Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_32

Pag. 2 C U V ÎN TU L U B tR

Pentru puterea şi lumina României libere

CASELE DE COPII (Urmaredin pag. 1) tului, .de fapt cu desfiin­ nerii vor cîştiga bani

ţarea lui. Acum sîntem buni. Să vedeţi la sala­
Intre brigăzile conduse de alţi oameni. Muncim şi la riul din 11 februarie a.c....
(Urmare din pag. 1) veghere, mai ales în pe­ Insă nu puteau fi tăiaţi Petru Ivănuţ, Vasile Moş­ mină şi acasă. Oameni — Problemele oamenilor
rioada vacanţei, copiii pentru că nu aveau greu­ neag,, loan Matiaş, Ioan liberi. sînt în atenţia noastră
Ie acorde, cu toate că ^preferă” să petreacă o tatea cerută. De la Ahrisăvoae se dă o adevă­ pentru a le Soluţiona cit
numărul acestora s-a re­ parte din timp în pădu­ masa interniştilor, pentru rată bătălie pentru căr­ .— Tiranii şi;au primit mai corect şi. cinstit —
dus din 1986 pînă acum rea din apropiere, căţă- a-i îhgrăşa, nU rămînea bune mai mult, mai bun. pedeapsa. Sări''blestemăm continua domnul inginer
de la 48 oameni la 37. rîndu-se în copaci sau să nimic. .„Copiilor, degea­ — Aşa este şi la sec­ în vecii vecilor — arăta Ioan Nistorescu, preşedin­
E tot atît de adevărat vagabondeze întorclndu- ba le dădeam noi pline şi torul I — continua dom­ minerul Viorel Brădean. tele comisiei sociale a mi­
c& se putea face mai se cînd vreau sau sînt. biscuiţi, ne mărturisea nul Nicu Banciu, adjunc­ Aciun' eu Zic i să terminăm • nei. Mă refer la locuinţe,
mult pentru aceşti copii. găsiţi. administratorul Gheorghe tul şefului de sector. Deo­ cu lozincile, cu minciuna. butelii de aragaz, echipa­
Ceea ce a fost însă precar Geăn, cu acestea nu fă­ camdată, cei mai buni sînt Să punem cu toţii umărul ment de protecţie, asis­
In societatea în care a- h r A n i r e ceam mare lucru. Carto­ • Ioachim Faur, Ştefan Pro- la treabă, să redresăm tenţă medicală, mîncare
veam «toate' condiţiili", „ r a ţ i o n a l a * fii; fasolea rămâneau ali­ dan, Petru -Tomescu, Şte­ cît mai grabnic produc­ caldă la cantină şi altele
în care dictatorul şi si­ mentele de bază". „In fan Iusco, cu brigăzile lor. ţia. Cărbunele scos de care se vor mai ivi pe
nistra sa nevastă — aca­ Anterior perioadei des­ schimb, ne spunea cu du­ a, — Simţim cu adevărat noi trebuie să asigure căl­ parcurs. Să dovedim înţe­
demician susţineau că chise de Revoluţia demo­ rere în- glas directorul aerul curat al libertăţii dură şi lumină în casele legere şi răbdare.
slnt: părinte şi prieten a- cratică de la 22 De­ instituţiei, Dumitru Stoi­ — spunea minerul Ioan oamenilor liberi. ;— De la 1 februarie
propiat ăl copiilor şi cembrie 1989, hrana co­ ca, înregistram , economii Ana. . Am îndurat destul. — Şi să nu ne luăm după a.c. ne organizăm şi noi
tinerilor, erau' tocmai, piilor a constituit un im­ la banir afectaţi pentru Eu sînt miner şi ţăran. Vă tot felul de zvonuri — munca în subteran pe
condiţiile materiale ofe­ pediment cu totul apar­ alimente — în anul 1989 -mărturisesc cu mîna pe intervine domnul ec. A- patru schimburi a şase
rite. Să Încerci să faci te pentru conducerea şco­ — 40 000 lei, pentru că inimă că nici pe una n-o drian Pavel, tânărul con­ ore — a subliniat în în­
ceva şi să nu poţi, aceas­ lii şi' administraţia ei. nu am aviit ce cumpăra făceam ca lumea. La mină tabil şef al minei. Pro­ cheiere domnul director
ta eră dilema pe care o Erau repartizate pe lună, pe ei”. ni se împuia capul cu ducţia de cărbune creşte, Petru Doroftei. Minerii au
trăiau educatorii de aici. la numărul de copii „sarcini mobilizatoare" ,ce indicatorul de calitate la primit vestea cu bucurie,
La data' documentării menţionat mai sus, doar MINEI BODŞA, nu se puteau îndeplini. fel, organizarea muncii se dar şi cu un îegămînt în -
noastre, i-am întâlnit pe 50 kg de carne. E ade­ Acasă ni Se cereau tot face cu competenţă. Se care credem : scumpa
copd în sala de club un­ vărat, şcoala dispunea de ■ Foto- felul " de contracte şi a- va reglementă şi preţul de noastră Românie liberă va
de li se împărţiseră toc­ o fermă cu porci, care NICOIAI GHEORGHIU chiziţii de . ne rămînea - livrare al cărbunelui din primi tot mai mult; căr­
mai nişte jucării primite ograda goală. Ne amenin­ subteran, ceea ce înseamnă bune de Ţebea. Pentru
ca ajutoare: cu cit drag ţa cu sistematizarea Sa­ tot atîtea garanţii că mi­ puterea şi lumina ei. ,
le strîngeau la piept sau
