urma discuţiilor băutura. Constantin La- i fiindcă îmi place, păcat sinistra „nouă revoluţie sării- -agriculturii . româ
valoarea în bani a bonu purtate cu factorii din lău, dbi satul Timp a, co- i ' însă că n-am fost lăsaţi agrară", care * a dus agri neşti ? . , ... i
rilor de masă, care se şcoală: elevii trebuie să ntuna Băcia s-a certat cu > ' .să nc facen* munca cum cultura românească pe — înţelegem că, la. Vii
anulează*. fie permanent informaţi de Marin Delta, ajungîndu-se l trebuie şi cum o ştim. ■ marginea prăpastie!. tor, rolul nostru va craşto
Pentru a ne convinge de tot ceea ce se întîmpiă, să la bătaie. C. L a apucat t , Activitatea noastră era în — Bine că am scăpat de şi sîntem hotărâţi să fim
cele spuse de conducerea fie atitrenaţi la rezol toporul şî nici mai mult, J corsetată, în vremea o- ea, că ne apăsa ca un la înălţimea misiunii- ce
şcolii în legătură cu re- - varea problemelor ce îi nici mai puţin l-a lovit 1 dioasei dictaturi ceauşiste, j u g ! înţeleg — urmărind ne revine. în prezenţ lu
medierea situaţiei de la privesc, ce vizează îmbu în cap pe M. D„ provo- i de decrete, sarcini şi in măsurile ce le preconi crăm la transportul ,f bl
cantină, am făcut o vizită nătăţirea procesului de cîndud leziuni. Autorul i dicaţii, care ne îngră zează Frontul Salvării Na cîmp şi administrarea
la acest punct „fierbinte", învâţămînt. ., violenţei a Fost amendat t deau priceperea, iniţiativa. ţionale — că agricultura îngrăşămintelor organice,
lată ce ne-a mărturisit cu I 000 lei. \ Erau, de pildă, două-trei va fi reconsiderată, acor- împrăştierea îngrăşămin
elevul Mihai Bolohan, amil NOTA : In ziua următoa semănători în acţiune, iar dîndu-i-se locul pe care-1 telor chimice. Dar-- cea
H — D şcoală profesiona- re documentării noastre, TURBULENTUL pe margine stăteau cinci- merită, . Lucrătorilor dih mai d « seamă activitate
lăvfdin comisia de verifi un grup de elevi ne-au ESTE CERCETAT şase „tovarăşi" ce, deşi acest sector li se va reda este cea de reparaţii- - a
cate a meniurilor şi ali adus la cunoştinţă refuzul habar nu ayeau de agri demnitatea şi preţuirea ce tractoarelor, şi maşipilor
mentelor: „Acum sîntem clasei a X -sE de la ace Cetăţenii oftaţi în sea- ţ cultură, dădeau Indicaţii. o merită, ei fiind Cei ce agricole. Toţi oamenii
în măsură să controlăm iaşi liceu de a intră la ra zilei de 23 ianuarie 1 Pe multe nu le luam în asigură hrana naţiunii. secţiei sînt prezenţi la
situaţia zilnică a alimen ore, în semn de protest a.c. în bufetul ,,Mincrva" / seamă, dar altele ne-au .Datoria”- fiecăruia dintre muncă — unii au renunţat
telor existente în magazie. „ ...împotriva domnului din Hunedoara, au fost ] fost impuse. Fiind a- noi este aceea de a pune la concediul de odihnă —
Participăm la alcătuirea profesor Millye luliu, fost martorii unui . scandal. proape de Deva, ve umărul la. redresarea ' a- şi ne străduim să facem
meniurilor. Sperăm ca to director adjunct în pe Mihai Gheza, neîncadrat neau des la noi Ion Popa şi cestei ramuri vitale a lucrări de bună calitate.
tul să fie bine". Ne-am rioada dictaturii ceauşiste, în muncă, sub influenţa alţii din conducerea jude- ' economiei naţionale. Orien Se munceşte eu price
interesat şi de meniul zilei intrat fără concurs în alcoolului, a atentat la {ului ce ne obligau să lu tările şl indicaţiile s-au pere şi hărnicie, avtnd
respective în legătură cu această instituţie, cu aju bunele moravuri şi a pro- t crăm după „preţioasele", dus pe apa sîmbetei şi convingerea fermă că că
rui se. limpezeşte deasupra
care, bucătăreasa Anica torul cumnatei sale, Mitro- vocal distrugerea de mo- ) indicaţii ce se loveau cap noi, lucrătorii pămîntului, agriculturii româneşti, dupfi
Ciurar ne-a spus : „La mi fan Măria". Motivele refu bilier din local. Turbu- \ în cap cu regulile agro vom fi. cei ce vom hotărî
cul dejun — zacusca, ceai, zului de a intra la ore au lentul a fost arestat şi i tehnice. S-a mers pînă a- ce şi cît să semănăm, cum atitea decenii rît 3 fost
la prînz — ciorbă de peri- fost înfăţişate celui în este cercetat. (G.P.). j colo îricît s-a impus ^şi să gospodărim şi să folo mohorît. întunecat. ,. ■
TRAIAN BONDOR
şoare, tocăniţă de cartofi cauză şi conducerii liceu cîte boabe de griu să se sim nămîntul, mecanizato-
c u sala m şi murături,: min lui. ■ >