le ridicau deasupra ca­
petelor să le vedem şi
• noi. Murdăria, * noroiul
însă erau de nedescris pe Unităţile de la
hainele- lor, pe mîini, pe
faţă. Ar trebui schim­
baţi în fiecare zi, ceea copiii ai
ce nu e posibil la două
femei angajate pentru a
spăla şi coase după ei. Un cititor frecvent al Aceeaşi apreciere o merită pe care o susţinem, ţi-
Despre club, ce să mai ziarului noştru. — Mihai şi magazinul de legume şi nînd seama că unitatea
vorbim — pereţi coşco­ Botici, lucrător la Termo­ fructe nr. 6, condus de este singura de acest fel
viţi, geamuri sparte, mi-, centrala Mintia a venit Marta Morar. „Mai mulţi din zonă. La cofetăria
zerie. Lipsesc cu desă- într-o zi la redacţie şi ne-a gestionari — ne-a spus „Magnolia", în jur de ora
virşire becurile şi tubu­ sesizat— mai Intîi verbali interlocutoarea — am a- 10 (raidul- a avat toc în
rile fluorescente, mai apoi şi în scris — o sea­ dresaf* o scrisoare con­ ziua de 24 ianuarie) nu
ales în internat, pentru mă de aspecte ce le-a ob­ ducerii I.C.S.L.F. prin care era d'ecît vînzătoarea Ilea­
că pur şi simplu nu se servat în unităţile comer­ ceream ca şi magazinele, na Pascu. Faptul se explică
găsesc în comerţ, dar şi a ciale din* cartierul Miero de la ’ • periferie să fie prin sărăcia -de produse-
proastei gospodăriri. ‘Dîft în aceste paturi, copiii trebuie să se retragă odată cit 15 — DeVa, L-am rugat tratate- la fel cu,- cele din de, aici, vitrina pentru pră­
cauza, numărului redus căderea întunericului. Cauza — lipsa totală a tuburilor fluo­ pe reclamant să ne înso­ centrul-Devei". „Se văd jituri era complet goală.
al personalului de supra­ rescente ţi a becurilor din instalaţiile de iluminat. ţească, în raid prin cî­ rezultatele acestui demers?" De ce 7 - „Prăjiturile ne
teva magazine din această „Se văd în buna aprovi­ vin doar-pe -la--prînz" — ni
zonă, ceea ce domnia sa a zionare cu marfă”; Centrul se răspunde.* „In ce can->
acceptat cu plăcere. de desfacere a cărnii avea titaţe’ V „ C i r c a j umătate
“ Şe cuvine . să precizăm în vînzare ' trei sortimen­ dm cît cerem şi în sorti-’
de lff .Bun început că âm te, tar omul de la tejghea, mente puţine". Conducerea
constatat,. în majoritatea Zoltan Totlyservea cum­ I.C.S.A.Pi Deva' trebuie să
'unităţilor ; vizitate, stră­ părătorii cu operativitate. intervină pentru o *’ mâi
danie '.pernjppentă şi res­ La unitatea _nr, 97, în -bună aprovizionare a uni­
ponsabili Ipentru buba 'a- ' primele ore ale dimineţii tăţii;'" dar şi -lucrătoarele
j^rovizionate şi o servire — o mare afluenţă de oa­ cofetăriei să se ocupe maî
politicoasă/ a jcu’mpărăţo- meni ce.voiau să cum­ mult -deraceastă problemă,
rilor. "L a nihiieptara nr. pere pline şi 'lapte. Reve­ . nu să -stea - cu mîinile-' fn
99 colectivul coo'rdortat de nim ’ maî tirziu. „Da, di- sîn,' .aşteptînd să . le so­
Cornelia , Paponţu, din» mineaţa'se formează coadă sească marfă. în finalul
care se evidenţiază Lu­ -— ne spune Viorica Anca
acestor rînduri consemnăm
cia Mac, ( îSţăria Crişăn,' — pentru că primim şi ■încă' o propunere :: pen­
Jenica' Gheosghe şi Maria­ lapte vărsat, iar. servirea
nă Napa — Bovedeşte hăr­ durează multV „De ce, cei tru evitarea aglomeraţiei
la vânzarea '' preparatelor
nicie cotidiană, pentru ' a ce, vor doar pline 'trebuie
pune toată “marfa c e .' .se- să stea la rînd, qym mi de carne în ’ cndruL ali­
primeşte .—•"fSră excepţie s-a întâmplat mie, / dumi­ mentarei nr.' 99, să se.
— în vînzare, pentru o ser­ nică, 21 ianuarie ă i ? ” — practice încasarea po loc a
vire ireproşabilă. La păţi-, intervine în 'discuţie M. contravalorii . cumpărături-'
. seria. „Şiaina", „condusă de Botici. - „Fiindcă ,pâinea şi lor pentru .....ca oamenii să-
Ana Marinică,. pe fondul., . laptele, se yînd 4a gcceaşi , nu fie nevoiţi să stea de a
unei aprovizionări’ abun­ tejghea"* „S-ăr ‘putea des­ două ori la coadă —
dente cu produse proaspe­ părţi desfacerea celor două o dată la tejghea, a doua
O im easâ groapă, acum aproape plină cu apă, lB care vecHtnl regim dorea s i coit-
stralască • ătudalaţie de bioga/.... ş l cînd te gîndeştl că atîtea lucruri vitale iţi aţtdp- te se practică o atitudine produse*;? - întrebăm. „Da, oară la casă.' - -
taa oict reSotţWea. j politicoasă .. faţă de cai­ dacă Creşte schema -cu Cel
ce calcă pragul, unităţii. puţin un om". O cerinţă TIA1AN BONDOR
Starea zootehniei k i t l . Ghiitmdia

Nu comentăm acum „ra- vînd în vedere, posibilită­ în toamnă. .De ciirînd au
*, ţiunile superioare“ ,ckre''âu ţile reale, faptul că po- ,. terminat şi aplicarea în­
* stat .. la' baza' înfiinţării ţenţialiil animalelor, ■, în grăşămintelor organice pe
"asociaţiilor "economice fiî- special al vacilor cu lapte, - cele 40 de hectare desti--
' tercooperatiste - de diferite este .diminuat din cauza nate lnsămînţării în primă­
profile, unelş dintre ‘ a- materialului biologic d e. vară cu sfeclă furajeră, ac­
destea' dovedihdu-se ă, -'ţi care dispunem, precum şi ţiune ce va. continua şi pe
■f din'capul locului falimen­ baza , furajeră . existentă, alte - suprafeţe. * Nicolae
tare."' Vom reliefa însă, pe producţia actuală răspun­ Făcăieţ, Dumitru Covaci,
scurt, cîteva aspecte .. din de condiţiilor . asigurate. Eugen lliuţă, Geiu Gabor,
' munca personalului de la Pentru a obţine rezul- ■ NîSdae Mptoi, Iosif Mariş,
-AJŞJ. Chimihdiâ, unde se ta te. mai bune, conducerea . Ioan Pescar şi Mihăi Bo-
cresc cu" eficienţă — ceea asociaţiei se preocupă de zeşan ştiu bine ce au de
ce denotă că omul dă mă- corelarea efectivelor , cu făcut şi lucrează cu con­
v sura' lucrurilor' —, peste producţia de nutreţuri, d e-. ştiinţa că vor beneficia cu
* ■ 1900 bovine, cu cîteva sute ameliorarea şi selecţia a- adevărat de’ roa4ele i* u k -
. peste capacitatea comple- nimalelor, aducînd ;din cii;. iorV Lăudăfcile ,'itat jşl
’’ xuluî. In ultima perioadă, alte unităţi .material de eforiţurile, oajjjeiiiîof ; care
de aici s-au livrat, zilnic reproducţie cu performan- asigurâ îngrijirea . anima­
cite l 9004-2100 litri . lap­ |e superioare. , ; t lelor: Eugenia Stş -
te.' E m u lt,'e puţin? î- ; _I*ereonâlpl, a^iciaţiei, îşi . ria Covaci, Emilia Attţu,
' —' Dacă ne raportăm ia faoe * ’ cu con^bincidzitate Macia Bădărău, care. nu^i
cerinţe, nu. putem spune datcţriâ. Mecanizatorii au dezmint faima, de 'bifinî
că sîntem mulţumiţi — fertilizat suplimentar a- lucrători ai complexului.
In lipsi 4e o altă pre oi-uparv. copiii .preferă" pădurea sau chiar vagabondajul. ţ - apreciau şefii de fermă proape în tohditato cui-
Aron şi Florica Henţ. A- turito furajere însămânţate NICOLAE TÎRCOI ' _